Actualitate
Arhitect într-o lume de tovarăși, la Timișoara: „Trebuia să păzesc oraşul să nu se strice“
Radu Grumeza (91 de ani) poate fi numit cu ușurință „erou al Timișoarei“. În perioada comunistă a fost unul dintre puținii care s-au împotrivit, cu argumente, modernizării prin dărâmarea clădirilor de patrimoniu.
Radu Grumeza are 91 de ani
Filiala teritorială Timiș a
Ordinului Arhitecților din România (OAR) a realizat al patrulea film din ciclul
„Portret vertical – arhitecți în memoria orașului“.
După
Mihai Botescu, Vasile Oprișan și Radu Radoslav, a venit rândul decanului de
vârstă al arhitecților din Timișoara, Radu Grumeza, care are 91 de ani.
Fost arhitect-șef al Timișoarei
între 1959-1962 și al județului Timiș între 1968 și 1985, Radu Grumeza
povestește despre cum puteau arhitecții să-și ducă la bun sfârșit proiectele,
în ciuda vicisitudinii epocii, cum a încercat să salveze patrimoniul istoric al
orașului de dorințele liderilor comuniști de a distruge tot ce e vechi.
„În
spatele Hotelului Timișoara era un spațiu liber, dar exista și o clădire cu
parter și etaj, de pe vremea imperiului. Primul secretar al regiunii face o
convocare și spune că trebuie să dărâmăm clădirea veche și să facem un proiect
de locuințe, în stilul blocurilor sovietice. M-am ridicat și am spus că nu e bine
să facem asta. Pentru că e totuși centrul orașului. Pe urmă m-au luat la
prelucrat, cum de am îndrăznit eu să spun că nu e bine ce spune secretarul
general al partidului. Am avut multe din astea“, a spus
Radu Grumeza.
Radu Grumeza FOTO Ștefan Both
Un bucovinean la Timișoara
Arhitectul Radu Grumeza s-a născut în Vicovu
de Sus, în județul Suceava.
„Bucovina a fost 200 de ani sub administrația austriacă, astfel că au rămas acolo niște lucruri extraordinare în civilizația regiunii. Bunicul meu a fost nouă ani în cavaleria lui Franz Iosef. Era de o rigoare extraordinară, totul era ordine. Tatăl era vânător și silvicultor, iar mama era dintr-o familie de preoți. Am făcut școala la Câmpulung, unde am ajuns coleg de clasă cu Silvia Grădinaru, ulterior devenită soția mea, cu care am petrecut împreună 70 de ani“, își începe povestea arhitectul Radu Grumeza.
Radu Grumeza a ajuns la
Facultatea de Arhitectură din București. În acest timp, Silvia Grădinaru, viitoarea sa soție, a început
Facultatea de Filosofie, doar că după doi ani, din cauza originii nesănătoase
(era dintr-o familie de oameni avuți), a fost exmatriculată.
Așa a ajuns să se
mute la Lugoj: „Am urcat în tren și m-am dus după ea. I-am spus că vreau să ne
căsătorim“. Schimbându-și numele, Silvia Grumeza a
putut da din nou la facultate, de această dată la Arhitectură. În 1958, el este detașat la
Timișoara.
„În ultimul an de facultate, am făcut o specializare în urbanism,
pentru că era nevoie de arhitecți specializați în construcția orașelor. Atunci
s-au înființat în capitalele de regiune Institutele de Proiectări. Ion
Radoslav, directorul institutului de la Timișoara, ne-a făcut oferta să venim acolo.
Mă ocupam de toate problemele de arhitectură din regiune. După un an, în 1959,
m-au pus arhitect-șef la Primărie. Erau încă proiecte mărunte“, relatează Grumeza.
Timișoara comunistă FOTO captură video
A înfruntat tovarășii de la partid
În vremuri sumbre în care
tovarășii de la partid dețineau adevărul absolut în toate domeniile sociale,
conducând cu ignoranță și discreționar destinele acestei țări, o mână de
arhitecți se încăpățânau în a-i înfrunta cu argumentele profesiei, opunându-se
deciziilor aberante și reușind, uneori, a apăra moștenirea trecutului.
„Atitudinea
generală de la București era că noi, timișorenii, avem de toate, în timp ce
alte orașe, cum ni s-a dat exemplu Iașiul, nu aveau nici canalizare, nici
alimentare cu apă ca lumea. Au rămas uimiți că Timișoara are un plan urbanistic
din 1911, aprobat de Cancelaria imperială… Erau porniți împotriva Timișoarei,
că are de toate“, a adăugat arhitectul.
Timișoara comunistă FOTO captură video
„Dej era mult mai inteligent decât Ceaușescu“
Radu Grumeza trebuia să apere
punctul de vedere al arhitecților în fața organelor de partid, dar și invers,
să impună din partea organelor de partid o anumită conduită arhitecților. Așa
s-a întâmplat și în cazul sistematizării Bulevardului Dragalina, din perioada
1960-1962.
„Se făcuse primul cartier nou din București, Ferentari. Ne trimit o
schiță și ne zic să facem ca-n Ferentari în toată zona Gării de Nord din
Timișoara. Trebuiau să fie niște blocuri perpendicular pe stradă, cu niște
magazine la parter. Am spus că nu se potrivește cu ținuta orașului. La vizita
lui Gheorghiu-Dej, i s-a spus că avem probleme cu oțelul-beton, că este
insuficient, iar la un moment dat a spus să facem cum vrem noi. Dej era mult
mai inteligent decât ulterior Ceaușescu“, a
afirmat Grumeza.
Timișoara comunistă FOTO captură video
Arhitecții încercau să păstreze
cât mai mult din vechea cetate, în timp ce de la București linia trasată era „modernizarea“.
În perioada 1960-1963 s-a demolat Cazarma Transilvania din Timișoara, clădire
construită între 1719 și 1730, având o lungime
de 483 de metri, ceea ce făcea din ea una dintre cele mai lungi clădiri din
Europa. Radu Grumeza s-a dus la București pentru a încerca salvarea
monumentului.
„Am plecat pe banii mei la București, să intervin pentru salvarea
Cazărmii Transilvania, care era pe lista de demolare. Au propus să se păstreze
ce e mai de valoare, iar eu am socotit, împreună cu directorul muzeului, ca
poarta de intrare să se păstreze, să se facă un muzeu. Când au auzit propunerea
mea, au decis să dărâme tot. În acea perioadă au început să se construiască Cooperativele
Agricole și, ca să aibă cărămizi pentru grajduri, veneau cu trăsurile și așa au
dărâmat tot din cazarmă. Pe locul rămas gol trebuia să se facă viitorul centru
civic. S-au făcut nu știu câte machete, dar eu m-am opus și am zis să se
planteze copaci. Și așa s-a făcut parcul. Trebuia să păzesc să nu se strice
orașul. Totuși se gândeau, când le spuneam că nu e bine“,
a mai spus Grumeza.
Cazarma Timișoara SURSA secvență film
Strămutarea unei biserici de lemn
Tot el este cel care a salvat
micuța bisericuță de lemn de la Hodoș, care a fost strămutată în curtea
Mitropoliei Banatului din Timișoara, în 1964. De asemenea, este responsabil
pentru circulația auto pe sub Bastionul Theresia.
„În 1960 s-a inițiat în
fiecare capitală de regiune organizarea unor concursuri pentru construirea unor
centre civice. Concursul de la Timișoara era pe inelul central, care trece pe
sub Bastion. Ei au prevăzut și dărâmarea poștei. Ca arhitect-șef, am propus
trecerea pe sub arcadele de la Bastion. Așa s-a păstrat Bastionul“,
a completat Grumeza.
Bastionul FOTO captură video
În 1985 a fost schimbat din
funcția de arhitect-șef. „M-au schimbat fiindcă îi deranjam pe activiști de
partid. Îi enervam când le tot spuneam că nu e bine ce vor să facă“,
a punctat arhitectul, care a fost numit șef de secție la Institutul de
Proiectări „Iprotim“.
Parcul Botanic din Timișoara, sub îngrijirea soției arhitect
„Era o profesionstă deosebită. Ea a făcut
un studiu privind obiectivele turistice ale Timișoarei. A reieșit necesitatea
unei grădini botanice. A identificat acel teren liber, iar apoi a stat la
București o săptămână, pentru documentare. Este singura grădină botanică din
țară care are un arhitect. Se vede prin traseul aleilor, prin concepția
generală, față de celelalte din țară de care s-au ocupat botaniștii. Totul s-a
făcut prin muncă voluntară și îmi amintesc, soția stătea toată ziua pe șantier“,
a mai spus bătrânul arhitect.
Silvia Grumeza FOTO captură video
Povestea filmului este îmbinată
cu o dragoste superbă pe care Radu Grumeza o are cu soția lui, Silvia Grumeza, care
a decedat în 2018, și care a fost tot arhitectă. De numele ei se leagă, printre
altele, Parcul Botanic din Timișoara.
Ea și-a dedicat
aproape întreaga carieră acestei meserii, între 1972 și 1989 a lucrat încontinuu
la proiectele sale. Ea este responsabilă și de păstrarea malurilor înverzite
ale Begăi, pentru că se dorea o soluție ca la București, cu Dâmbovița, care
este betonată și transformată într-un fel de canal.
Silvia Grumeza proiecta,
iar soțul ei, din poziția pe care o avea ca arhitect-șef, o ajuta să își ducă
la bun sfârșit proiectele.
Radu Grumeza cu nepoții FOTO captură video
Imaginea 1/14:
radu grumeza alaturi de daniel tellman presedintele OAR Timis jpg
Actualitate
Tatăl lui Mitică Dragomir, experiență cutremurătoare pe front. „Avea 80 de kile când a plecat la război, s-a întors acasă cu 40”
Mitică Dragomir (79 de ani) a vorbit recent despre suferințele prin care a trecut tatăl său în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Mitică Dragomir Foto/Captură Youtube @fanatik
Fostul șef al LPF a făcut aceste declarații într-un context tensionat internațional, după ce Iran a ripostat la atacurile israeliano-americane din 28 februarie, lansând bombe și drone către țările din apropierea Golfului Persic, unde se află baze militare americane.
Dragomir a povestit cum tatăl său a fost trimis pe front la Cotul Donului, locul celei mai mari tragedii militare românești din acel război.
„Când a mers în război avea 80 de kile și a venit acasă cu 40!”
După luni de luptă cruntă, s-a întors acasă cu doar 40 de kilograme, mai puțin de jumătate din greutatea cu care plecase la război, marcând o experiență de neuitat pentru întreaga familie.
„Să dea Dumnezeu să avem pace. Până acum, de 80 și ceva de ani, avem pace în România. Noi am fost o generație lipsită de război. Părinții și bunicii noștri au fost răniți în război. Tata accidentat, bunicul mort.
(n.r. tatăl tău a fost în al Doilea Război Mondial, la Cotul Donului?) Da, la Cotul Donului și a venit cu un ochi praf făcut. Toată viața a tras de el și mi-a spus că nu există să poți să povestești. Cea mai a dracu’ era foamea, nu frigul și astea. Mâncau iarbă ca animalele. Și buruieni. Mâncau coajă de frasini. Când a mers acolo în război, avea 80 de kile și a venit acasă cu 40. Și de 45 de kile a rămas până a murit!”, a povestit Mitică Dragomir la Fanatik.
„Armata și războiul l-au făcut așa!”
„Tata nu a fost un om rău, ci unul dur. Adică un om exact. Ced că și armata și războiul l-au făcut așa. Convingerea mea este că din naștere a fost așa. Îi plăcea cinstea. Să fi murit de foame, dar să nu iau două cireșe sau un măr de la vecini!”, a mai spus Mitică Dragomir, conform aceleiași surse.
Actualitate
Loturi întregi de pâine, retrase de pe piață după depistarea unui corp străin. Ce produse nu trebuie consumate
Vel Pitar România, unul dintre liderii pieței românești de produse de panificație, a iniţiat retragerea de pe piaţă a unor loturi de pâine, după depistarea unui corp străin într-un caz izolat, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Pâine FOTO: Shutterstock
Produsele vizate pot fi identificate după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
„Ca măsură de precauţie, Vel Pitar România recheamă voluntar o cantitate limitată de pâine Domnească Albă de 1 kg şi Deplina Extra albă 600g. În urma confirmării unui caz izolat de prezenţă a unui corp străin (fragment de material plastic, de culoare albă), din precauţie şi responsabilitate, compania a decis retragerea şi rechemarea produselor din loturile menţionate mai jos, indiferent de cifra care urmează după litera C, numărul de lot, pentru a elimina sau reduce orice risc potenţial asociat”, se arată în anunţul companiei postat vineri seara pe site-ul ANSVSA.
Este vorba de următoarele produse: Pâine Domnească Albă 1 kg – loturile cu termen de expirare: 06.03.26C, 07.03.26C, 11.03.26C, 16.03.26C, 17.03.26C; Deplina Extra albă 600 g – lot cu termen de expirare: 05.03.26C.
Persoanele care deţin produsele cu loturile menţionate sunt sfătuite să nu le consume, ci să le distrugă sau să le returneze în magazinele de unde le-au achiziţionat până la data de 17 martie 2026. Contravaloarea produselor va fi returnată, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.
ANSVSA anunță că monitorizează îndeaproape această acţiune şi colaborează cu operatorul economic Vel Pitar România pentru retragerea completă a produselor vizate de pe piaţă.
Europa a rămas în urmă în adoptarea unor noi metode de plată, dincolo de formele de bani pe care le cunoaștem deja – numerar, plăți cu cardul (bani prin cont bancar) sau criptomonede. Se așteaptă o adoptare la scară largă a monedelor digitale și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare, arată specialiștii în fintech de la Money Motion.
În unele țări, monedele digitale sunt deja utilizate la scară largă. Foto arhivă
Monedele digitale sunt bani creați și utilizați direct în formă electronică, fără a se baza neapărat pe infrastructura bancară tradițională. Nu sunt pur și simplu „bani pe telefon”, ci reprezintă o nouă infrastructură financiară care permite transferuri directe, programabile și continue de valoare.
Atât monedele digitale, cât și banii din conturile bancare sunt vizibili prin aplicații mobile sau interfețe digitale, însă funcționează diferit. Banii dintr-un cont bancar reprezintă o intrare în sistemul băncii, transferurile implicând de obicei intermediari și nu întotdeauna se decontează instantaneu. Monedele digitale, însă, sunt active digitale native care pot fi transferate direct între utilizatori, adesea aproape instantaneu și uneori fără intermediari, funcționând 24/7 și permițând plăți automate sau programabile.
În unele țări, monedele digitale sunt deja utilizate la scară largă. Cele mai avansate țări în adoptarea monedelor digitale sunt Bahamas (SUA), Nigeria și Jamaica, în timp ce China și India sunt lideri la nivel global prin proiecte pilot.
Europa nu a lansat încă o monedă digitală, iar euro digital este încă în curs de dezvoltare, cu o posibilă lansare spre sfârșitul deceniului. În schimb, criptomonedele și stablecoin-urile emise privat sunt utilizate în principal pentru investiții și transferuri. România urmează un model similar, în care monedele digitale sunt utilizate la scară mică, în principal în scopuri de investiții și plăți de la utilizator la utilizator.
Activele digitale ca o completare, nu o amenințare
Din perspectiva unei rețele globale de plăți, noile forme de monede digitale nu înseamnă prăbușirea sistemului existent, ci extinderea acestuia.
„Tehnologiile din spatele noilor forme de monede digitale reprezintă o nouă oportunitate pentru plăți și pentru rețeaua noastră. Lucrăm cu parteneri în acest domeniu de ani de zile și există deja o gamă de programe Mastercard pe piață care permit utilizatorilor să cumpere și să utilizeze active digitale”, spune Hendrik Bourgeois, Senior Vice President Public Policy and Government Affairs, Mastercard Europe.
El subliniază că Mastercard consideră dezvoltarea monedelor digitale ca pe o evoluție naturală a ecosistemului. Activele digitale, adaugă el, nu reprezintă concurență, ci un nivel suplimentar.
„Considerăm activele digitale ca o completare a ecosistemului de plăți și ca o altă monedă pe care o susținem în cadrul rețelei noastre. În cele din urmă, este vorba despre a permite oamenilor să plătească în modul care li se potrivește cel mai bine – prin extinderea ecosistemului de plăți prin interoperabilitate, servicii relevante, acoperire globală și încredere”, a adăugat expertul.
Europa întârzie, dar nu poate rămâne pe tușă
Deși plățile s-au digitalizat rapid, majoritatea tranzacțiilor rămân ancorate în infrastructura bancară tradițională. Cu toate acestea, Europa se află acum într-un punct de cotitură.
În timp ce sectorul privat și alte regiuni avansează rapid cu ajutorul criptomonedelor stabile și al infrastructurilor bazate pe blockchain, Uniunea Europeană încearcă să elimine decalajul prin inițiative precum moneda euro digitală și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare. Miza depășește tehnologia, atingând suveranitatea monetară, securitatea și competitivitatea economică.
Nikola Škorić, cofondator al Electrocoin și Money Motion, avertizează că sectorul privat are deja un avânt semnificativ.
„Europa este destul de întârziată în comparație cu principalii emitenți privați de stablecoin-uri, deoarece stablecoin-urile americane USDC și USDT au procesat împreună tranzacții în valoare de peste 30 de trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă un trafic global enorm care depășește cu mult majoritatea inițiativelor europene nominale.
Dacă privim faptele concrete, Europa se îndreaptă către o lume în care banii devin o infrastructură digitală, nu un produs. Euro digital ar trebui să aducă o garanție de stat și stabilitate mediului online. În același timp, tokenizarea activelor reale va arăta cât de repede și eficient se poate mișca valoarea atunci când este înregistrată pe blockchain”, explică Nikola Škorić.
Acest lucru nu va „ucide” criptomonedele. Mai degrabă, va separa speculațiile de utilizarea reală și va obliga proiectele să arate la ce sunt ele cu adevărat utile. Atunci când instituțiile adoptă aceeași tehnologie, efectul de rețea devine uriaș, iar ceea ce ieri era o alternativă devine standard mâine.
Evaluarea sa pentru sfârșitul deceniului este pragmatică: „Până în 2030, cetățenii vor plăti și trimite probabil bani printr-o combinație de euro digital și monede stabile reglementate. Bitcoin și activele similare vor rămâne importante, dar mai mult ca o rezervă globală și neutră de valoare decât ca un mijloc de «cafeaua de cartier». Adevărata schimbare este că blockchain-ul va deveni invizibil. Îl vom folosi fără să ne gândim la el. Și când tehnologia devine plictisitoare, acesta este de obicei un semn că a câștigat”.
Tokenizarea ca o reproiectare a „căii navigabile” financiare
Dacă euro digital reprezintă stratul public de monedă, tokenizarea reprezintă o nouă modalitate de circulație a activelor.
„Dacă euro digital devine noua infrastructură publică de decontare, iar activele tokenizate intră în principalele fluxuri financiare, atunci nu doar digitalizăm activele, ci reproiectăm «calea navigabilă» a pieței financiare”, adaugă Robert Markuš, directorul Smartis.
El subliniază că aceasta este o transformare mai profundă. Conform interpretării sale, trei niveluri de infrastructură vor decide dacă economia tokenizată se poate dezvolta în siguranță și stabil din punct de vedere operațional: o infrastructură interoperabilă de decontare în timp real, o arhitectură de conformitate și încredere bazată pe identitate și securitate criptografică și reziliență operațională încorporate în design.
Băncile nu vor putea alege între vechi și nou, avertizează el, ci vor trebui să construiască arhitecturi hibride în care să coexiste depozitele tokenizate, moneda digitală a băncilor centrale, platformele DLT, sistemele RTGS, SEPA și schemele de plată cu carduri.
Markuš subliniază în continuare că, în economia tokenizată, identitatea devine la fel de importantă ca lichiditatea. Identitatea digitală puternică, orchestrarea proceselor KYC/KYB, supravegherea AML adaptată fluxurilor tokenizate și conformitatea programabilă nu mai sunt funcționalități suplimentare, ci fundamentul sistemului.
Tatăl lui Mitică Dragomir, experiență cutremurătoare pe front. „Avea 80 de kile când a plecat la război, s-a întors acasă cu 40”
Mitică Dragomir (79 de ani) a vorbit recent despre suferințele prin care a trecut tatăl său în timpul celui de-al...
Loturi întregi de pâine, retrase de pe piață după depistarea unui corp străin. Ce produse nu trebuie consumate
Vel Pitar România, unul dintre liderii pieței românești de produse de panificație, a iniţiat retragerea de pe piaţă a unor...
Viitorul banilor. Ce sunt monedele digitale și cum diferă de banii dintr-un cont bancar
Europa a rămas în urmă în adoptarea unor noi metode de plată, dincolo de formele de bani pe care le...
Decizie fără precedent: instanța suspendă serviciile de trafic aerian ale ROMATSA pentru o lună
Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis suspendarea serviciilor de trafic aerian ale ROMATSA pentru o lună, într-un...
Două femei au murit într-un accident între un TIR și un autoturism, în județul Brăila
Două femei și-au pierdut viața, iar un bărbat a fost rănit, vineri, în urma unui accident rutier produs în zona...
Tehnici eficiente pentru un discurs clar și sigur
Oricine trebuie să vorbească în public știe că succesul unui discurs nu depinde doar de conținut, ci și de modul...
Curierii din Golful Persic continuă să facă livrări la domiciliu, printre explozii: „Ne transportăm vieţile în acelaşi timp cu comenzile”
Livratorii din statele Golfului Persic ignoră urletele sirenelor şi ale exploziilor continuă să facă livrări către locuitorii care nu-şi părăsesc...
-
Actualitateacum 3 zileO asigurare bine aleasă nu schimbă trecutul, dar protejează viitorul
-
Actualitateacum 3 zileCasa Albă a anunțat că Spania a cedat amenințărilor lui Trump. Madridul dezminte: „Fals! Poziția noastră nu s-a schimbat”
-
Actualitateacum 2 zileRăzboiul care rescrie economia: Japonia este marea victimă, Rusia, marele câștigător. Ce bunuri și servicii se vor scumpi
-
Actualitateacum 3 zileCapsule de cafea: cum alegi în funcție de preferințe
-
Actualitateacum 2 zileMădălina Ghenea l-a uitat pe Grigor Dimitrov. Un tinerel s-a lipit de frumoasa din Slatina
-
Actualitateacum 2 zileWizz Air prelungește suspendarea zborurilor dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman, până pe 15 martie
-
Actualitateacum 3 zilePașaport, acte și taxe, toate într-un singur loc – Cloud-ul Guvernamental este gata să lege instituțiile între ele
-
Actualitateacum o ziMitul Zidane, distrus de Gareth Bale. Antrenorul care a câștigat de trei ori Liga Campionilor cu Real „nu făcea mai nimic”