În fiecare an, pe data de 26 iunie, poporul român cinsteşte drapelul național, simbolul naţional al tuturor românilor, această zi fiind proclamată ca Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Ca respect faţă de înaintașii care au luptat pentru idealul sfânt al unității și demnității, pentru pământul românesc stropit cu sângele înaintaşilor noştri eroi, iubitori de glie, de neam şi de credinţă, dar şi ca adevăraţi patrioţi, eu Gabriela-Ştefania Nuţ, împreună cu Daniel Mihai, activişti independenţi, solidarizăm cu U.N.R. la mesajul de slavă adus tricolorului românesc: ”Şi-n cartea veşniciei scrie, Că ţări şi neamuri vor pieri, Iar scumpa noastră Românie, Etern, etern va înflori” şi nu uităm să arborăm stindardul românismului cu bucurie și nădejde, să ne jertfim, fiecare după puterile lui, pentru sângele din care am răsărit, căci așa după cum spunea Lucian Blaga, „nici un popor nu e atât de decăzut încât să nu merite să te jertfești pentru el, dacă îi aparții”.
Celebrarea zilei tricolorului aminteşte şi marchează ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar provizoriu a decretat că steagul naîional va avea cele trei culori: roșu ce semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor, galben ce exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea și albastru ce semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei si deviza “Dreptate, fratie”
Tricolorul reprezinte steagul național al tuturor românilor, cele trei culori fiind împărțite în mod egal, reprezentând principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnificând verticalitatea, cifra trei a celor trei culori fiind numărul perfect al armoniei, amintind de asemenea, că noi românii credem în Dumnezeu Cel în Treime închinat.
Și fiindcă astăzi 26 iunie, noi, poporul român ne cinstim tricolorul, trebuie să amintim că Biserica noastră drept măritoare și-a arătat prețuirea față de simbolul național și prin rugăciunea de sfințire a drapeului românesc: „Atotputernice și Preaveșnice Dumnezeul nostru caută cu ochiul Tău cel îndurat asupra noastră și acest steag cercetează-l cu binecuvântarea Ta cea cerească. Binecuvântează-l și sfințește-l, ca să fie credincioasei tale oști biruință asupra vrăjmașilor celor potrivnici, iar credincioșilor Tăi, care nădăjduiesc spre Tine, să le fie sigură nădejde de biruință, îndrăzneală și tărie și să li se arate semn de veselie și de tărie, semn de biruință asupra vrăjmașilor”, considerând că „Mai întâi să spunem că drapelul nostru, al creştinilor, în primul rând este Sfânta Cruce şi că, sub acest drapel, Mântuitorul a biruit moartea pe Golgota. Ei, tot aşa şi sub drapelul românesc mulţi dintre înaintaşii noştri au murit pentru credinţă şi pentru ţară. Atâţia eroi ai neamului românesc au fost înveşmântaţi în tricolor şi au murit cu tricolorul în mână pe câmpurile de luptă.” spune Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejean.
De aceea, tricolorul românesc nu este o simplă pânză care flutură în vânt, ci este un simbol naţional, este o icoană a României.
Sursa foto :https //google.com
Acest material a fost realizat de către doamna avocată Drd. Mag. Gabriela-Ștefania Nuț. Toate drepturile rezervate!
Ziarul Naționalul.ro susține acest punct de vedere excelent formulat
