Actualitate
Lecții de stil de acum două secole: Cum ți-era statutul așa ți-era și veșmântul
Moda a avut adepți indiferent de epocă, stârnind controverse, dar și pasiuni. Cu peste două secole în urmă, în Transilvania se trecea de la stilul sobru la moda vieneză, luxul făcându-și loc și în rândul celor care nu și-l permiteau. Așa a apărut „Regulamentul ținutei și poliției“, o încercare de a stăvili tendința spre opulență.
Accesoriile dictate de modă au devenit indispensabile FOTO: A.M.
Tendința de a afișa o bunăstare pe care, în fapt, nu o ai nu este specifică vremurilor noastre, goana după produse de lux, chiar dacă asta însemna ca oamenii să se înglodeze în datorii, fiind prezentă și în secolele trecute. În secolul al XVIII-lea, la Sibiu, pentru a se stăvili luxul și opulența aduse de moda vieneză, în 1752, magistratul orașului Sibiu a emis „Regulamentul ținutei și poliției“, un document descoperit în arhivele statului și adus în fața publicului de cercetătorii Muzeului Național Brukenthal. Acesta stabilea modul în care populația avea voie să se îmbrace, conform rangului. Astfel, în funcție de clasa socială (existau nouă categorii), începând de la juzii de scaun, primarii și senatorii (prima clasă) și terminând cu servanții și slujnicele, săpătorii de fântâni, birjarii și alții, care făceau parte din ultima categorie, cu toții erau nevoiți să respecte aceste prevederi. Prin regulament se dictau tipul de stofă care era accesibil fiecărei categorii conform rangului social, materialele din care să fie făcute bijuteriile de purtat etc.
Obiecte de podoabă autentice, expuse la Slatina FOTO: A.M.
O expoziție cu veșminte, podoabe și accesorii din acea perioadă, purtate de patricienii sași din zona Sibiului, poate fi în prezent vizitată la Muzeul Județean Olt. În expoziție se regăsesc, de asemenea, tablouri din aceeași perioadă, acestea constituind, spun autorii expoziției, o adevărată „revistă de modă“ care a permis reconstituirea a două costume de patrician, respectiv de patriciană, din acea vreme. Deși veșmintele sunt, în general, rare în colecțiile muzeelor, Muzeul Național Brukenthal deține o colecție însemnată. Expoziția „Sobrietate și stil în moda transilvană a secolelor VIII-XIX“ reunește în total 77 de obiecte deosebite (dintr-o colecție de aproximativ 1,7 milioane de obiecte câte deține în total Muzeul Național Brukenthal), multe dintre acestea cu valoare de tezaur. Expoziția a pornit cu 12 ani în urmă într-un periplu prin țară, poposind pe rând la Satu Mare, Iași, Constanța, Craiova etc. În Slatina, la Muzeul Județean Olt, a ajuns în luna martie 2023 și poate fi vizitată până spre finele lunii mai.
Bijuteriile-tezaur, transmise din generație în generație
Privitorul are în față obiecte care au trecut proba timpului și încântă și astăzi: ace de voal, paftale, cingători din aur și argint bătute cu pietre prețioase, accesorii vestimentare, toate sunt semne ale dezvoltării economice a transilvănenilor. Piesele de inspirație medievală și renascentistă, realizate de făurarii sibieni care foloseau diferite tehnici – turnare, ciocănire, ajurare, filigran – și le permiteau doar cei mai bogați. Însă cum și săracii își doreau să dețină astfel de minunății, recurgeau la surogate. Unele piese, cum sunt paftalele, au fost purtate, inițial, de către bărbați, făcând parte din vestimentația preoților, ulterior acestea intrând și în moda feminină.
Dimensiunile panglicilor care putea fi purtate erau stabilire clar FOTO: A.M.
„Când zicem bijuterii, în general ne gândim la doamne, dar în expoziție avem și câteva tipuri de bijuterii speciale care erau purtate de către domni, în cadrul patriciatului săsesc din perioada secolelor XVIII-XIX. Poate vă întrebați de ce totuși sunt piese și din secolul XVII sau chiar mai vechi. Cel mai vechi obiect din expoziție este paftaua cu frunziș realizată în jurul anului 1600. De ce? Pentru că aceste piese erau atât de valoroase încât erau transmise din generație în generație, din mamă în fiică, astfel încât unele dintre ele au fost purtate și peste 300 de ani. Bijuteriile apar încă din preistorie, pe diferite tipuri de statuete antropomorfe sau zoomorfe, însă ce le individualizează pe acestea este faptul că fac parte din așa-zisa modă sibiană. Meșterii aurari din Sibiu au preluat motive ornamentale care erau folosite în special în marile centre istorice din lumea austriacă și germană, în special de la Viena, preluând inspirația modei vieneze, care se regăseștre atât în bijuterii, cât și în piesele de vestimentație“, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ muzeograful Raluca Teodorescu, şefa Muzeului de Istorie Casa Altemberger, secție a Muzeului Național Brukenthal.
Bijuteriile păstrate până astăzi au valoare de tezaur FOTO: A.M.
Inițial, bijuteriile erau apanajul membrilor de rang înalt al societății, dar moda se difuzează, iar reprezentanții altor categorii sociale mai joase au început să preia diferite motive și, neavând posibilitatea financiară să realizeze obiecte cu cost ridicat, au folosit arama sau sticlă normală în realizarea motivelor vegetale sau florale, a mai precizat muzeograful. Costumația pentru o apariție publică la sărbători sau evenimente speciale putea să cântărească, cu tot cu bijuterii, până la 20 de kilograme – cingătorile, de exemplu, realizate din metale prețioase, având și peste un kilogram.
Vârstnicii, cu tradiția, literații, cu moda
Barocul, aflat în plină dezvoltare în Europa secolului al XVII-lea, în Transilvania pătrunde de-abia în secolul următor. „Influența modei vieneze a fost hotărâtoare pentru patriciatul sibian“, spun muzeografii. În literatura vremii se consemna: „Sașii poartă două feluri de haine: pe cele tradiționale și pe cele noi. Pe cele din prima categorie le îmbracă persoanele vârstnice, pe când funcționarii și literații, pe cele noi“. Chiar și hainele tradiționale suferă transformări, fiind adaptate noii mode. În portul bărbătesc pătrunde bastonul, în timp ce femeile care urmează noile influențe nu se mai pot lipsi în aparițiile publice de evantai, umbreluță şi poșetă.
Evoluția modei și transformările sociale sunt, de altfel, surprinse în cele 43 de tablouri care aparțin Galeriei de Artă Românească a Muzeului Național Brukenthal. „Dintre cele mai valoroase piese, în expoziție sunt și două tablouri de la începutul secolului al XVIII-lea, în care regăsim tendințele vestimentare specifice perioadei, un fel de revistă de modă de atunci. Avem 43 de tablouri în care toate entitățile sociale sunt reprezentate: de la țăranul sas până la boierul valah. Am trecut și peste munți“, explică, la rândul său, muzeograful Raluca Frâncu în ce fel s-au putut reconstitui ținutele specifice acelei perioade pentru a putea fi aduse în fața publicului.
Mai puțini copii în peisaj
Cel mai rar se regăsesc în inventarul muzeelor veșmintele de copil. În expoziția despre care vorbim s-a reconstituit și un astfel de costum, după un portret al singurului copil al baronului Samuel von Brukenthal și al soției sale Sophia, Elisabetha Sophia. Tabloul este, se pare, singurul portret de copil cunoscut la jumătatea secolului al XVIII-lea în sud-estul Transilvaniei. Fetița a fost botezată la Sibiu pe data de 1 mai 1749, decedând în decembrie 1753. Un pictor austriac a fost special comisionat pentru a realiza acest portret, fetița fiind portretizată chiar înaintea părinților ei, ceea ce susține ideea că părinții știau că are o sănătate șubredă.
Portretele de copil erau o raritate în acea vreme FOTO: A.M.
Copiii erau, în general, reprezentați prin picturi, pentru panopliile familiilor, la vârste mari, după ce deveneau adolescenți, spun muzeografii, bogații vremii apelând la portretizarea copiilor mici doar în cazurile în care aveau afecțiuni care le puteau fi fatale.
Costum de copil FOTO: A.M.
Și hainele de copii s-au păstrat rar, în inventarul Muzeului Național Brukenthal existând doar câteva. Cel expus este realizat din mătase și se află într-o stare foarte bună, calitatea materialelor uimind privitorii.
Cheltuieli exagerate pe îmbrăcăminte și accesorii
La „Regulamentul ținutei și poliției“, emis în 1752, s-a ajuns ca o măsură disperată de a stăvili cheltuielile exagerate pentru îmbrăcăminte și accesorii, care riscau să sărăcească populația. La opt ani de la primul regulament în care populația era diferențiată în nouă clase sociale se emite unul nou, „mai sintetic și mai moderat“.
În 1766 se reiau, însă, la Viena, discuțiile despre necesitatea acestor reguli, breslașii făcând presiune ca regulile să se mențină, promovând astfel textilele locale, însă împărăteasa Maria Tereza interzice dispozițiile și astfel apune epoca recomandărilor stricte.
Ținută de patrician FOTO: A.M.
Cheltuielile nu se mai temperează, ducând chiar la sărăcirea populației. Într-un document datat 1781, atribuit lui Michael von Brukenthal, nepotul guvernatorului Samuel von Brukenthal, se menționa: „Dependența dintre situația socială și cea materială a cetățeanului a fost nesemnificativă în trecut, prin folosirea produselor autohtone pentru confecționarea îmbrăcămintei; în zilele noastre, tendința spre lux ce crește în fiecare zi nu poate fi satisfăcută de produsele interne“.
Haina face omul: „Regulamentul ținutei și poliției“
„Regulamentul ținutei și poliției“ împărțea sibienii în nouă clase sociale pentru a ține în frâu dorința oamenilor de a se alinia modei vestimentare de la Viena.
Prima clasă socială era formată din consilierii gubernali, înalții funcționari și proconsulii. Acestora nu le era impusă nicio regulă, fiindu-le permis să se îmbrace după bunul plac.
Ținută purtată în ziua nunții FOTO: A.M.
A doua clasă socială era compusă din juzii de scaun, primarii sași, notarul și senatorii. Bărbaților le era interzisă purtarea hainelor cusute cu flori de aur sau de argint și căptușite cu blană de samur. Femeilor le erau interzise hainele cu fir de aur și de argint, fustele de catifea, căptușeala din blană de samur și dantelele olandeze.
A treia clasă îi includea pe oratorul orașului, medicul, pârcălabul, vice-notarul, secretarii consulari, patricienii judecători și căpitanii. Acestora le era interzis să poarte hainele bărbătești „cu căptușeală de lup sau râs sau cu garnitură din această piele“. Pentru soții erau interzise bonetele tari și prea împodobite, fustele de mătase cusute cu flori de mătase și dantelele. De asemenea, „nu era îngăduit să se arate pulpele la biserică și pe străzile orașului“.
Ținuta care putea fi purtată era impusă prin regulament FOTO: A.M.
Din cea de-a patra clasă socială făceau parte restul patricienilor care aveau funcții publice –oamenii de litere, persoanele cu studii academice, bărbații de frunte din localități ai căror părinți din ambele sexe avuseseră cândva servicii publice onorifice. Bărbaților le era interzis să poarte șerpare bătute cu ținte de argint. Femeile nu puteau umbla cu panglici foarte bogate, ace de cap, coliere, panglici de gât, diamante, pietre prețioase sau brățări.
Din cea de-a cincea categorie făceau parte breslașii și alți funcționari ai comunității. Ei aveau interdicțiile din clasele superioare, la care se adăugau altele. Bărbații aveau voie să îmbrace: pălărie de samur, haine din postavuri de culori închise cu butoni cusuți cu puțin argint, butoni suflați în argint sau aur și, în zilele de sărbătoare, garnisite cu cozi și lăbuțe de vulpe. Femeile aveau voie cu scufiță și broboadă de mătase, panglici modeste, nu prea late, „de cel mulți cinci coți lungime“, ace de cap din argint cu perle sau pietre prețioase. În jurul gâtului și la mâini nu se purta nimic, iar pe piept cel mult o copcă de argint. Cordoanele erau brodate din mătase cu fir de argint. Cojoacele erau de culoare albastră sau maro, căptușite cu blană de iepure, cu aplicații din dantele sau ciucuri de mătase. Vara se purtau mănuși și „nu era îngăduit să se arate pulpele la biserică și pe străzile orașului“.
Obiectele expuse la Slatina sunt unice FOTO: A.M.
Cea de-a șasea clasă socială îi cuprindea pe comercianții veniți din afară, fiii de consilieri și de preoți, membrii celor mai de seamă bresle, precum și cei ce se trăgeau din neam nobil. Bărbații purtau pălării sau căciuli din blană de samur, podoabe, nasturii hainelor puteau fi căptușiți cu mătase sau îmbrăcați în argint aurit. Din garderoba femeilor făceau parte scufița și broboadele, panglicile din mătase. Acele de păr trebuiau să fie din argint și cu aplice de mărgele. Gâtul, mâinile și pieptul erau împodobite ca la clasa de mai sus. Mantalele, cojoacele și mânecile se identificau cu cele purtate de persoanele încadrate în straturile precedente. Căptușeala admisă era din blană.
Ținutele au fost reconstituite pe baza tablourilor FOTO: A.M.
A șaptea clasă socială avea și alte constrângeri. Bărbaților le era permis să poarte pălării doar din blană de jder sau de dihor, haine din postav cu nasturi albi, de argint sau auriți. Cordoanele ce puteau fi utilizate erau confecționate din ață. „Femeile aveau scufiță și voal din mătase albă sau galbenă. Panglicile erau realizate din mătase netedă sau înflorată. Acele de păr din argint cu perle erau purtate cu mare mândrie. Cojoacele erau executate din blană de iepure sau de veveriță. Iarna se purtau mănușile din piele căptușite sau împletite din lână. Laibărul era tivit cu o catifea simplă, galbenă sau cenușie, cu franjuri. Cordoanele pentru zilele de sărbătoare erau lucrate din ață sau argint“.
În cea de a opta clasă socială erau cuprinși cetățenii veniți de la sate, alături de funcționarii care nu aveau origini orășenești. „Pălăriile bărbătești erau simple, stofa folosită avea culoarea verde sau albastră. Materia folosită la executarea hainelor era lâna sau ața împletită cu mătase. Din mătase erau lucrate și scufiile femeilor. Acele de păr erau confecționate din argint și încrustate cu perle false. Blana și pieptarul din stofă de bună calitate, șnururile din mătase, franjuri verzi de mătase, căptușeală din piele, cordoanele din ață sau argint, bluza și vesta din lână, bumbac sau stofă brașoveană. Papucii negri din piele de capră compuneau frumusețea costumului popular“, mai spun muzeografii care au studiat regulamentul;
O lume captivantă descoperită în expoziția de la Slatina FOTO: A.M.
În cea de-a noua categorie socială intrau servanții și slujnicele, dorobanții, zilierii, cioclii, portarii, săpătorii de fântâni, birjarii, scuturătorii, ucenicii veniți de la sate, torcătorii.
„Stofa costumelor era albastră, obișnuită. Căptușeala era pentru toată lumea din piele de miel albă sau neagră. Șnururile și nasturii sau butonii se făceau din cânepă sau din bumbac. Cizmele erau întotdeauna din piele neagră de capră sau de vită, cu șnururi din bumbac. Scufițele femeilor erau lucrate din bumbac alb. Acele de păr trebuiau să fie mai mult argint, împodobite cu perle de argint sau de sticlă. Panglicile aveau ca dimensiuni: lățime 2-3 degete și lungime 3 coți. Blănile și pieptarul erau executate din stofă simplă și căptușeala din piele de miel cu bordură de blană de vulpe sau jder. Cordoanele, în zilele lucrătoare, aveau să fie din ață albastră sau cânepă, iar în zilele de duminică și sărbători mari se folosea un cordon negru ornat cu alamă. Cojoacele erau produse din piele de miel cu aplicații de piele de mânz. Bluzele și laibărele se asemănau cu cele de la clasa precedentă. Papucii erau din piele de capră sau de bovine, cu ornamentație de sârmă“, mai stipula regulamentul.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi