Actualitate
Moldova se întoarce în Europa
Niciodată, după declararea independenței, Republica Moldova nu a fost mai aproape de împlinirea visului său european. Marele summit de la Chișinău, din 1 iunie 2023, o confirmă.
Imagine de la mitingul pro-european de la Chișinău din 21 mai
Trebuie să recunoaștem, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a catalizat aceste procese. În același timp, cum s-a mai observat, dacă nu am fi avut o guvernare autentic pro-europeană la Chișinău, dacă președinta Maia Sandu și partidul pe care l-a întemeiat, PAS, nu ar fi câștigat alegerile în 2020 și, respectiv, în 2021, Moldova ar fi fost azi un câmp de bătălie, la propriu. O guvernare pro-rusă i-ar fi pus la dispoziție lui Putin Aeroportul Internațional Chișinău, ajutându-l să facă joncțiunea cu trupele rusești din Transnistria și să atace Ucraina din spate. În actuala conjunctură, teritoriul Republicii Moldova a căpătat o importanță strategică. Occidentul nu-și permite să-l lase la cheremul Rusiei.
Sub zodia „eternului început”
În partea aceasta de lume schimbările au venit mereu abrupt, printr-un concurs dramatic de împrejurări. Sunt ocazii, fante ale istoriei prin care trebuie să fii pregătit să te strecori, pentru a nu le rata. Așa a fost și în 1918, când Basarabia se unea cu România, profitând de haosul în care intrase Rusia după lovitura de stat bolșevică din octombrie 1917. La fel pare să se întâmple și acum, în plină invazie putinistă în Ucraina.
Stat mic, cu o identitate subminată de politicile de deznaționalizare operate aici de imperiul țarist și de URSS, Basarabiei/Republicii Moldova i-a lipsit mereu răgazul istoric pentru a se pune pe picioare. În ultimii 30 de ani guvernările proeuropene au fost substituite de regimuri de obediență pro-Est, care dărâmau ceea ce predecesorii lor apucau să schițeze în materie de instituții democratice. Exact ca în mitul românesc al Meșterului Manole: mănăstirea pe care o ridica ziua se năruia peste noapte. Ca să reziste, zidurile cereau o jertfă umană. De parcă în istoria noastră n-au fost destule jertfe!… Un etern început, un efort sisific fără speranță.
În 1991, în zorii independenței, Republica Moldova se afla în aceleași bloc-starturi cu Țările Baltice și cu statele est-europene membre ale Pactului de la Varșovia. Faimoasele „demonstrații de luni” anticomuniste de la Leipzig, din toamna lui 1989, cele care au precedat reunificarea Germaniei („Înaintea unității a venit libertatea”, spunea fostul președinte german Joachim Gauck, la aniversarea a 25 de ani de la acele evenimente) și-au avut corespondentul în „podurile de flori” românești, din 1990 și 1991, când pentru prima dată mii de oameni de pe ambele maluri ale Prutului, numeroase familii despărțite de sârma ghimpată după cel de-al Doilea Război Mondial, s-au putut revedea, reuni într-un entuziasm de nedescris.
Timp de 50 de ani am avut un „Zid al Berlinului” pe apa unui râu. Un „Zid al Berlinului” în interiorul aceluiași lagăr, pentru că dincolo, pe malul drept al Prutului, nu era o „altă RFG”, era tot o țară comunistă: România lui Ceaușescu.
Răscumpărând simbolic suferințele din trecut
La Adunarea Națională „Moldova Europeană” din 21 mai 2023, o mulțime impresionantă de oameni a venit la Chișinău din toate regiunile țării, cetățeni de toate vârstele și etniile. Nu obții prea lesne o asemenea mobilizare. Organizarea acestei manifestații de amploare nu se putea face oricum, momentul trebuia să se plieze pe vârful unor așteptări populare. Așa cum a fost și în anii renașterii naționale, 1989-1991, în contextul reformelor lui Gorbaciov, când moldovenii și-au cerut dreptul la limba română, la grafia latină, la adevărata istorie națională. Revendicări eminamente culturale, identitare.
Tineri la mitingul pro-european din 21 mai
Se poate spune că moldovenii s-au adunat pe 21 mai la Chișinău într-un mare miting pro-european și în numele părinților și bunicilor lor deportați, asasinați, exterminați de sovietici prin foamete organizată în anii 1946-1947, au venit pentru intelectualii basarabeni persecutați de comuniști, pentru studenții exmatriculați din Universitate pentru că citeau cărți românești și îndrăzneau să depună flori la statuia domnitorului Ștefan cel Mare din Chișinău în parcul împânzit de agenți KGB. A fost un gest simbolic de răscumpărare.
„De ce Europa, de ce nu Rusia?”
A mai pune această întrebare azi, după 50 de ani de comunism rusesc și la peste trei decenii de derivă post-sovietică a Moldovei, este un anacronism. A formula mereu aceleași argumente devine tot mai obositor. Dar poate e o iluzie a noastră? Avem senzația că ne adresăm unor oameni care gândesc ca noi, care au aceleași viziuni și idealuri. Parțial e adevărat. Cei ce ne citesc fie gândesc ca noi, fie ne citesc pentru că asta le cere fișa postului. Ceilalți nu ne citesc pur și simplu.
De pildă, găgăuzii. Influențați masiv de propaganda Kremlinului, aflați în captivitatea unor politicieni controlați de Rusia. Comratul este „cuiul lui Pepelea”, pironul de care Moscova și-a agățat „frânghia” cu care încearcă să țină Moldova în prizonieratul ei geopolitic. Cealaltă „frânghie” e Transnistria. Recentele alegeri ale guvernatorului din autonomia găgăuză au fost câștigate de reprezentanta penalului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară, oligarh pus pe lista de sancțiuni americane, britanice și europene, alături de Plahotniuc, fugar și el.
Liderii găgăuzi vor relații privilegiate cu Rusia, ignoră războiul din Ucraina, sunt ostili autorităților centrale de la Chișinău, nu vor să audă de integrare europeană. Un focar de separatism care începe să dea în clocot. Organele de drept, procuratura Republicii Moldova au constatat fraude masive la alegerile din regiune, dominate de candidații Moscovei, inclusiv folosirea unor sume enorme de „bani negri”, proveniți din străinătate.
Aplicarea fermă a legii și restaurarea statului de drept sunt remediile recomandate pentru autonomia găgăuză, ca și pentru întreaga țară.
Să nu mai fim „în calea tuturor relelor”
Nu știm când se va termina războiul ruso-ucrainean și cum va arăta preconizata înfrângere a Rusiei putiniste, dar știm sigur cum va arăta victoria Moldovei, victoria Lumii libere.
Ce înseamnă pentru noi, moldovenii, Europa? Înseamnă libertate, bunăstare, civilizație, un viitor mai demn. Înseamnă încrederea că ținutul acesta nu se va mai goli de oameni, că investiția de creier și efort fizic a cetățenilor săi își va afla răsplata. Dar mai presus de toate, aderând la Uniunea Europeană și, sperăm, și la NATO, nu vom mai risca să ne trezim într-un alt fatidic 24 februarie 2022, zi când am simțit că reintrăm, ca într-un coșmar mereu reluat, pe panta neagră a istoriei, aici, în Moldova, vorba cronicarilor noștri medievali: „țara așezată în calea tuturor relelor”.
Vitalie Ciobanu – Deutsche Welle
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”