Actualitate
Topul celor mai bogate femei din lume. Ce afaceri au cele care reprezintă 13% dintre miliardarii planetei
Există 337 de femei miliardare în întreaga lume, potrivit ultimului clasament Forbes al celor mai
bogați oameni ai planetei, față de 327 în 2022. Acestea dețin acum 13% din
populația miliardară, față de 12%, în urmă cu un an, în 2022.
Cele mai bogate femei din lume
Cea mai bogată
femeie de pe planetă pentru al treilea an consecutiv este moștenitoarea
L’Oréal, Françoise Bettencourt Meyers, care are afaceri de 80,5 miliarde de
dolari, un câștig de aproape 5 miliarde de dolari față de 2022. Între timp, MacKenzie
Scott, a cărei avere a scăzut cu 19,2 miliarde de dolari în ultimul an, coboară
cinci poziții până pe locul 9, în condițiile în care acțiunile Amazon – pe care
le-a obținut la divorțul din 2019 de Jeff Bezos – s-au prăbușit. Donațiile
caritabile enorme ale lui Scott – care totalizează peste 14 miliarde de dolari
– au împins-o și mai jos pe listă.
Cea mai bogată
femeie nou-venită este Rohiqa Cyrus Mistry, cu o avere de 7 miliarde de dolari.
Este văduva lui Cyrus Mistry, fostul președinte al conglomeratului indian Tata
Sons, care a murit într-un accident de mașină în septembrie. Alte nou-venite
notabile sunt Annette Lerner, cu 6,5 miliarde de dolari, văduva dezvoltatorului
imobiliar și proprietarului echipei de baseball Washington Nationals, Ted
Lerner (decedat în februarie 2023) și Amy Adams Strunk, cu 1,7 miliarde de
dolari, proprietara echipei de fotbal american Tennessee Titans.
Topul celor mai bogate femei din lume
- 1. Françoise Bettencourt Meyers și familia
Afacerea valorează
de 80,5 miliarde de dolari. Moștenitoarea franceză a L’Oréal își păstrează
titlul de cea mai bogată femeie din lume, pentru al treilea an consecutiv,
datorită unei creșteri de 12% a acțiunilor gigantului cosmeticelor față de anul
trecut. Pe lângă faptul că, împreună cu L’Oréal, a promis 230 de milioane de
dolari pentru reconstrucția Catedralei Notre Dame, ea a angajat recent un
director general pentru firma sa de investiții, Téthys Invest, unde susține
proiecte precum operatorul francez de spitale private Elsan.
- 2. Julia Koch și familia
Valoare afacerii
este de 59 de miliarde de dolari. Văduva lui David Koch (SUA), care a decedat
în 2019, deține 42% din conglomeratul Koch Industries, alături de cei trei
copii adulți ai săi. Koch supraveghează Fundația David H. Koch, prin
intermediul căreia ea și răposatul ei soț au donat aproximativ 1,8 miliarde de
dolari pentru cauze precum sărăcia, problemele legate de dependență, justiția
penală și educație. În ianuarie, ea a fost numită administrator al Metropolitan
Museum of Art.
Valoare afacerii
este de 56,7 miliarde de dolari. Americanca a moștenit o participație în
Walmart de la tatăl ei, cofondatorul Sam Walton (decedat în 1992). Este bine
cunoscută în statul natal al familiei, Arkansas, pentru că a deschis Muzeul de
artă americană Crystal Bridges, în orașul natal Bentonville, unde sunt expuse
lucrări ale unor artiști precum Warhol, Rockwell și Rothko.
Valoare afacerii este
de 38,3 miliarde de dolari. Mars și fratele ei, John Mars, dețin fiecare aproximativ
o treime din gigantul multinațional Mars Inc. care produce dulciuri precum
M&M’s, Hubba Bubba și Snickers. Compania a fost fondată de bunicul ei,
Frank C. Mars, în 1911, SUA.
- 5. Miriam Adelson și familia
Valoare afacerii
este de 35 de miliarde de dolari. Adelson este acționarul majoritar al Las
Vegas Sands, cel mai mare operator de cazinouri din lume. Ea a moștenit această
participație după ce soțul ei, Sheldon Adelson, care a fost timp îndelungat
liderul Partidului Republican, a murit în 2021. Doctor în medicină, ea a donat
aproape 1 miliard de dolari de-a lungul vieții pentru a finanța cercetarea
medicală și descoperirea de medicamente, potrivit estimărilor Forbes.
- 6. Rafaela Aponte-Diamant
Valoarea afaceriie este
de 31,2 miliarde de dolari. Italianca în vârstă de 78 de ani, Rafaela
Aponte-Diamant, intră în topul celor mai bogate 10 femei din lume în acest an,
deoarece Forbes a revizuit evaluarea MSC, una dintre cele mai mari companii de
transport maritim din lume, pe care a cofondat-o împreună cu soțul ei,
Guianluigi, în 1970, cu o singură navă. Rafaela și Gianluigi au fost anterior
incluși împreună în listă; în 2023, Forbes i-a inclus în lista miliardarilor
individuali, ca parte a unei revizuiri ample a modului de clasificare a
averilor comune.
Afaceri n valoare
de 27,4 miliarde de dolari. Susanne Klatten deține 19% din producătorul auto
german BMW. Mama ei a fost a treia soție a legendarului industriaș Herbert
Quandt, care a condus BMW spre preeminența pe piața de lux. Klatten, economistă
cu un MBA, deține, de asemenea, Altana, o companie de produse chimice fondată
de bunicul ei.
Valoarea afacerii
este de 27 miliarde de dolari. Magnata australiană prezidează compania minieră
și agricolă Hancock Prospecting Group. A moștenit afacerea de la tatăl ei, Lang
Hancock (decedat în 1992). Averea ei a scăzut cu 11% din martie în 2022, în
mare parte din cauza scăderii prețului minereului de fier, dar rămâne cea mai
bogată persoană din Australia.
Valoarea afacerii
este de 24,4 miliarde de dolari. Ea a moștenit 4% din Amazon în urma divorțului
din 2019 de Jeff Bezos – și a început să o doneze într-un ritm amețitor. Până
în prezent, ea a donat peste 14 miliarde de dolari către aproximativ 1.600 de
organizații de caritate prin intermediul organizației sale Yield Giving.
- 10. Iris Fontbona și familia
Valoarea afacerii este
de 23,1 miliarde de dolari. Cea mai
bogată femeie din Chile, America Latină, Fontbona este văduva magnatului
chilian Andrónico Luksic (decedat în 2005), care a construit un imperiu în
domeniul mineritului și al băuturilor. Împreună cu cei doi fii ai săi, ea
deține și prezidează Antofogasta plc, o companie minieră cu sediul în Chile,
specializată în producția de cupru, și deține o participație semnificativă în
Quiñenco, un holding cotat la bursă care desfășoară activități în domeniul
producției, bancar și al băuturilor.
Actualitate
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR
Un eventual guvern tehnocrat reprezintă, în opinia lui Eugen Tomac, o soluție de compromis după eșecul partidelor de a ajunge la un acord politic. Premierului desemnat a prezentat o parte dintre propunerile de miniștri pentru cabinetul pe care încearcă să-l formeze.
Eugen Tomac, premierul desemnat, FOTO INQUAM Photos Octav Ganea
Propunerile pentru viitorul cabinet Eugen Tomac
Eugen Tomac a prezentat, la Antena 3, o parte dintre propunerile pentru viitorul Cabinet, anunțând că Sorin Costreie este nominalizarea pentru portofoliul Educației, în timp ce actualul ambasador al României la NATO, Dănuț Nicolaescu, ar urma să preia Ministerul Apărării.
Executivul ar urma să aibă trei vicepremieri, dintre care unul ar fi chiar ministrul Educației, iar ceilalți doi ar coordona domeniile economic și digital.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe, Tomac îl propune pe Luca Niculescu, iar pentru portofoliile Economiei și Sănătății susține că sunt în analiză mai multe variante.
De asemenea, Teodor Dulceață este nominalizat pentru Ministerul Mediului, iar Vladimir Ionaș a acceptat propunerea de a conduce Ministerul Dezvoltării.
La Agricultură, premierul desemnat l-a indicat drept propunere pe rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor.
Întreba despre opțiunea pentru un guvern tehnocrat, în locul unuia politic, Tomac a explicat că aceasta a venit pe fondul eșecului partidelor de a ajunge la un acord.
Potrivit acestuia, președintele Nicușor Dan a încercat, fără succes, să obțină un consens politic:
„Nicușor Dan, în ultimele 30 de zile, a avut multe discuții cu partidele și a cerut o soluție rațională. Le-a cerut să nu ratăm banii din PNRR și să ne păstrăm direcția ca țară.”
În lipsa unei înțelegeri între partide, șeful statului a decis să meargă pe varianta tehnocrată, spune Eugen tomac.
„Faptul că partidele nu au reușit să-și depășească agenda politică și să găsească un consens necesar pentru a da României un guvern l-a determinat pe președinte să-mi acorde încrederea.”
Principalele 5 probleme urgente ale României
Premierul desemnat a identificat și 5 probleme pe care le consideră urgente pentru români:
„Dacă ne uităm la sondaje, vedem o fotografie îngrijorătoare. Românii sunt îngrijorați de perspectiva locului de muncă, sunt nemulțumiți de corupție și de sistemul de sănătate, au pretenții foarte mari și justificate în ceea ce privește educația și își doresc venituri mult mai mari, pentru că avem foarte multe regiuni ale țării destul de abandonate, ca să folosesc un termen elegant”.
Priorități
În plan economic, premierul desemnat susține că prioritatea imediată este menținerea stabilității fiscale, excluzând majorarea impozitelor și taxelor.
Tomac afirmă că eventualele ajustări trebuie făcute țintit și fără a afecta echilibrul economic: acolo unde există marjă de corecție:
„Nu mai avem voie să creștem impozite și taxe. Acolo unde putem, ele trebuie corectate, pentru că există zone unde putem face asta fără a brusca stabilitatea fiscală a României. Riscul legat de ratingul de țară este uriaș. Avem nevoie de un buget realist, să ne menținem în ținta de deficit stabilită, de 6,2%. Doar respectând regulile putem avea mai mulți bani la buget, inclusiv pentru salarii și pensii. În caz contrar, riscăm să ajungem la mâna piețelor. Vom fi extrem de atenți să acționăm cu mult echilibru. Trebuie să oprim risipa banului public. Digitalizarea este esențială; ea va ajuta enorm ca statul să devină mai prietenos în relația cu mediul privat”.
Ce urmează dacă Guvernul Tomac nu trece de Parlament. Dominic Fritz a dezvăluit planul lui Nicușor Dan
Miza PNRR și promisiunea de „a lucra 7 zile din 7”
Una dintre principalele provocări pentru un eventual executiv condus de Eugen Tomac este deblocarea fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul desemnat recunoaște dificultățile, dar spune că se bazează pe un consens minim între partide
„Sunt realist și nu m-as hazarda să vă spun că… dar eu cred că, prin angajamentul asumat de partide de a nu pierde banii din PNRR, dincolo de jocurile politice, vom găsi consensul necesar de a împinge lucrurile înainte. Vom munci 7 zile din 7, până în ultima clipă. Cred că avem șansa de a salva cât mai mulți bani”, spune Eugen Tomac.
Ce spune despre relația României cu Republica Moldova
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că relația României cu Republica Moldova va reprezenta o prioritate majoră în eventualul său mandat, mizând pe apropierea legislativă, cooperarea media și o viziune comună în educație.
„Eu nu am dorit să intru în politică; am fost invitat în 2008, la 27 de ani, să candidez și am obținut aproape 50% din voturile oferite de cetățenii români pentru a-i reprezenta în Parlamentul României. Legătura mea cu Republica Moldova a devenit din ce în ce mai puternică”.
Măsuri pentru apropierea București–Chișinău
Eugen Tomac propune o serie de măsuri pentru consolidarea relației dintre cele două state, în special în zona mass-media și educației. Una dintre inițiative vizează crearea unui cadru legislativ comun care să permită accesul reciproc al instituțiilor media pe cele două piețe.
„Inițiem dialogul cu Chișinăul pentru o legislație similară, astfel încât toate entitățile media din România să aibă acces pe piața din Republica Moldova și invers. Astfel, putem ajuta în mod natural Republica Moldova în combaterea procesului de dezinformare și rusificare”, a spus Tomac.
Premierul desemnat pledează pentru o apropiere și în sistemul educațional, inclusiv prin introducerea unei programe școlare comune:
„Nu văd de ce nu am avea o curriculă comună. România și Republica Moldova sunt două state independente care se respectă, dar pe teritoriul statelor noastre locuiește același popor. Trebuie să construim punți cât mai solide pentru generațiile viitoare”.
Actualitate
Primii kilometri ai lotului 3 din A7 intră la asfaltare. Termenul estimat pentru deschiderea circulației
Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat luni, 8 iunie, începerea lucrărilor de asfaltare pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești–Pașcani, parte a Autostrăzii A7, cunoscută și drept Autostrada Moldovei.
FOTO: Captură video CNAIR
„Autostrada Moldovei (A7): a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 (Mircești – Pașcani)! Antreprenorul român (UMB Spedition) așterne stratul de bază pe primii 11 km din cei 28,09 km ai lotului 3”, a transmis Cristian Pistol într-o postare pe Facebook.
Acesta a adăugat că, în paralel, se lucrează la terasamente, structuri, relocarea rețelelor de apă potabilă și montarea elementelor ITS (Intelligent Transport System).
Un ITS este o aplicație avansată care are ca scop furnizarea de servicii legate de diferite moduri de transport și de managementul traficului, permițând utilizatorilor să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai inteligent.
Directorul CNAIR precizează că antreprenorul s-a angajat să deschidă circulația și pe cei 28,09 km ai acestui lot din autostrada A7, până la finalul anului 2026.
„Practic, obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 km de autostradă de la București la Pașcani:
• A3 (București–Ploiești): 62 km,
• A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km,
• Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km.”
Potrivit 130km.ro, lotul 3 Mircești – Pașcani face parte din secțiunea Bacău–Pașcani a Autostrăzii A7.
Această secțiune se află în execuție, are o lungime totală de 77,38 kilometri și este programată pentru deschidere în 2026.
Traseul este împărțit în trei loturi:
- Lotul 1, Săucești (Bacău) – Trifești Târg, are o lungime de 30,30 kilometri. Contractul a fost atribuit în decembrie 2022 asocierii SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL, pentru suma de 1,63 miliarde de lei fără TVA, și a fost semnat în februarie 2023. Termenul de execuție este de 30 de luni.
- Lotul 2, Trifești – Gherăești, are o lungime de 18,99 kilometri. Constructorul desemnat este aceeași asociere formată din SA&PE Construct SRL, Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL. Valoarea contractului este de 1,28 miliarde de lei fără TVA, iar termenul de execuție este de 30 de luni. Contractul a fost semnat în februarie 2023.
- Lotul 3, Mircești – Pașcani, se întinde pe 28,09 kilometri. Contractul, în valoare de 1,76 miliarde de lei fără TVA, a fost atribuit în decembrie 2022 aceleiași asocieri de constructori și semnat în februarie 2023. Durata de execuție prevăzută este de 30 de luni.
Actualitate
Teheranul spune că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Condițiile noi invocate de ambasadorul Iranului la Moscova
Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, dar în condiţii noi care vor fi stabilite de către Iran şi Oman, inclusiv o taxă de tranzit, a declarat luni ambasadorul Iranului în Rusia.
Strâmtoarea Ormuz FOTO: Shutterstock
Războiul americano-israelian împotriva Iranului a redus în mare măsură tranzitul de petrol prin strâmtoare, pe unde înainte de conflict tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial. Câteva petroliere au reuşit să părăsească Golful recent, dar tranzitul de petrol şi gaze naturale lichefiate este încă sever restricţionat.
„Desigur, această strâmtoare va fi deschisă, dar în condiţii noi care urmează să fie stabilite de autorităţile iraniene şi omaneze”, a declarat ambasadorul iranian la Moscova, Kazem Jalali, pentru cotidianul rusesc Izvestia într-un interviu publicat luni.
„Înţelegem că Iranul şi Omanul oferă anumite servicii legate de această strâmtoare. Şi se vor percepe taxe pentru aceste servicii”, a spus el, fără a oferi detalii.
Iranul susţine că un acord permanent de pace ar trebui să-i permită să perceapă taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea, care ar varia în funcţie de tipul navei, de încărcătura acesteia şi de condiţiile predominante.
Această poziţie este vehement contestată de preşedintele SUA, Donald Trump. În cursul lunii mai, Statele Unite au avertizat Omanul să nu se implice în niciun efort cu Iranul pentru a impune vreo taxă, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus atunci că ambasadorul Omanului la Washington l-a asigurat că nu există planuri de a impune astfel de taxe.
Or, luni, Israelul a declarat că a lovit ţinte militare în vestul şi centrul Iranului, chiar şi după ce Donald Trump i-a transmis, se pare, premierului israelian Benjamin Netanyahu să se abţină de la noi atacuri.
Japonia, care înainte de război importa aproximativ 95% din necesarul de petrol din Orientul Mijlociu, afirmă că nu a achitat nicio taxă după ce un petrolier cu ţiţei, care îi aparţinea, a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai.
-
Actualitateacum 3 zile
Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”
-
Breakingacum 3 zileProfesorul chinez care a prevestit revenirea lui Trump la Casa Albă și războiul cu Iran vine cu noi predicții pentru următorii 20 de ani
-
Actualitateacum 2 zile
Nicușor Dan explică de ce România nu doboară dronele care intră în spațiul aerian național și se îndreaptă spre Ucraina
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai fericite și celor mai nefericite orașe din lume în 2026. Bucureștiul, pe un loc rușinos în clasamentul mondial
-
Actualitateacum 3 zile
NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei
-
Actualitateacum 2 zile
Paradisurile turistice ieftine și sigure pe care mulți români încă nu le-au descoperit. „Femeile spun că se simt mai în siguranță aici decât la Roma sau Paris”
-
Breakingacum 2 zileBilanțul potopului de sâmbătă. Curți și locuințe inundate, drumuri blocate de aluviuni. Prahova, Vrancea, Ilfov, Vaslui și Buzău, cele mai afectate
-
Breakingacum 2 zileRusia analizează coborârea vârstei legale de muncă la 12 ani pentru a acoperi deficitul de forță de muncă





