Actualitate
Cât aur a dus România la Moscova și la cât ajunsese stocul după al Doilea Război Mondial
Cantitatea aurului nostru la Moscova este în mod clar 91,5 tone de aur fin, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu a participat la o dezbatere privind evoluţia stocului de aur, Foto: Arhivă Adevărul
Potrivit acestuia, după ce în 1915 stocul de aur ajunsese la 64 de tone, în anul următor atinsese 143 de tone.
„În decembrie 1916 şi în iulie 1917 au avut loc, după cum este arhicunoscut, au fost cele două transporturi de aur la Moscova, ţară aliată, unde au fost depozitate 91,5 tone de aur fin. S-a transformat în aur fin şi cantitatea este aceasta. Deci, cantitatea aurului nostru la Moscova este în mod clar 91,5 tone de aur fin„, a spus Mugur Isărescu, informează Agerpres.
La sfârşitul războiului, din cele 143 tone de aur fin, BNR avea în ţară numai 1,8 kg, acesta fiind unul dintre motivele suspendării convertibilităţii leului în 1917.
Guvernatorul BNR a afirmat că după 1930 stocul de aur al băncii centrale a crescut continuu până în anul 1944 când s-a atins maximul istoric de 244 de tone de aur, din care 192 tone în ţară şi 51,7 tone în străinătate.
Stocul de aur după al doilea Război Mondial
Conform sursei citate, stocul de aur din ţară a provocat serioase îngrijorări în anii celui de Al Doilea Război Mondial, când a fost ascuns mai întâi la Sinaia şi apoi la Tismana.
„Odată cu terminarea celui de Al Doilea Război Mondial, a urmat un deceniu catastrofal pentru stocul de aur. A coborât de la 240 de tone, cel mai mare nivel pe care l-am avut vreodată, la 51 de tone în 1954. Am cercetat şi eu, am fost foarte curios, cum am zis, ce s-a întâmplat şi am avut surpriza să constatăm că pentru intervalul ’47 – ’52 ieşirile de aur nu au fost contabilizate în bilanţul Băncii Republicii Populare Bancă de Stat, pentru a păstra secretul operaţiunii. Asta am găsit când am căutat în arhive. Experţii noştri nu s-au lăsat, şi le adresez felicitări. Adresez şi Mariei Constantinescu, care ştiu că m-a sunat. ‘Nu găsim, domnule, la tezaur nu se găsesc date, le-au ascuns, dar nu ştim pe unde le-au ascuns’. În sfârşit, le-a venit ideea să se uite şi prin contabilitate, în contabilitatea băncii.
Trebuiau menţionate, că fac parte din activul băncii. Deci, experţii noştri au continuat cercetările, au analizat documentele de contabilitate şi, deşi nici acestea nu au fost pe deplin lămuritoare, acum cu această carte putem spune că aurul a fost folosit în următoarele scopuri: peste 100 şi ceva de tone au fost cheltuite, ca să spunem aşa; importul de cereale pe seceta din ’45 – ’46; pe urmă, prezenţa Armatei Roşii. Aici a apărut şi principiul lui Petru Groza spus, declarat: decât să flămânzească un popor şi să moară de foame, mai bine renunţăm la aur, a spus dânsul.
Cum s-a tradus în practică acest slogan? Prin garantarea importurilor de cereale cu rezerva de aur. Deci, mai întâi, s-a importat, nu s-a primit în cadrul Planului Marshall, s-a importat din Uniunea Sovietică, s-a gajat cu aur şi la scadenţă nu am putut să dăm banii necesari….la scadenţă a spus aşa: ‘Ţara n-a mai avut resurse să achite importurile’ şi aurul gajat a fost pierdut. De fapt, cu el s-a plătit grâul şi cerealele care s-au importat„, a explicat Mugur Isărescu.
El a declarat că al doilea scop pentru care a fost cheltuit aurul a fost achiziţionarea de armament sub presiunea Uniunii Sovietice. Armamentul a fost cumpărat şi din Cehoslovacia.
Isărescu a adăugat că,„în mod curios, apare că o parte din aur a fost folosit la plata sancţiunilor prevăzute prin Tratatul de pace de la Paris„.
Aurul a mai fost folosit şi la plata unor licenţe din Occident pentru tehnologia modernă necesară industrializării care a început anii ’50.
Din 1955 până în 1989, perioadă de relativă stabilizare
Producţia maximă realizată pe plan intern a fost de cel mult 4-5 tone pe an. În 1969 s-a ajuns din nou la 100 de tone de aur şi apoi, în 1971, la 115 tone de aur. În 1972, România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale şi a plătit 25% din contribuţia la FMI în aur.
Ulterior, au mai avut loc creşteri ale rezervei realizate din producţia internă, însă în anii ’80 ţara a hotărât să plătească anticipat datoria externă. Astfel, s-au vândut 80 de tone de aur pentru plata datoriei externe în 1988. În 1989, s-a încercat refacerea stocului de aur şi, pe fondul scăderii preţului, au fost achiziţionate 20 de tone. Împreună cu 2,2 tone din producţia internă, au dus din nou stocul de aur al BNR la 67,6 tone.
„În carte este menţionat un moment pe care nu l-am mai trecut în această scurtă prezentare, nu prea e scurtă, cum în momentul în care am fost numit guvernator, 3 septembrie anul de graţie 1990, bineînţeles am vorbit cu BRCE-ul, acolo era rezerva valutară a ţării, nu o administra Banca Naţională, era Banca Română de Comerţ Exterior. L-am întrebat pe preşedintele în funcţiune de atunci: ‘Măi, câte rezerve mai avem?”. Şi mi-a spus: ‘Păi, 200 şi ceva de milioane de dolari şi vreo 500 de milioane dolari angajamente de plată pe termen scurt’. ‘Cum adică suntem pe minus cu rezerva?’…Atunci am revenit în clădire, această clădire, de fapt în clădirea veche, şi unde credeţi că am coborât? În tezaurul băncii, să văd dacă mai e aurul acolo„, a susţinut şeful BNR.
Guvernatorul a participat la dezbaterea dedicată volumului cu titlul „Evoluţia stocului de aur al Băncii Naţionale a României (1880 – 2020)”, autori Maria Constantinescu, Brînduşa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan, cea mai recentă apariţie în seria nouă a Colecţiei „Biblioteca BNR”, la Editura Curtea Veche.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 21 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 16 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”