Actualitate
Mormântul lui Vlad Țepeș s-ar afla în Italia. Cum au ajuns savanții la concluzia controversată
Două mănăstiri din România sunt indicate ca locuri unde s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș, însă unii cercetători au susținut că o biserică din orașul italian Napoli ar fi adevăratul loc de veci al celui supranumit Dracula.
Biserica Santa Maria la Nova, posibil loc de veci pentru Vlad țepeș. Sursa: Wikipedia, common.
Vlad Țepeș (1431 – 1476), un personaj legendar al epocii medievale, a fost de trei ori voievod al Ţării Româneşti şi a rămas în istorie ca oponent de temut al Imperiului Otoman. Țepeș s-a numărat printre puținii voievozi medievali care au refuzat, la scurt timp de la preluarea domniei, să mai plătească tribut otomanilor, atrăgându-și astfel furia sultanului.
Cum a murit Vlad Țepeș
Vlad Ţepeş ar fi murit asasinat în timpul unei lupte cu otomanii. Dracula ar fi fost ucis de proprii săi camarazi, după ce s-ar fi deghizat în turc, arăta una dintre anecdotele slave, culese la sfârşitul secolului al XV-lea, după moartea acestuia, într-un manuscris intitulat „Skazanie o Drakule voevode“ („Povestire despre Dracula voievod“).
„Sfârşitul lui a fost astfel: Trăia în Ţara Muntenească şi au venit asupra ţării lui turcii şi au început să jefuiască. El i-a atacat şi turcii au început să fugă. Oastea lui Draculea a început să-i taie fără milă şi i-a gonit. Iar Draculea de bucurie s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe turci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui, s-a travestit ca turc şi l-a lovit unul cu lancea. El, văzând că este omorât de către ai săi, îndată a ucis cu sabia sa pe cinci dintre ucigaşii săi. Pe el însă l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât”, arăta mărturia transcrisă în „Povestirile slave”, de un autor care s-a semnat „păcătosul Efrosin”.
În afara anecdotelor care circulau în număr mare pe seama voievodului, nu au fost descoperite documente care să indice cu certitudine împrejurările morții sale și locul unde s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș.
Au căutat mormântul lui Vlad Țepeș în Napoli
Unii autori susţin că a fost decapitat, iar capul său a fost trimis sultanului, care ar fi ordonat să fie așezat într-o țeapă. Alți autori au indicat Mănăstirea Snagov și mănăstirea Comana din apropierea Bucureștiului ca fiind păstrătoare ale rămășițelor celui supranumit Dracula. Unii cercetători au susținut, însă, că mormântul lui Vlad Țepeș s-ar afla într-o mănăstire din Italia.
„Vlad al III-lea a fost prinț al Țării Românești uneori între 1448 și 1476. Din cauza reputației sale de cruzime excesivă și sadism, Vlad a primit porecla de Țepeș și mai târziu avea să devină inspirația personajului Dracula. În toamna anului 1476 a fost învins de otomani – unii savanți sugerează că a fost ucis, capul său fiind dus la Constantinopol și trupul îngropat într-o mănăstire din România. Cu toate acestea, cercetătoarea Erika Stella, care își face cercetările de doctorat la Universitatea din Tallinn, a descoperit dovezi care sugerează că a fost luat captiv și răscumpărat de fiica sa. Vlad a fost apoi adus să fie alături de ea la Napoli, unde s-a stins din viață și a fost înmormântat la biserica Santa Maria La Nova”, informa site-ul de istorie medievală Medievalists.com.
Cercetătorii estoniei și italieni arătau că un anumit mormânt din biserica veche din secolul al XIII-lea, din Napoli, are simboluri care ar fi fost folosite de voievodul Vlad Țepeș.
„Când te uiți la sculpturile în basorelief, simbolismul este evident. Dragonul înseamnă Dracula, iar cei doi sfincși opuși reprezintă orașul Theba, cunoscut și sub numele de Tepes. În aceste simboluri este scris chiar numele contelui Dracula Tepes”, arăta Raffaello Glinni, un alt cercetător, citat de Medievalists.com.
Ordinul dragonului
Simbolul dragonului, la care fac referire cercetătorii bisericii din Napoli ar fi fost legat de puternicul ordin al Dragonului, creat de regele Sigismund, în 1408. Ordinul Dragonului era destinat elitelor din rândul nobililor, militarilor şi clerului.
Printre cavaleri ordinului se aflau nobili saxoni, unguri, polonezi, italieni, cehi, sârbi şi valahi. Vlad Dracul – tatăl lui Vlad Țepeș și Ioan de Hunedoara s-ar fi numărat printre membrii ordinului cavaleresc, a cărei tradiție s-a păstrat până la mijlocul secolului al XVII-lea. Nu se cunoaște dacă și Vlad Țepeș ar fi fost membru al acestui ordin, dar unii istorici au arătat că tatăl său a făcut parte din el.
„La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca mulți alţii. Curând însă, tânărul vlăstar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, împăratul Germaniei şi rege al Ungariei totodată, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului, acel ordin militar medieval al cărui ţel era lupta continuă împotriva otomanilor până la izgonirea acestora cu totul de pe continentul european”, afirma istoricul Ion Minca, în lucrarea „Vlad Dracul şi vremea sa” (1928).
Legenda lui Dracula profitabilă pentru italieni
Biseria Santa Maria la Nova, unde s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș se numără printre atracțiile turistice ale orașului Napoli, iar localnicii profită de pe urma legendei lui Dracula. Vizitarea ei costă cinci euro, iar mulți turiști vin aici să vadă locul despre care cred că este mormântul lui Vlad Țepeș.
„Mănăstirea este foarte frumoasă, cu locul unde legenda spune că se păstrează rămășițele contelui Dracula (există și o cameră în care se difuzează în buclă un videoclip explicativ), iar tavanul bisericii este frumos. Totul perfect și curat”, scrie, într-o recenzie pe Google, unul dintre vizitatori.
„Incredibil de frumoasă. Cel mai bun moment pentru a vizita este probabil dimineața devreme. Este un loc faimos pentru că are Mormântul lui Dracula, dar acesta nu ar trebui să fie singurul motiv pentru a o vizita și ar trebui să acordați ceva timp pentru a privi în jur. Merită din plin efortul”, scrie un alt turist occidental, care a vizitat biserica din Napoli.
„Este un loc în care se amestecă atât culturile creștine, cât și cele păgâne. Se pare că există aici mormântul contelui Vlad (Dracula), care este și el înfățișat. Cinci euro bine cheltuiți. Absolut de neratat!”, este o altă recenzie pe Google.
Povestirile medievale horror despre Vlad Țepeș
În lungul șir al voievozilor medievali ai Munteniei, Vlad Țepeș s-a remarcat nu doar ca oponent de temut al otomanilor, dar și ca un personaj controversat, însetat de sânge.
O serie de autori contemporani domnitorului muntean l-au înfățișat într-un mod sumbru. Într-un manuscris din anul 1473, din vremea în care domnitorul era deţinut la Vişegrad (Vaticani Latini MS 6029, Biblioteca Apostolica Vaticana), Vlad Ţepeş era descris astfel:
„Pe tiranul acestora Dracul, nume cu care ei numesc diavolul, l-am văzut captiv, pe când îndeplineam funcţia de legat al papei Pius al II-lea pe lângă regele hunilor; nu foarte înalt de statură, dar foarte vânjos şi puternic, cu înfăţişarea crudă şi înfiorătoare, cu nasul mare şi acvilin, nările umflate, faţa subţire şi palidă, în care genele foarte lungi înconjurau ochii verzi şi larg deschişi, iar spâncenele, negre şi stufoase, îi arătau ameninţători; faţa şi bărbia erau rase, cu excepţia mustăţii. Tâmplele umflate sporeau volumul capului. Un gât ca de taur lega ceafa înaltă de umerii laţi pe care cădeau plete negre şi încârlionţate”, informa cercetătoarea Maria Roşu, citând manuscrisul medieval.
Nici cărturarii orientali din vremea sa nu l-au cruțat în croncile despre bătăliile purtate de de oastea acestuia cu otomanii.
„Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc. În faţa cetăţii de lemn unde îşi avea reşedinţa, el a pus, pe o lungime de şase mile, să i se împletească două rânduri de garduri, pe lângă care a pus mărăcini, spunând că îşi face o grădină. Apoi a umplut locul dintre cele două garduri cu unguri, moldoveni şi valahi traşi în ţeapă. În afară de aceasta, împrejurimile cetăţii fiind împădurite, de fiecare cracă atârnau nenumăraţi oameni spânzuraţi şi poruncise că oricine va lua jos pe unul dintre spânzuraţi să fie spânzurat în locul aceluia”, scria Tursun Bei, autor contemporan lui Vlad Țepeș, citat în volumul Cronici turceşti privind Ţările Române, publicat de Editura Academiei RSR în 1966.
Legenda lui Dracula
La scurt timp după moartea lui Vlad Țepeș, numărul tot mai mare al legendelor despre cruzimea acestuia l-au impus ca unul dintre cei mai cumpliți domnitori medievali. Primele anecdote despre Vlad Ţepeş au apărut la sfârşitul secolului al XV-lea, după moartea domnitorului valah.
Au fost povestiri germane, slave şi otomane în care Ţepeş era portretizat ca fiind un tiran sângeros, care inspira groază celor din jurul său. Multe dintre aceste legende s-au transmis pe cale orală, iar din secolul al XIX-lea au început să fie culese şi documentate de istorici şi etnografi.
În secolul al XIX-lea, deja legendarul Vlad Țepeș devenise subiectul unuia dintre cele mai faimoase romane din istorie, „Dracula”, publicat de scriitorul irlandez Bram Stoker.
Contele Dracula din Transilvania era înfățișat ca fiind un vampir, un personaj nemuritor cu abilități supranaturale, care se hrănea cu sângele oamenilor, trăind în întuneric. Legenda lui Dracula a adus faimă mai multor locuri din România. Castelul Bran, Sighișoara și Castelul Corvinilor din Hunedoara se numără printre ele.
Actualitate
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în care fiecare parte susține că cealaltă ar fi stabilit sau implementat schema de coordonare prin Cancelaria prim-ministrului.
Ciolacu și Bolojan se contrazic privind deciziile din CSAT. Foto arhivă
Disputa dintre premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pornește de la o întrebare de fond legată de programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.
Pe de o parte, Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul CSAT, și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a respins această versiune și susține că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. El afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.
MApN avea un rol central în pregătirea SAFE
În
acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns
oficial la solicitarea lui Mihai Jurca, în care clarifică traseul
instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit
documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat
cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile
Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la
mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în
pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă
ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul
României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de
coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor
cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la
UE.
Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a
fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu
al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie
Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au
avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei
coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o
formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la
nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al
ministerelor de linie.
Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională
a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin
Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT,
ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în
mecanismul de implementare a programului SAFE.
Mihai Fifor, acuzații în plen pe tema SAFE: „Este un program de shopping al lui Ilie Bolojan pe banii României”. Răspunsul premierului
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale
Administrația Prezidențială a transmis lui Mihai Jurca un răspuns la întrebarea adresată la 8 mai 2026, prin care acesta a solicitat clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.
În răspuns, Administrația Prezidențială a comunicat următoarele:
- în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
- prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.
La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.
- în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
- în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
- ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.
Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o întâlnire cu miză ridicată între două puteri care s-au confruntat în ultimii ani pe teme precum comerțul, tehnologia, drepturile omului și securitatea.
Donald Trump și Xi Jinping/FOTO:X
Discuțiile dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au fost marcate de un ton conciliant și de apeluri la stabilitate strategică.
Iată principalele concluzii desprinse din comunicatul oficial publicat de partea chineză:
1. O nouă formulă pentru relația SUA–China
Xi Jinping a declarat că cele două state au convenit să construiască o „relație constructivă China–SUA bazată pe stabilitate strategică”.
Potrivit liderului chinez, acest nou cadru ar urma să ghideze relațiile bilaterale în următorii ani și să combine cooperarea cu o „competiție controlată”, în care diferențele dintre cele două puteri să rămână gestionabile.
Analiștii spun că formularea sugerează o perioadă de „stabilitate administrată”, menită să evite escaladarea tensiunilor care au marcat relația bilaterală în ultimii ani.
2. Progrese înaintea summitului
Xi a afirmat că negocierile pregătitoare desfășurate miercuri în Coreea de Sud între oficialii economici ai celor două state au avut rezultate „echilibrate și pozitive”.
Delegația americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar partea chineză de vicepremierul He Lifeng.
Detalii concrete privind eventuale acorduri comerciale nu au fost făcute publice.
3. Apel pentru cooperare mai profundă
Președintele chinez a cerut consolidarea canalelor de comunicare diplomatică și militară între Washington și Beijing.
Xi a spus că cele două state ar trebui să aprofundeze cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura și turismul.
Comentariile vin într-un context în care ambele economii încearcă să reducă impactul tensiunilor comerciale și al restricțiilor tehnologice reciproce.
4. Taiwan rămâne punctul cel mai sensibil
Liderul chinez a folosit cele mai ferme declarații în privința Taiwanului, pe care l-a descris drept „cea mai importantă problemă din relațiile chino-americane”.
„Dacă este gestionată corect, relația bilaterală poate continua. Dacă este gestionată greșit, există riscul unei coliziuni sau al unui conflict”, a avertizat Xi Jinping.
Tema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing, în condițiile în care China consideră insula parte a teritoriului său, iar SUA continuă să îi ofere sprijin militar și politic.
5. Discuții și despre Ucraina și Orientul Mijlociu
Potrivit comunicatului chinez, cei doi lideri au abordat și conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația din Peninsula Coreeană.
Nu au fost oferite detalii despre eventuale înțelegeri privind aceste dosare.
Xi Jinping a declarat că Beijingul dorește menținerea „impulsului pozitiv” în relația bilaterală și a transmis că China rămâne deschisă investițiilor și colaborării economice cu Statele Unite.
Se preconiza că războiul din Iran, care a declanșat o criză energetică globală, va ocupa un loc central în discuțiile de astăzi.
În timpul zborului spre Beijing la bordul Air Force One, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News că Washingtonul dorește ca Beijingul să adopte o atitudine proactivă în soluționarea conflictului cu Iranul.
Totuși, acest subiect a fost practic absent astăzi, potrivit declarației Ministerului de Externe al Chinei privind întâlnirea dintre Trump și Xi.
Declarația a dedicat secțiuni comerțului și Taiwanului, dar nu și Iranului – deși a menționat că cei doi președinți au „schimbat opinii” cu privire la „situația din Orientul Mijlociu”, printre alte probleme internaționale.
SUA doresc ajutorul Chinei pentru a readuce Iranul la masa negocierilor, în timp ce China a jucat în tăcere rolul de pacificator în culise, fără a se implica în conflict.
Donald Trump este însoțit la Beijing de o importantă delegație de afaceri, din care fac parte lideri ai unor mari companii americane, inclusiv Elon Musk și Jensen Huang. Se pare că Elon Musk, directorul executiv al Tesla, și-a adus fiul, X Æ A-Xii, la Beijing. Cei doi au fost văzuți plimbându-se prin Sala Mare a Poporului.
Băiatul în vârstă de 6 ani, poreclit X, a mai făcut o apariție publică rară anul trecut, când Musk l-a luat cu el la o întâlnire cu Trump la Casa Albă.
Actualitate
Daniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
Într-un amplu interviu acordat revistei Careers & Business România, Daniel Cîrnu — unul dintre pionierii marketingului digital din România și CEO al Digital Politic® — vorbește despre transformarea profundă a comunicării politice în era digitală, despre impactul inteligenței artificiale și despre modul în care notorietatea online poate influența decisiv imaginea unui politician.
Cu peste 20 de ani de experiență în marketing digital și mai bine de un deceniu dedicat comunicării politice, Daniel Cîrnu a participat, în calitate de consultant, la numeroase campanii electorale desfășurate în România — prezidențiale, parlamentare și locale. În interviu, acesta explică faptul că politica modernă nu mai poate exista fără o strategie digitală coerentă și fără o înțelegere profundă a modului în care funcționează presa online, rețelele sociale și algoritmii platformelor digitale.
„Politicienii trebuie să înțeleagă că imaginea lor se construiește zilnic”
În cadrul interviului, Daniel Cîrnu subliniază faptul că mulți oameni politici încă tratează comunicarea online doar ca pe o anexă a campaniei electorale, deși aceasta a devenit principalul canal prin care alegătorii își formează percepțiile.
„Astăzi, un politician este căutat pe Google înainte să fie ascultat într-un discurs. Oamenii verifică informații, caută articole, urmăresc reacțiile din social media și își formează rapid o opinie”, explică acesta.
Potrivit specialistului, reputația online a devenit un element esențial în orice strategie electorală modernă, iar diferența dintre succes și eșec poate fi făcută de viteza cu care o echipă de comunicare reacționează în mediul digital.
AI-ul schimbă radical marketingul politic
Un alt subiect important abordat în interviu este utilizarea inteligenței artificiale în campaniile politice. Daniel Cîrnu susține că AI-ul transformă deja modul în care sunt create mesajele, analizate datele și distribuit conținutul politic.
Acesta vorbește despre automatizarea proceselor de content, optimizare SEO și distribuție media, dar și despre noile instrumente de analiză a sentimentului public și monitorizare în timp real a presei și rețelelor sociale.
„În următorii ani, avantajul competitiv îl vor avea cei care folosesc inteligent tehnologia, fără să piardă componenta umană și autenticitatea mesajului”, afirmă CEO-ul Digital Politic®.
Experiență acumulată în cele mai importante campanii politice
Interviul surprinde și parcursul profesional al lui Daniel Cîrnu, care a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase proiecte în zona de comunicare digitală și publishing online.
Prin agenția Digital Politic®, acesta coordonează servicii integrate de marketing politic digital, de la managementul reputației online și publishing politic până la monitorizare media, creare de conținut și strategii AI dedicate campaniilor electorale.
Totodată, în interviu sunt abordate și subiecte precum:
- greșelile frecvente făcute de politicieni în online;
- diferența dintre notorietate și influență;
- rolul presei online în construcția imaginii publice;
- importanța autenticității în comunicarea politică;
- evoluția marketingului politic în România.
Interviul integral poate fi citit aici: https://careers-business.ro/daniel-cirnu-despre-marketing-politic-strategie-digitala-si-construirea-influentei-online/
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în...
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
As Cyprus prepares for its parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, the nationalist party ELAM (National Popular Front) is...
Cinci concluzii după prima zi a summitului Trump-Xi de la Beijing
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o...
Daniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
Într-un amplu interviu acordat revistei Careers & Business România, Daniel Cîrnu — unul dintre pionierii marketingului digital din România și...
Șeful Vămilor, Mihai Savin, reținut de DNA într-un dosar de fals și uz de fals. Alți doi funcționari din Galați, implicați în dosar
Șeful Autorității Vamale Române, Mihai Savin, ar fi fost reținut de procurorii DNA într-un dosar de fals și uz de...
Omul care a stârnit fascinația pentru Vestul Sălbatic american. A fost o legendă vie, capabil să ucidă un urs doar cu un cuțit
Wild Bill Hickok a fost un adevărat simbol al Vestului Sălbatic american. Pistolar, șerif, cercetaș, jucător profesionist de poker și...
„Vreau la mami!” – Primele cuvinte ale băiețelului găsit în pădurile Sibiului după două nopți de coșmar
Știți care au fost primele cuvinte pe care băiețelul de 5 ani le-a spus salvatorilor? „Vreau la mami”. A confirmat chiar...
-
Politicaacum 8 ore
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileAvocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”
-
Breakingacum 2 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 3 zile
Câte ouă trebuie să mănânci pe săptămână ca să reduci riscul de Alzheimer
-
Breakingacum 3 zileRomânia, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite
-
Breakingacum 2 zilePosibil caz de malpraxis la Maternitatea Polizu. Un medic este acuzat de moartea unui bebeluș prematur la două luni după naștere