Actualitate
Arhitect într-o lume de tovarăși, la Timișoara: „Trebuia să păzesc oraşul să nu se strice“
Radu Grumeza (91 de ani) poate fi numit cu ușurință „erou al Timișoarei“. În perioada comunistă a fost unul dintre puținii care s-au împotrivit, cu argumente, modernizării prin dărâmarea clădirilor de patrimoniu.
Radu Grumeza are 91 de ani
Filiala teritorială Timiș a
Ordinului Arhitecților din România (OAR) a realizat al patrulea film din ciclul
„Portret vertical – arhitecți în memoria orașului“.
După
Mihai Botescu, Vasile Oprișan și Radu Radoslav, a venit rândul decanului de
vârstă al arhitecților din Timișoara, Radu Grumeza, care are 91 de ani.
Fost arhitect-șef al Timișoarei
între 1959-1962 și al județului Timiș între 1968 și 1985, Radu Grumeza
povestește despre cum puteau arhitecții să-și ducă la bun sfârșit proiectele,
în ciuda vicisitudinii epocii, cum a încercat să salveze patrimoniul istoric al
orașului de dorințele liderilor comuniști de a distruge tot ce e vechi.
„În
spatele Hotelului Timișoara era un spațiu liber, dar exista și o clădire cu
parter și etaj, de pe vremea imperiului. Primul secretar al regiunii face o
convocare și spune că trebuie să dărâmăm clădirea veche și să facem un proiect
de locuințe, în stilul blocurilor sovietice. M-am ridicat și am spus că nu e bine
să facem asta. Pentru că e totuși centrul orașului. Pe urmă m-au luat la
prelucrat, cum de am îndrăznit eu să spun că nu e bine ce spune secretarul
general al partidului. Am avut multe din astea“, a spus
Radu Grumeza.
Radu Grumeza FOTO Ștefan Both
Un bucovinean la Timișoara
Arhitectul Radu Grumeza s-a născut în Vicovu
de Sus, în județul Suceava.
„Bucovina a fost 200 de ani sub administrația austriacă, astfel că au rămas acolo niște lucruri extraordinare în civilizația regiunii. Bunicul meu a fost nouă ani în cavaleria lui Franz Iosef. Era de o rigoare extraordinară, totul era ordine. Tatăl era vânător și silvicultor, iar mama era dintr-o familie de preoți. Am făcut școala la Câmpulung, unde am ajuns coleg de clasă cu Silvia Grădinaru, ulterior devenită soția mea, cu care am petrecut împreună 70 de ani“, își începe povestea arhitectul Radu Grumeza.
Radu Grumeza a ajuns la
Facultatea de Arhitectură din București. În acest timp, Silvia Grădinaru, viitoarea sa soție, a început
Facultatea de Filosofie, doar că după doi ani, din cauza originii nesănătoase
(era dintr-o familie de oameni avuți), a fost exmatriculată.
Așa a ajuns să se
mute la Lugoj: „Am urcat în tren și m-am dus după ea. I-am spus că vreau să ne
căsătorim“. Schimbându-și numele, Silvia Grumeza a
putut da din nou la facultate, de această dată la Arhitectură. În 1958, el este detașat la
Timișoara.
„În ultimul an de facultate, am făcut o specializare în urbanism,
pentru că era nevoie de arhitecți specializați în construcția orașelor. Atunci
s-au înființat în capitalele de regiune Institutele de Proiectări. Ion
Radoslav, directorul institutului de la Timișoara, ne-a făcut oferta să venim acolo.
Mă ocupam de toate problemele de arhitectură din regiune. După un an, în 1959,
m-au pus arhitect-șef la Primărie. Erau încă proiecte mărunte“, relatează Grumeza.
Timișoara comunistă FOTO captură video
A înfruntat tovarășii de la partid
În vremuri sumbre în care
tovarășii de la partid dețineau adevărul absolut în toate domeniile sociale,
conducând cu ignoranță și discreționar destinele acestei țări, o mână de
arhitecți se încăpățânau în a-i înfrunta cu argumentele profesiei, opunându-se
deciziilor aberante și reușind, uneori, a apăra moștenirea trecutului.
„Atitudinea
generală de la București era că noi, timișorenii, avem de toate, în timp ce
alte orașe, cum ni s-a dat exemplu Iașiul, nu aveau nici canalizare, nici
alimentare cu apă ca lumea. Au rămas uimiți că Timișoara are un plan urbanistic
din 1911, aprobat de Cancelaria imperială… Erau porniți împotriva Timișoarei,
că are de toate“, a adăugat arhitectul.
Timișoara comunistă FOTO captură video
„Dej era mult mai inteligent decât Ceaușescu“
Radu Grumeza trebuia să apere
punctul de vedere al arhitecților în fața organelor de partid, dar și invers,
să impună din partea organelor de partid o anumită conduită arhitecților. Așa
s-a întâmplat și în cazul sistematizării Bulevardului Dragalina, din perioada
1960-1962.
„Se făcuse primul cartier nou din București, Ferentari. Ne trimit o
schiță și ne zic să facem ca-n Ferentari în toată zona Gării de Nord din
Timișoara. Trebuiau să fie niște blocuri perpendicular pe stradă, cu niște
magazine la parter. Am spus că nu se potrivește cu ținuta orașului. La vizita
lui Gheorghiu-Dej, i s-a spus că avem probleme cu oțelul-beton, că este
insuficient, iar la un moment dat a spus să facem cum vrem noi. Dej era mult
mai inteligent decât ulterior Ceaușescu“, a
afirmat Grumeza.
Timișoara comunistă FOTO captură video
Arhitecții încercau să păstreze
cât mai mult din vechea cetate, în timp ce de la București linia trasată era „modernizarea“.
În perioada 1960-1963 s-a demolat Cazarma Transilvania din Timișoara, clădire
construită între 1719 și 1730, având o lungime
de 483 de metri, ceea ce făcea din ea una dintre cele mai lungi clădiri din
Europa. Radu Grumeza s-a dus la București pentru a încerca salvarea
monumentului.
„Am plecat pe banii mei la București, să intervin pentru salvarea
Cazărmii Transilvania, care era pe lista de demolare. Au propus să se păstreze
ce e mai de valoare, iar eu am socotit, împreună cu directorul muzeului, ca
poarta de intrare să se păstreze, să se facă un muzeu. Când au auzit propunerea
mea, au decis să dărâme tot. În acea perioadă au început să se construiască Cooperativele
Agricole și, ca să aibă cărămizi pentru grajduri, veneau cu trăsurile și așa au
dărâmat tot din cazarmă. Pe locul rămas gol trebuia să se facă viitorul centru
civic. S-au făcut nu știu câte machete, dar eu m-am opus și am zis să se
planteze copaci. Și așa s-a făcut parcul. Trebuia să păzesc să nu se strice
orașul. Totuși se gândeau, când le spuneam că nu e bine“,
a mai spus Grumeza.
Cazarma Timișoara SURSA secvență film
Strămutarea unei biserici de lemn
Tot el este cel care a salvat
micuța bisericuță de lemn de la Hodoș, care a fost strămutată în curtea
Mitropoliei Banatului din Timișoara, în 1964. De asemenea, este responsabil
pentru circulația auto pe sub Bastionul Theresia.
„În 1960 s-a inițiat în
fiecare capitală de regiune organizarea unor concursuri pentru construirea unor
centre civice. Concursul de la Timișoara era pe inelul central, care trece pe
sub Bastion. Ei au prevăzut și dărâmarea poștei. Ca arhitect-șef, am propus
trecerea pe sub arcadele de la Bastion. Așa s-a păstrat Bastionul“,
a completat Grumeza.
Bastionul FOTO captură video
În 1985 a fost schimbat din
funcția de arhitect-șef. „M-au schimbat fiindcă îi deranjam pe activiști de
partid. Îi enervam când le tot spuneam că nu e bine ce vor să facă“,
a punctat arhitectul, care a fost numit șef de secție la Institutul de
Proiectări „Iprotim“.
Parcul Botanic din Timișoara, sub îngrijirea soției arhitect
„Era o profesionstă deosebită. Ea a făcut
un studiu privind obiectivele turistice ale Timișoarei. A reieșit necesitatea
unei grădini botanice. A identificat acel teren liber, iar apoi a stat la
București o săptămână, pentru documentare. Este singura grădină botanică din
țară care are un arhitect. Se vede prin traseul aleilor, prin concepția
generală, față de celelalte din țară de care s-au ocupat botaniștii. Totul s-a
făcut prin muncă voluntară și îmi amintesc, soția stătea toată ziua pe șantier“,
a mai spus bătrânul arhitect.
Silvia Grumeza FOTO captură video
Povestea filmului este îmbinată
cu o dragoste superbă pe care Radu Grumeza o are cu soția lui, Silvia Grumeza, care
a decedat în 2018, și care a fost tot arhitectă. De numele ei se leagă, printre
altele, Parcul Botanic din Timișoara.
Ea și-a dedicat
aproape întreaga carieră acestei meserii, între 1972 și 1989 a lucrat încontinuu
la proiectele sale. Ea este responsabilă și de păstrarea malurilor înverzite
ale Begăi, pentru că se dorea o soluție ca la București, cu Dâmbovița, care
este betonată și transformată într-un fel de canal.
Silvia Grumeza proiecta,
iar soțul ei, din poziția pe care o avea ca arhitect-șef, o ajuta să își ducă
la bun sfârșit proiectele.
Radu Grumeza cu nepoții FOTO captură video
Imaginea 1/14:
radu grumeza alaturi de daniel tellman presedintele OAR Timis jpg
Mașina se oprește brusc, apare o cheltuială medicală neplanificată sau descoperi că trebuie să plătești urgent o factură restantă. În astfel de momente, întrebarea nu este dacă ai nevoie de bani, ci cât de repede îi poți obține și la ce cost.
În România, există mai multe variante prin care poți face rost de bani în aceeași zi sau în câteva zile. Diferențele apar la nivel de dobândă, comisioane, condiții de eligibilitate și riscuri. În rândurile de mai jos găsești 7 soluții concrete, cu timp estimativ, avantaje și aspecte la care trebuie să fii atent.
Scopul este să alegi informat, în funcție de suma necesară și de capacitatea ta reală de rambursare.
1. Credit online rapid (IFN) – bani în aceeași zi
Timp estimativ: 15 minute – câteva ore
Creditele online oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN) se numără printre cele mai rapide opțiuni. Completezi un formular online, trimiți actul de identitate și, în majoritatea cazurilor, dovada veniturilor. Răspunsul vine rapid, iar semnarea contractului se face electronic.
Acest tip de credit este potrivit pentru sume mici și medii, de regulă rambursabile în 30 de zile până la câteva luni. Dacă aplici în timpul programului bancar și ai documentele pregătite, banii pot intra în cont în aceeași zi.
Totuși, verifică atent DAE (dobânda anuală efectivă). Acesta arată costul total al creditului, incluzând dobânda și comisioanele. La creditele rapide, DAE poate fi ridicat, mai ales pentru perioade scurte.
Dacă ai nevoie, de exemplu, de o sumă fixă pentru o reparație urgentă, poți vedea ce opțiuni există pentru 1.500 lei și să compari costurile înainte să semnezi. Analizează oferta disponibilă și, dacă este ce ți se potrivește, verifică graficul de rambursare și condițiile, apoi accesează împrumutul de 1,500 lei.
Atenție la:
- penalitățile pentru întârziere;
- comisioanele de administrare;
- posibilitatea de prelungire a termenului și costul acesteia.
Folosește această variantă dacă știi clar că poți rambursa suma la termen.
2. Descoperit de cont (overdraft) – acces instant dacă îl ai deja
Timp estimativ: instant (dacă este activ) / 1–3 zile pentru aprobare
Overdraft-ul îți permite să cheltuiești peste soldul disponibil din cont, până la o limită stabilită de bancă. Dacă banca ți-a aprobat deja această facilitate, ai acces imediat la bani prin cardul de debit.
Plătești dobândă doar pentru suma utilizată și pentru perioada în care rămâi în descoperit. Pentru utilizare pe termen foarte scurt, poate fi mai convenabil decât un credit rapid.
De exemplu, dacă ai nevoie de 800 lei pentru o factură scadentă mâine și știi că în două săptămâni încasezi salariul, overdraft-ul poate acoperi rapid diferența.
Verifică:
- dobânda aplicată;
- comisionul de acordare sau reînnoire;
- ce se întâmplă dacă depășești limita aprobată.
Dacă nu ai încă overdraft, procesul de aprobare durează câteva zile și implică analiză de venit și verificare în Biroul de Credit.
3. Card de credit – soluție rapidă pentru plăți urgente
Timp estimativ: instant dacă îl ai deja / 3–7 zile pentru emitere
Cardul de credit îți oferă o linie de finanțare pe care o poți utiliza pentru plăți la comercianți sau online. Multe bănci oferă o perioadă de grație de până la 50–60 de zile, timp în care nu plătești dobândă dacă rambursezi integral suma utilizată.
Pentru o urgență precum plata unor analize medicale sau a unei piese auto, cardul de credit poate fi eficient, cu condiția să restitui integral suma până la scadență.
Retragerea de numerar de la bancomat implică, de obicei:
- comision fix sau procentual;
- dobândă aplicată din prima zi.
Dacă nu rambursezi integral suma la finalul perioadei de grație, dobânda se aplică conform contractului și poate crește costul total considerabil.
4. Amanet sau vânzarea rapidă a unor bunuri
Timp estimativ: 30 minute – câteva ore
Dacă deții bunuri de valoare (bijuterii din aur, telefoane, laptopuri), le poți amaneta sau vinde pentru a obține numerar rapid. Procesul este simplu: evaluatorul stabilește o sumă, semnezi un contract și primești banii pe loc.
La amanet, ai un termen în care poți răscumpăra bunul, plătind suma primită plus un comision. Dacă nu îl răscumperi la timp, pierzi obiectul.
De regulă, primești între 50% și 70% din valoarea de piață. Este o soluție potrivită pentru urgențe pe termen scurt, mai ales dacă știi că vei putea recupera bunul rapid.
Alternativ, poți vinde direct pe platforme online. Telefoanele și electronicele se tranzacționează cel mai repede.
5. Avans salarial sau „salary on demand”
Timp estimativ: 1–3 zile
Unele companii permit acordarea unui avans din salariul deja muncit. Această sumă se reține la următoarea plată. De regulă, nu implică dobândă.
În ultimii ani, au apărut platforme care oferă acces la salariul acumulat până în acel moment. În multe cazuri, percep un comision fix, transparent.
Această opțiune este potrivită dacă:
- ai contract de muncă stabil;
- urgența este temporară;
- preferi să eviți un credit.
Discută direct cu angajatorul sau verifică politica internă a companiei.
6. Împrumut de la familie sau prieteni
Timp estimativ: în aceeași zi
Pentru sume mici, sprijinul familiei sau al prietenilor poate fi cea mai rapidă variantă. Nu implică dobândă și nu necesită verificări.
Stabilește clar:
- suma împrumutată;
- termenul de rambursare;
- modalitatea de plată.
Chiar și un acord simplu, scris, reduce riscul de neînțelegeri. Respectă termenul stabilit și comunică din timp dacă apar dificultăți.
7. Platforme de comparație și brokeri de credite
Timp estimativ: câteva ore – 1 zi pentru identificarea opțiunilor
Dacă nu știi ce soluție ți se potrivește, o platformă de comparare a ofertelor te poate ajuta să economisești timp. Completezi un singur formular și primești acces la mai multe opțiuni adaptate profilului tău.
Un credit de la Credilink îți permite să analizezi ofertele disponibile în funcție de venit, sumă și perioadă de rambursare. Platforma funcționează ca intermediar între tine și instituțiile financiare partenere, iar tu vezi transparent costurile înainte să iei o decizie.
Această abordare te ajută să:
- compari DAE și ratele lunare;
- eviți aplicările multiple care îți pot afecta scorul de credit;
- alegi varianta potrivită fără să navighezi pe zeci de site-uri.
Pentru informații suplimentare despre cum funcționează diferite tipuri de credite, poți consulta articolele din zona educațională, precum cele dedicate diferențelor dintre IFN și bancă sau ghidurile despre gestionarea bugetului lunar, disponibile pe blogul Credilink.
Cum alegi varianta potrivită?
Înainte să iei o decizie, răspunde la câteva întrebări simple:
- De ce sumă ai nevoie exact? Evită să împrumuți mai mult decât este necesar.
- Cât poți rambursa lunar fără să îți afectezi cheltuielile de bază?
- Care este costul total al finanțării? Verifică DAE și valoarea totală de plată.
- Ce se întâmplă dacă întârzii? Citește clauzele privind penalitățile.
Pentru sume foarte mici și termen scurt, sprijinul personal sau vânzarea unor bunuri pot fi suficiente. Pentru sume medii, soluțiile digitale rapide sau cardul de credit pot acoperi nevoia, dacă gestionezi corect rambursarea.
Dacă situațiile urgente apar frecvent, analizează bugetul și creează un fond de rezervă. Specialiștii recomandă economii echivalente cu 3–6 luni de cheltuieli.
Greșeli frecvente în situații de urgență
Mulți oameni aleg prima ofertă găsită, fără să compare. Alții solicită mai multe credite simultan, ceea ce crește gradul de îndatorare și riscul de întârziere.
Evită:
- ofertele neautorizate sau neclare;
- semnarea unui contract fără să citești toate costurile;
- împrumuturile pe care nu le poți rambursa realist.
Verifică întotdeauna dacă instituția este autorizată și analizează impactul financiar total. Pentru decizii importante, discută cu un consilier financiar.
Dacă te confrunți cu o urgență financiară, oprește-te câteva minute și compară opțiunile disponibile. Analizează costurile, termenul și capacitatea ta de rambursare. Explorează ofertele disponibile prin Credilink, informează-te din articolele educaționale și alege soluția care îți oferă echilibru între viteză și responsabilitate.
Actualitate
Kim Jong Un transformă granița cu Coreea de Sud într-o „fortăreață de nepătruns”. Phenianul își întărește trupele la frontieră
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat consolidarea trupelor de la granița cu Coreea de Sud și întărirea altor unități-cheie ale armatei, într-o nouă demonstrație de forță a regimului de la Phenian.
Granița dintre cele două Coreii/FOTO:EPA/EFE
Potrivit agenției oficiale KCNA, citată de Reuters, Kim Jong Un a făcut aceste declarații în timpul unei reuniuni cu comandanți de divizii și brigăzi militare, desfășurată duminică. Liderul nord-coreean a cerut transformarea frontierei dintre cele două state într-o „fortăreață de nepătruns”, capabilă să descurajeze orice posibil conflict.
În același timp, liderul de la Phenian a solicitat schimbări în pregătirea militară și organizarea mai multor exerciții adaptate „realităților războiului modern”. Kim Jong Un a insistat asupra necesității modernizării tacticilor armatei și a cerut militarilor să rămână permanent vigilenți în raport cu Coreea de Sud, pe care regimul nord-coreean continuă să o considere „un dușman feroce”.
Tensiunile dintre cele două Corei rămân ridicate, în condițiile în care războiul din perioada 1950–1953 s-a încheiat doar printr-un armistițiu, fără semnarea unui tratat oficial de pace. Din punct de vedere tehnic, cele două state se află și astăzi în stare de război.
Între timp, Statul Major Întrunit al Coreei de Sud a anunțat că armata nord-coreeană și-a intensificat lucrările de fortificare de-a lungul frontierei terestre încă din luna martie. Potrivit militarilor sud-coreeni, Phenianul construiește ziduri și alte structuri defensive în apropierea graniței.
Expertul sud-coreean Hong Min, cercetător principal în cadrul Institutului Coreean pentru Unificare Națională din Seul, consideră că declarațiile lui Kim Jong Un indică intenția Phenianului de a-și întări prezența militară atât la frontiera terestră, cât și în apropierea limitei maritime disputate dintre cele două state.
Potrivit analistului, referirile liderului nord-coreean la „războiul modern” și la noile tactici militare sunt influențate de lecțiile învățate din războiul din Ucraina și din conflictele recente din Orientul Mijlociu.
„În special, este vorba despre utilizarea dronelor, atacurile de precizie și războiul electronic”, a explicat Hong Min.
Nu este pentru prima dată când Kim Jong Un adoptă un discurs agresiv la adresa Seulului. La începutul anului, liderul nord-coreean a declarat oficial că South Korea este „cel mai ostil stat” pentru Coreea de Nord și a avertizat că orice provocare va avea „consecințe severe”.
Tot atunci, Kim Jong Un a reafirmat că statutul nuclear al North Korea „nu va putea fi schimbat niciodată” și a promis că regimul de la Phenian va continua să se opună tuturor „forțelor ostile” care amenință țara.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat joi o vizită în Cuba, în cadrul căreia a cerut guvernului de la Havana schimbări majore în plan economic și de securitate. Vizita are loc într-un moment în care autoritățile cubaneze au recunoscut că rezervele lor de petrol s-au epuizat, dar și pe fondul unor demersuri ale procurorilor federali americani pentru obținerea unei inculpări împotriva lui Raúl Castro, vizând acuzații de trafic de droguri și implicarea în doborârea unor aeronave umanitare în 1996.
La începutul acestei luni, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care sancțiunile împotriva Cubei sunt extinse pentru a viza conglomeratul GAESA. Documentul susține că veniturile acestuia „sunt probabil de peste trei ori bugetul statului”.
Secretarul de stat Marco Rubio a intensificat presiunea diplomatică, descriind GAESA drept un instrument al elitei politice cubaneze folosit pentru reprimarea populației și îmbogățirea propriei rețele de putere.
„Această companie privată care are mai mulți bani decât guvernul însuși”, a declarat Rubio în timpul unei vizite la Vatican. „Nimic din acești bani nu ajunge să construiască drumuri, poduri sau să asigure alimente pentru populație, cu excepția celor din interiorul GAESA.”
El a adăugat că noile sancțiuni vizează „o companie care fură de la poporul cubanez în beneficiul câtorva”, precizând că vor urma și alte măsuri.
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ordinul executiv, calificându-l drept „coercitiv”.
Originea și ascensiunea GAESA
GAESA a apărut în contextul crizei profunde de după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, deși unele dintre rădăcinile sale datează din anii ’80. Raúl Castro, pe atunci ministru al apărării, l-ar fi convins pe fratele său, Fidel Castro, să permită armatei o implicare mai amplă în activități economice, potrivit unor foști oficiali americani.
Odată cu dispariția URSS, Cuba și-a pierdut principalul partener comercial și susținător financiar. Armata s-a confruntat cu dificultăți majore, inclusiv imposibilitatea de a-și plăti trupele. În acest context, statul a permis instituției militare să preia sectoare economice, inclusiv turismul, pentru a stabiliza economia.
La început, modelul a produs rezultate: armata a fost considerată un administrator mai eficient decât alte structuri ale statului, iar economia și-a revenit treptat până la finalul anilor ’90. Profiturile au fost reinvestite în servicii publice precum sănătatea, educația și sistemul de raționalizare a alimentelor, scrie The New York Times.
Extinderea influenței economice
După preluarea președinției de către Raúl Castro în 2008, influența GAESA a crescut semnificativ. Conglomeratul controlează astăzi sectoare extinse ale economiei cubaneze, de la proiecte mici până la investiții majore, inclusiv în străinătate, precum Angola, unde generează venituri importante din educație, sănătate și construcții.
Administrația Trump strânge lațul în jurul Cubei: Desfășurare masivă de forțe aeriene și navale americane la granițele insulei
Criticii susțin că GAESA a devenit un instrument de consolidare a puterii familiei Castro.
În prezent, conglomeratul este mai influent ca oricând, în timp ce nivelul sărăciei din Cuba continuă să se agraveze.
„Armata a fost partea mai pragmatică a revoluției, dar asta nu înseamnă că susține liberalizarea politică”, a explicat analistul Frank Mora. „Este o entitate atât economică, cât și militară, ceea ce reduce interesul pentru schimbări majore, cu excepția cazului în care acestea îi sunt favorabile.”
Finanțele GAESA nu sunt publice și nu apar în bugetul statului, ceea ce face imposibilă evaluarea exactă a contribuției sale la veniturile naționale. O fostă oficială de audit a declarat într-un interviu că nu avea acces la datele financiare ale conglomeratului, fiind ulterior concediată.
Rețele de putere și continuitate
Controlul asupra GAESA a rămas strâns legat de familia Castro. În 2011, Raúl Castro l-a numit pe ginerele său, generalul Alberto Rodríguez López-Calleja, la conducerea conglomeratului.
După moartea acestuia în 2022, conducerea a fost preluată de generalul de brigadă Ania Guillermina Lastres Morera, sancționată recent de Washington. Totuși, legăturile de familie continuă să joace un rol important, prin intermediul lui Raúl Guillermo Rodríguez Castro, nepot al lui Raúl Castro.
Potrivit unor investigații, acesta ar fi menținut contacte cu noua conducere și ar fi călătorit în 2024 cu un avion privat către Panama, unde GAESA ar avea companii înregistrate.
El este implicat și în dialoguri cu oficiali americani, alături de alți membri ai familiei Castro, inclusiv Óscar Pérez-Oliva Fraga, actual vicepremier și ministru al comerțului exterior.
Investiții, turism și dezechilibre economice
Autoritățile cubaneze susțin frecvent că sancțiunile americane sunt principala cauză a dificultăților economice. Totuși, analiștii indică și deciziile investiționale ale GAESA ca factor major al dezechilibrelor interne.
După reluarea relațiilor diplomatice cu SUA în 2015, conglomeratul a mizat puternic pe turism, anticipând un aflux de vizitatori americani. În acea perioadă, numărul hotelurilor a crescut semnificativ, ajungând la peste 120 până în 2025.
Însă schimbarea de politică din 2016, când SUA au reintrodus restricții de călătorie, urmată de pandemia din 2020, a afectat sever sectorul turistic.
În ciuda declinului, investițiile în hoteluri au continuat, în timp ce sectoare tradiționale precum industria zahărului au intrat în colaps, obligând Cuba să importe acest produs inclusiv din SUA.
Obsesia Washingtonului pentru „insula interzisă”. De ce nu poate Donald Trump să lase Cuba în pace?
Datele oficiale indică faptul că în 2024 aproape 40% din bugetul statului a fost direcționat către turism și ospitalitate, în timp ce rata de ocupare a hotelurilor a rămas redusă.
Cheltuielile pentru turism au depășit de peste zece ori bugetele combinate pentru educație și sănătate, în timp ce finanțarea educației a scăzut semnificativ față de anul anterior.
O economie fără transparență
Economiștii afirmă că lipsa de transparență în jurul GAESA subminează controlul public asupra economiei.
„Constituția cubaneză afirmă că poporul deține mijloacele de producție, dar nu există supraveghere reală asupra deciziilor economice ale acestui conglomerat”, a declarat economistul Ricardo Torres.
Între timp, investițiile continuă, inclusiv proiecte hoteliere de lux în Havana, contrastând puternic cu degradarea infrastructurii urbane.
Foști oficiali americani implicați în negocieri anterioare descriu situația actuală ca fiind paradoxală: în timp ce resursele sunt concentrate în structuri opace, populația resimte din ce în ce mai acut efectele crizei economice.
Cât de rapid poți obține bani în situații urgente? 7 soluții recomandate
Mașina se oprește brusc, apare o cheltuială medicală neplanificată sau descoperi că trebuie să plătești urgent o factură restantă. În...
Kim Jong Un transformă granița cu Coreea de Sud într-o „fortăreață de nepătruns”. Phenianul își întărește trupele la frontieră
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat consolidarea trupelor de la granița cu Coreea de Sud și întărirea altor unități-cheie...
GAESA, conglomeratul opac care controlează economia Cubei
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat joi o vizită în Cuba, în cadrul căreia a cerut guvernului de la Havana...
Planul cu care România poate da șah mat Rusiei. General NATO: „Am făcut mult mai multe pentru SUA ca alții”
SUA au anunțat că vor retrage 5.000 de militari din Germania, iar România și Polonia se înghesuie să-i primească. Generalul...
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
-
Breakingacum 3 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 3 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
-
Breakingacum 2 zileProiectil neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea. Autoritățile au securizat zona și au început o anchetă
-
Politicaacum o zi
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
-
Actualitateacum 2 zile
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
-
Actualitateacum 3 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor
-
Actualitateacum 2 zile
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale