Actualitate
Povestea spitalului încă funcțional, construit de călugări în Neamț, acum 171 de ani, cu piatră din Ozana FOTO
Istoria spitalului construit de călugări la poalele Cetății
Neamț a început acum 171 de ani, folosindu-se lemn și piatră din Ozana și tablă
din Austria. Funcționează și în prezent.
Spitalul a fost construit pe cheltuiala Mămăstirii Neamţ FOTO Doxologia.ro
Spitalul „Sfântul Dimitrie“ din Târgu Neamţ, unul dintre
cele mai vechi aşezăminte medicale din România, are 171 de ani de existenţă în urbea străjuită de celebra fortăreaţă
medievală, fiind inaugurat la 16 octombrie 1852. Era al doilea ridicat în
Moldova, după Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iaşi.
Existenţa stabilimentului sanitar se datorează domnitorului
Grigore Alexandru Ghica, cel care s-a remarcat în dezvoltarea
principatului prin reforme în agricultură, învăţământ (crearea a numeroase
şcoli publice şi a uneia de ingineri specialişti în drumuri),
stimularea exporturilor şi importurilor prin scăderea taxelor vamale, exploatarea salinelor, lucrări publice, etc.
Alegerea
oraşului Târgu Neamţ pentru construirea unui spital la acea vreme nu a fost întâmplătoare. Urbea se dezvolta continuu datorită
condiţiilor climatice, pământul era roditor, creştea populaţia, sosind
familii de țuțuieni (oieri) venite din Săliştea Sibiului, care s-au
aşezat aici, formând Cartierul Ţuţuienilor.
Iată ce consemna un renumit
profesor şi istorice, Vasile Vrânceanu: „Au venit tot mai mulţi
transilvăneni, aşezându-se unii în Humuleşti, iar alţii în cartierele
Pometea şi Blebea. Între 1813 – 1822 au venit 20 familii, totalizând 83
de persoane. Aceşti harnici români transilvăneni au constituit
un exemplu pentru localnici, aducând animale de rasă
superioară, teascul de facut sloi, roata de tors, ţesutul mai
perfecţonat al sumanilor, al pânzei de in şi altele“.
Spitalul dăinuie de 171 de ani în oraş FOTO Monumenteneamt.ro
Poate un alt argument
care a contat în luarea deciziei ca o unitate sanitară să fie în
localitatea de la malurile Ozanei a fost „experienţa în domeniu“ a călugărilor de la multele
lăcaşuri de cult din zona Târgu Neamţ. De ani şi ani, la acestea existau
aşa numitele „bolniţe“, unde erau trataţi, cu mijloacele
timpului, vieţuitorii acestora şi bolnavii săraci din satele ţinutului.
Șapte ani a durat construcția spitalului
Ţinând cont de resursele materiale ale Mănăstirii Neamţ,
unele însemnate de pe urma marilor proprietăţi deţinute, la
cererea domnului Grigore Alexandru Ghica şi a unor înalţi clerici,
între care şi mitropolitul Moldovei, lăcaşului de cult i s-a
încredinţat să construiască spitalul pe cheltuiala sa. Şi au mai fost
zidite o spiţerie şi o şcoală.
Clădirea este declarată monument istoric FOTO Monumenteneamt.ro
Iniţial, o idee a fost ca unitatea sanitară să
fie realizată chiar la Cetatea Neamţ, pentru a fi readusă în „acualitate“,
care era într-o avansată stare de degradare, o ruină, după ce, în
secolele trecute, otomanii au impus voievozilor moldoveni distrugerea fortificaţiei. S-a mai adăugat faptul că localnicii
„contribuiseră“intens la starea de paragină, folosind piatra din ziduri
pentru locuinţe şi acareturi.
În cele din urmă, locul ales a fost
centrul localităţii, destul de aproape de cetate, zonă în care erau
vechi construcţii pe care mănăstirea le-a răscumpărat. Ca
materiale de construcţii pentru edificarea spitalului s-au folosit lemn
şi piatră, aflate din abundenţă în zonă, plus cărămidă, iar tablă din Austria, care a fost comandată pentru acoperișuri.
Spitalul a fost terminat, „cu mari eforturi“, în 1852, după cum spune
arhimandrit Mihail Daniliuc, stareţul Schitului Vovidenia, cadru didactic,
custode al Casei Memoriale Mitropolit Visarion Puiu şi Muzeului Mihail Sadoveanu, un neobosit cercetător al vechilor documente
aflate prin arhive, într-un recent documentar publicat în
„Doxologia.ro“.
„Cu eforturi foarte mari, în anul 1846 Mănăstirea Neamţ
demarează lucrările edificiului. Planurile măreţei construcţii au fost
întocmite de cunoscutul arhitect Ioan Fux, executorul constructor
fiind inginerul Alexandru Costinescu (fost elev a lui Gheorghe Asachi la Academia de la Iaşi), care a tocmit din Cernăuţi o echipă
pricepută de zidari, condusă de Ion Urban“.
„Şcoala şi sfânta biserică, izvoarele mângâierii şi ale fericirii sufleteşti“
Pe data de 12 octombrie 1850 spitalul era ridicat, având
prevăzut şi un paraclis. Apoi, pe 8 martie 1851, Mănăstirea Neamt
trimitea domniei o înştiinţare prin care făcea cunoscut că:
„zidăriile sunt săvârşite, mobilaţia dinlăuntru, uneltele gospodăreşti sunt
pregătite, doctorii trebuie, toate sunt alcătuiţi şi puţine lipsesc
pentru începerea activităţii“.
Şcoala Domneacă, actualul sediu al Muzeului de Istorie FOTO Monumenteneamt.ro
Dar va mai dura până la deschidere.
Încă de la începutul anului 1850, mănăstirea s-a preocupat de găsirea
unui doctor care să deservească unitatea şi a fost semnat un
contract cu germanul Georg Fleischlen, doctor în medicină şi chirurgie,
în care se prevedea ca „orânduiala să fie după pilda ospitalelor din
Europa“. Înţelegerea era valabilă timp de un deceniu, salariul fiind
de 10.000 de lei pe an.
Arhimandritul Mihail Daniliuc, arată în
documentarul din „Doxologia.ro“ că spitalul trebuia să aibă 40 de paturi,
dar Neonil, stareţul Neamţului, a hotărât să poată găzdui peste
o sută de bolnavi. Medicul german a format corpul medical, plătit
integral de mănăstire, în el figurând 35 de persoane. Mai bine de
jumătate erau monahi (14 infirmieri, portar, paracliser şi trei
slujitori la paraclisul din incintă).
Sfinţirea spitalului, paraclisului,
farmaciei şi a şcolii domneşti (aceasta din urmă găzduieşte acum muzeul de istorie) a avut loc pe 16 octombrie 1852, când la Târgu
Neamţ au fost prezenţi domnitorul Alexandru Ghica, mitropolitul
Moldovei, Sofronie Miclescu, stareţul Neonil, numeroşi boieri din Divan, plus mulţime de norod din oraş şi împrejurimi. După ceremoniile religioase, au urmat cuvântări.
Ghica Vodă s-a adresat
mulţimii astfel: „Iată, dragii mei, şcoala şi sfânta biserică,
izvoarele mângâierii şi ale fericirii sufleteşti; folosiţi-vă de ele
şi vă luminaţi“. Arhimandritul Daniliuc a consemnat că stareţul Neonil a
arătat dragostea şi jertfa soborului de la mănăstirile Neamţ şi
Secu, arătată în ctitorirea edificiilor „spre sănătatea sufletească, trupească
şi spre luminarea poporului“.
Administrare schimbată după secularizarea averilor mănăstireşti
La cele petrecute pe 16 octombrie 1852 la Târgu Neamţ,
martor a fost şi Ion Creangă, care a şi scris despre eveniment în
„Amintiri din copilărie“: „În ziua când s-a sfinţit paraclisul spitalului
şi s-a deschis şcoala domnească de acolo, eu împreună cu alţi băieţi,
isonari ai bisericii, stam aproape de Ghica Vodă, care era de faţă la
acea serbare, înconjurat de mulţime de lume şi nu ne mai săturam privindu-l“.
Aspect din interiorul spitalului FOTO Monumenteneamt.ro
Printre participanţi s-au aflat şi Mihail
Busuioc (viitorul „Domn Trandafir)“, învăţătorul lui Mihail Sadoveanu şi
celebrul bucovinean născut la Herţa, Gheorghe Asachi, care avea şi el
să noteze despre spital: „Căci în locul acestor ruine, ce din
zi în zi se pare reintrând în sânul muntelui (se referă la ruinele
Cetăţii Neamţ – n.red.), au răsărit un nou edificiu măreţ: ospitalul“.
Unitatea sanitară avea să fie administrată timp de 14 ani de către aşezământul
de cult care a construit-o, nefiind sincope în ceea ce priveşte
funcţionarea. Dar, după secularizarea averilor mănăstireşti, la 5 martie
1866, Spitalul „Sfântul Dimitrie“ a trecut în subordinea
Epitropiei „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, împreună cu alte două instituţii
similare.
„Azi 5 ale lunii martie 1866 Consiliul de Miniştri luând în băgare de
seamă referatul Dlui Ministru dinăuntru sub nr. 1075, trece sub administraţia Epitropiei Sf. Spiridon 1. Spitalul din Târgu
Neamţ. 2. Ospiciul alienaţilor din Mănăstirea Neamţ. 3. Ospiciul
alienaţilor din Mănăstirea Adam. Semnează Ion Ghica, Dimitrie Ghica,
maior D. Sturza şi Mavrogheni“, se arată în istoricul spitalului.
Au fost şi perioade de criză în existenţa unităţii sanitare, fiind
transformată în spital militar sau a fost evacuată, în timpul războaielor.
În perioada comunistă, titulatura i-a fost schimbată în Spitalul
Orăşenesc Târgu Neamţ, revenindu-se la vechiul nume, cel stabilit în 1852,
după anul 1990. Paraclisul spitalului a fost închis timp de circa 50 de ani,
prima slujbă fiind făcută în octombrie 1992.
De-a lungul timpului sondajele de opinie, instrumente sociologice menite să măsoare comportamentele unui anumit grup de persoane, au fost transformate în adevărate arme de manipulare. Nu cercetările în sine reprezintă neapărat principala problemă, ci cifrele prezentate public și modul în care acestea sunt folosite pentru a modela percepțiile și, implicit, comportamentul electoral. Pe de altă parte, nu toate rezultatele sondajelor prezentate public sunt contrafăcute, au erori sau urmăresc manipularea opiniei publice. Multe sunt realizate după standarde profesionale și oferă o imagine relativ fidelă a opiniei publice la momentul realizării lor.
George Simion și Călin Georgescu, în secția de votare. FOTO: Inquam Photos
„La momentul realizării lor” pentru că data realizării unui sondaj este cât se poate de importantă. O astfel de cercetare sociologică surprinde opțiunile și percepțiile electoratului existente în perioada în care a fost realizată, fără a putea anticipa evoluțiile ulterioare. În politică, iar mai ales în timpul campaniilor electorale, situația se poate schimba rapid. Apar informații noi, au loc dezbateri, sunt făcute dezvăluiri despre candidați, iar toate acestea pot influența în timp scurt opțiunile alegătorilor. Din acest motiv, un sondaj realizat astăzi poate oferi o imagine diferită de cea surprinsă peste două sau trei săptămâni, fără ca metodologia cercetării să fie neapărat greșită sau datele anunțate public să fie manipulate.
Unul dintre institutele de sondare care și-a construit, de-a lungul timpului, o reputație solidă este INSCOP Research. La alegerile europarlamentare din mai 2019, INSCOP s-a numărat printre puținele case de sondare care au anticipat corect victoria Partidului Național Liberal. Institutul a fost fondat de sociologul Remus Ștefureac, fost consilier al lui George Maior și fost director al Serviciului Român de Informații, dar și fost ambasador al României în Statele Unite. Ștefureac este partener în mai multe proiecte din zona media cu Sacha Dragic, fondatorul Superbet.
INSCOP a fost însă criticat în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, după ce mai multe sondaje publicate înaintea scrutinului au indicat un nivel al intenției de vot pentru Mircea Geoană mult peste rezultatul obținut în urne. De exemplu, într-un sondaj realizat în perioada 11-16 septembrie 2024, fostul secretar general adjunct al NATO era creditat cu 20,8% din intențiile de vot și ocupa primul loc în clasament. Două luni mai târziu, la primul tur al alegerilor prezidențiale, acesta a obținut însă doar 4,95% dintre voturi. În acest caz există foarte multe contraargumente, în special prestația extrem de slabă a lui Geoană în timpul campaniei electorale. La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, INSCOP nu a reușit să surprindă ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu. Într-un sondaj finalizat cu 2 săptămâni înainte de alegeri, candidatul pro-rus era cotat cu doar 5,4% din intențiile de vot.
Cel mai mare semn de întrebare privind estimările INSCOP a apărut în campania pentru Primăria Capitalei din toamna anului trecut. În plină luptă pentru „votul util” între Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă, un sondaj realizat în perioada 17–19 octombrie îl credita pe candidatul USR cu doar 11,6% din intențiile de vot. Deși în ultimele săptămâni de campanie s-a înregistrat o migrare de voturi către Ciucu, Drulă a obținut în final 13,9%, peste scorul indicat de cercetare.
Sondajele lui Marius Pieleanu care au ratat scorurile lui Nicușor Dan și Ciprian Ciucu
Înființat în anul 2005, Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este deținut de sociologul Marius Pieleanu. Anul trecut, Avangarde a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și un profit net de aproximativ 240.000 de lei. De-a lungul timpului, Avangarde a avut contracte cu mai multe formațiuni politice, în special cu Partidul Social Democrat.
Avangarde a ratat semnificativ și estimarea pentru alegerile locale din București din 2024. Cu doar o săptămână înainte de vot, un sondaj prezentat de Marius Pieleanu îl credita pe Nicușor Dan cu 28,6% din intențiile de vot, în timp ce Gabriela Firea era cotată la 26,5%, diferența dintre cei doi fiind de doar două puncte procentuale. Rezultatul alegerilor a fost însă cu totul diferit. Nicușor Dan a câștigat detașat, cu 47,94% din voturi, în timp ce candidata PSD a obținut doar 22,17%, ceea ce a însemnat o abatere de aproape 20 de puncte procentuale față de scorul estimat pentru primarul în funcție.
Avangarde a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu doar trei zile înainte de vot, un sondaj realizat împreună cu CURS îl plasa pe Daniel Băluță pe primul loc, cu 27% din intențiile de vot, urmat de Ciprian Ciucu, creditat cu 24%, și de Cătălin Drulă, cu 21%. Rezultatul scrutinului a fost însă semnificativ diferit. Ciucu a câștigat detașat, cu 36,16% din voturi, urmat de Anca Alexandrescu, cu 21,94%, Daniel Băluță, cu 20,51%, și Cătălin Drulă, care a obținut 13,9%. Datele finale au contrazis atât ierarhia indicată de sondaj, cât și scorurile estimate pentru principalii candidați.
Vladimir Ionaș conduce institutul CIRA
În conducerea Avangarde se află și sociologul Vladimir Ionaș, propus de PSD pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul condus de Eugen Tomac, guvern care nu a mai ajuns însă la votul de învestitură. Ionaș este finul de cununie al lui Marius Pieleanu și a fost consilier al lui Sorin Grindeanu în perioada în care acesta ocupa funcția de prim-ministru. Totodată, el conduce institutul CIRA (The Center for International Research and Analyses). În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024, un sondaj publicat de CIRA îi plasa pe primele două locuri pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. În cele din urmă, niciunul dintre cei doi nu a acces în turul al doilea.
Sondaj CURS: 73% din bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. PNL, PSD și AUR, la distanță de un procent
Principalul partener al Avangarde în realizarea sondajelor de opinie, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) este deținut de Iosif Buble, patronul portalului media Știripesurse.ro. Buble este căsătorit cu deputata PSD Diana Tușa.
Un alt nume apărut recent pe piața sondajelor de opinie este ARA Public Opinion, institut de cercetare deținut de Laurențiu Andrei Vasile, fostul ginere al lui Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact. Potrivit datelor financiare, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de lei și avea opt angajați.
La alegerile prezidențiale din 2024, exit-poll-ul realizat de ARA l-a indicat pe Marcel Ciolacu drept câștigător al primului tur, în timp ce Călin Georgescu era creditat cu doar 14% din voturi. Rezultatul oficial a fost însă diferit. Georgescu s-a clasat pe primul loc, iar Marcel Ciolacu nu a reușit să se califice în turul al doilea.
La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, ARA a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu cinci zile înainte de scrutin, un sondaj al institutului îl credita pe Cătălin Drulă cu 20% din intențiile de vot, în timp ce Daniel Băluță era plasat pe primul loc, cu 26%, iar Ciprian Ciucu era cotat la 24%.
Sondaj pro-Bolojan realizat de ARP
Un alt sondaj privind intențiile de vor pentru alegerile parlamentare, realizat în această săptămână de Agenția de Rating Politic, a generat discuții aprinse în mediul politic, în condițiile în care PSD este poziționat pe locul al treilea în intențiile de vot. Potrivit cercetării, AUR se află pe primul loc în opţiunile alegătorilor cu 36,4%, urmat de PNL – 22,4%, PSD – 17,9%, USR – 10,5% și UDMR – 4,9%. O problemă importantă a unor astfel de sondaje ține de metodologia de colectare a datelor. Respondenții sunt selectați prin interviuri telefonice realizate prin metoda CATI (Random Digit Dialing) și prin paneluri online de tip opt-in (CAWI), în care participanții se înscriu voluntar pentru a răspunde la chestionare. Această metodă este adesea criticată de specialiști deoarece panelurile opt-in nu reprezintă eșantioane probabilistice, iar rezultatele pot fi influențate de profilul persoanelor care aleg să participe.
Rating Pol Consultanță SRL este deținută de analistul politic Cristian Andrei. După un an electoral 2024 în care compania a raportat o cifră de afaceri de 569.000 de lei, în 2025 veniturile declarate s-au prăbușit, ajungând la doar 2.500 de lei. În trecut, Andrei a lucrat pentru Partidul Național Liberal.
Sociologul Andrei Roman deține AtlasIntel
O altă companie din noul val care colectează date preponderent online este AtlasIntel, deținută de sociologul Andrei Roman. Institutul a atras atenția în trecut prin mai multe sondaje în care USR era creditat cu intenții de vot semnificativ mai mari decât cele indicate de celelalte institute de sondare. Ulterior, AtlasIntel și-a recalibrat metodologia, iar în marja alegerilor locale din 2024 estimările sale s-au numărat printre cele mai apropiate de rezultatele finale.
AUR continuă să conducă în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Doar o treime dintre români și-ar dori anticipate
Totuși, cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, un sondaj AtlasIntel estima o finală între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi. În aceeași cercetare, Călin Georgescu era creditat cu doar 8,1% din intențiile de vot.
Înființat în 2013, institutul Sociopol este deținut de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului condus de Victor Ponta. Potrivit datelor financiare, Sociopol SRL a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape un milion de lei și un profit net de aproximativ 573.000 de lei.
Mirel Palada are, de asemenea, două condamnări penale definitive. Prima a fost pronunțată după incidentul din 2017 în care l-a agresat pe senatorul USR Mihai Goțiu în studioul B1 TV, fiind condamnat la nouă luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Ulterior, a primit o nouă condamnare cu suspendarea executării pedepsei pentru refuzul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
La alegerile prezidențiale de anul trecut, Sociopol a supraestimat constant intenția de vot pentru Victor Ponta. În nu mai puțin de cinci sondaje publicate în timpul campaniei electorale, institutul îl credita cu scoruri cuprinse între 22% și 23%. Nici exit-poll-ul realizat în ziua votului nu a fost mai apropiat de rezultatul final. Sociopol îl credita pe Victor Ponta cu 19% din voturi, în timp ce fostul prim-ministru a obținut, în cele din urmă, doar 13,04%.
Controlată inițial de fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu, Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing (INSOMAR) este deținut în prezent de Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea PLUS, și Cozmin Gușă.
Un sondaj INSOMAR publicat în octombrie 2024, cu aproximativ o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, indica o finală între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Apoi, cu 4 zile înainte de alegeri, INSOMAR a finalizat un alt sondaj în care credita un tur doi între liderul PSD și George Simion.
În perioada premergătoare campaniei pentru alegerile anticipate la Primăria Capitalei, INSOMAR a publicat un sondaj care îl plasa pe primul loc pe Cătălin Drulă, urmat de Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, realizatoarea postului Realitatea PLUS. La momentul publicării cercetării, aceasta din urmă nici măcar nu își anunțase oficial candidatura.
Un liliac intrat în casă poate provoca panică, însă specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, animalul este la fel de speriat ca oamenii. Liliecii nu atacă oamenii și nu se prind în păr, așa cum spune unul dintre cele mai răspândite mituri.
Mușcătura de liliac poate transmite rabia. Foto arhivă
Totuși, ei sunt animale sălbatice și nu trebuie manipulați cu mâna goală, deoarece o mușcătură poate transmite rabia, chiar dacă astfel de cazuri sunt foarte rare.
Ce faci dacă ți-a intrat un liliac în casă
Dacă observi un liliac în locuință, primul lucru este să îți păstrezi calmul. În majoritatea situațiilor, animalul a intrat accidental pe o fereastră sau o ușă deschisă, urmărind insectele de care se hrănește.
Specialiștii recomandă să deschizi larg fereastra sau ușa spre exterior, să stingi luminile din încăpere și să părăsești camera pentru câteva minute. Liliacul își va găsi, de regulă, singur drumul afară, potrivit unei publicații de specialitate.
Dacă animalul nu reușește să iasă și s-a așezat pe o perdea, pe un perete sau pe mobilă, nu îl atinge cu mâna. Dacă este absolut necesar să îl muți, folosește mănuși groase și o cutie de carton, apoi eliberează-l afară, într-un loc sigur. Dacă este rănit sau pare incapabil să zboare, contactează o organizație specializată în protecția liliecilor.
Liliecii nu se prind în păr, dar mușcătura e foarte periculoasă
Una dintre cele mai cunoscute legende spune că liliecii se agață de părul oamenilor. Biologii spun însă că acest lucru este un mit. Liliecii folosesc ecolocația pentru a se orienta cu mare precizie și evită obstacolele, inclusiv oamenii.
Asta nu înseamnă însă că pot fi manipulați fără riscuri. Fiind animale sălbatice, un liliac speriat poate mușca dacă este prins sau atins.
Rabia este o boală virală extrem de gravă, iar transmiterea se poate face prin mușcătura unui animal infectat. Deși doar un număr foarte mic de lilieci sunt purtători ai virusului, orice mușcătură trebuie tratată ca o urgență medicală.
Ce faci dacă te-a mușcat un liliac
Dacă ai fost mușcat sau zgâriat de un liliac, spală imediat rana timp de câteva minute cu apă și săpun, apoi dezinfecteaz-o.
După acordarea primului ajutor, mergi de urgență la camera de gardă sau la un medic infecționist. Acesta va decide dacă este necesar tratamentul post-expunere și vaccinarea antirabică. Rabia este aproape întotdeauna fatală după apariția simptomelor, însă poate fi prevenită dacă tratamentul este început la timp, potrivit DSP.
Dacă este posibil și fără a te expune altor riscuri, încearcă să reții locul în care se află animalul sau anunță autoritățile, deoarece acesta poate fi examinat de specialiști.
Liliacul este specie protejată. Ce faci dacă ai găsit unul în curte sau afară
Toate speciile de lilieci din România sunt protejate prin legislația națională și europeană. Asta înseamnă că nu pot fi omorâte, capturate sau mutate după bunul plac.
Dacă găsești un liliac în curte, pe trotuar sau în apropierea casei, nu îl atinge cu mâna goală. Dacă pare sănătos și nu este rănit, este posibil să își revină și să plece singur după lăsarea întunericului.
În schimb, dacă animalul este rănit, nu poate zbura sau este prins într-o plasă ori într-un alt obiect, cea mai bună soluție este să contactezi o organizație specializată în salvarea liliecilor sau autoritățile de mediu. Specialiștii pot interveni fără a pune în pericol nici animalul, nici oamenii.
Liliecii sunt printre cei mai importanți aliați ai oamenilor în combaterea insectelor. Un singur exemplar poate consuma mii de insecte într-o singură noapte, contribuind la controlul natural al populațiilor de țânțari și al altor dăunători. Din acest motiv, protejarea lor este considerată esențială pentru echilibrul ecosistemelor.
Actualitate
Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA
Patru jurnalişti ai publicaţiei americane New York Times, care au relatat despre presupusele preocupări legate de securitatea noului avion prezidenţial Air Force One donat președintelui SUA, Donald Trump, de Qatar, au fost chemați în instanță.
Donald Trump la bordul aeronavei primite de Qatar/FOTO: Getty Images
La finalul summitului NATO desfăşurat săptămâna trecută în Turcia, noul avion prezidenţial Boeing 747-8 a plecat de acolo către o bază militară americană din Regatul Unit fără preşedintele Donald Trump, care a zburat către acea bază cu vechiul avion prezidenţial Boeing 747-200, de unde s-a îmbarcat în noul avion donat de Qatar.
Jurnaliştii publicaţiei New York Times au fost primii care au relatat despre preocupările de securitate legate de noul avion prezidenţial, ceea ce l-a înfuriat pe preşedintele american, potrivit CNN.
Trump a justificat zborul său către Regatul Unit cu vechiul avion ca fiind un act de „nostalgie” şi prin faptul că la acea bază americană avionul putea fi verificat.
În două articole, New York Times a scris că noul avion, primit cadou din partea familiei regale qatareze, nu dispune de sistemele de apărare cu care sunt echipate cele două avioane prezidenţiale americane Boeing 747-200, aflate în serviciu din anii ’90 şi a căror înlocuire a fost deja decisă, dar furnizarea noilor avioane este întârziată.
Aceeaşi publicaţie a mai scris că schimbarea avionului pentru deplasarea de la summit i-a fost recomandată lui Trump de serviciul său de securitate, pe fondul reluării ostilităţilor cu Iranul, ţară învecinată cu Turcia.
Casa Albă a evitat comentariile, afirmând doar că „noul Air Force One este un avion ultramodern echipat cu protocoale de securitate de nivel înalt care garantează protecţia preşedintelui şi a echipei sale”.
Cele două aeronave Air Force One mai vechi ar fi dotate cu sisteme defensive sofisticate, însă nu este clar dacă noul avion donat de Qatar beneficiază de echipamente similare.
După publicarea acestor informații, procurorii federali din New York i-au citat pe jurnaliștii care au relatat despre subiect pentru a depune mărturie într-un caz privind o posibilă încălcare a legii penale federale.
În replică, avocatul publicaţiei New York Times a denunţat un „act obraznic care trebuie înţeles ca o tentativă de a împiedica publicul să afle ce se întâmplă în ţară prin intimidarea jurnaliştilor să nu-şi facă treaba”.
Familia regală qatareză i-a dăruit anul trecut lui Donald Trump acest avion de lux, după ce preşedintele SUA s-a plâns de starea celor două aeronave mai vechi Air Force One.
Acest cadou, evaluat la câteva sute de milioane de dolari, ridică însă semne de întrebare asupra unor chestiuni de natură etică şi constituţională cu privire la cadourile pe care un preşedinte le poate primi din străinătate.
-
Actualitateacum 3 zile
Răceala lui Trump față de Giorgia Meloni, surprins la summitul NATO, alimentează tensiunile dintre cei doi lideri
-
Breakingacum 2 zileȘefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
-
Actualitateacum 3 zile
O echipă-surpriză a cucerit publicul: cum arată sferturile Mondialului în ochii fanilor
-
Actualitateacum 2 zile
„U” Cluj a scos un egal prețios în prima manșă cu Dinamo Kiev
-
Actualitateacum 2 zile
Britanicul Nigel Farage și franțuzoaica Marine Le Pen folosesc strategia lui Trump: transformă scandalul politic în avantaj electoral
-
Breakingacum 2 zile10 Iulie, calendarul zilei: România pierde în fața Suediei calificarea în semifinalele Campionatului Mondial de Fotbal, unde putea întâlni Brazilia
-
Actualitateacum 2 zile
Susținătorii lui Viktor Orban au ieșit în stradă. Ei au protestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Peter Magyar
-
Breakingacum 2 zileCe scrie pe biletul care a însoțit revolverul Gumusay Magnum pe care l-a primit Nicușor Dan de la Recep Erdogan. Gândul a obținut mesajul