Actualitate
Râul de care românii au ajuns să se ferească. Apele sale cresc brusc și înghit locurile de plajă VIDEO
Râul
Strei din Hunedoara (video) a devenit una dintre cele mai riscante ape curgătoare ale
României. În trecut, făcea victime și pagube atunci când ploile îi
umflau albia, însă în ultimii ani amenajările hidrotehnice de pe cursul
inferior au dat naștere unor evenimente dramatice.
Râul Strei, pe cursul inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În 1989, ultimul an al regimului Ceaușescu, statul român a demarat lucrările la Acumularea hidroenergetică Strei – o investiție menită să transforme Streiul, unul dintre cele mai sălbatice râuri din România, într-un mare producător de energie.
Proiectul viza construcția, pe un sector de circa 30 de kilometri dintre Hațeg și Simeria Veche (locul unde râul Strei se varsă în râul Mureș) a șapte hidrocentrale pe Strei, la Subcetate, Plopi, Bretea, Strei, Călan, Băcia și Simeria, cu patru lacuri de acumulare, canale de fugă și o putere instalată totală de 84 MW.
Până în 2019, râul a fost amenajat pe tronsonul Hațeg (Subcetate) – Bretea Streiului (video). În acest timp, au fost realizate primele trei hidrocentrale, dotate fiecare cu câte două turbine Kaplan, de la Subcetate, Plopi și Bretea Streiului.
Statul român a renunțat la construcția celorlalte patru hidrocentrale propuse în proiectul inițial. Hidrocentralele cu mai multe canale de fugă şi lacuri de acumulare au modificat atât vechea înfăţişare a Streiului cât şi debitul acestuia.
Nivelul apei crește brusc
Adesea, în timpul activităţilor hidrotehnice de pe sectorul Bretea Streiului – Hațeg, volumul râului creşte brusc, iar insuliţele din mijlocul său sunt înghiţite de ape. Au fost numeroase cazuri de-a lungul timpului în care oamenii veniţi să se relaxeze pe insuliţele din Strei au cerut ajutorul autorităţilor, după ce au rămas izolaţi în mijlocul râului, odată cu creşterea bruscă a nivelului apelor.
Cel mai recent dintre ele a avut loc duminică seara, când în câteva minute apele au crescut în jurul unei insule de la Bretea Română, izolând o familie cu un copil de cinci ani.
„Din cauza creșterii debitului de apă pe râul Strei și a curenților puternici, cei doi adulți și minorul au rămas izolați pe o insulă de circa 80 de metri pătrați, în mijlocul râului, la o distanță de aproximativ zece metri față de mal. Intervenția pompierilor a fost una dificilă, atât din cauza curenților foarte puternici, cât și din cauza vizibilității reduse, odată cu lăsarea întunericului”, a informat Roxana Mateuț, purtătoare de cuvânt la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara.
Oamenii se tem de furia apelor
Și alte familii venite să se relaxeze pe malurile și insulițele de pe Strei, accesibile în mod normal, au trecut prin situații dramatice, în timpul deversărilor din lacurile de acumulare. Creșterea nivelului apei are loc de obicei seara, iar unii localnici cunosc acest lucru și își iau măsuri de precauție. Alții sunt luați pe nepregătite.
„Eram cu copilul în apă și am avut mare noroc că am reușit să ies la mal, cu el în brațe”, spune unul dintre turiștii surprinși de creșterea bruscă a debitului râului.
„Duminică, în câteva minute apa a crescut cu aproape un metru. Am avut mare noroc cu o doamnă care a strigat foarte tare să ieșim din apă că au dat drumu la baraj”, spune o altă turistă.
„Am pățit-o acum vreo 12 ani. Am reușit sa ieșim la mal, dar de atunci nu mai merg la Strei”, spune un alt hunedorean.
Unii localnicii spun că deversările de apă care duc la creșterea nivelului râului ar trebui anunțate din timp de cei care administrează amenajările hidroenergetice. Alți oameni propun amplasarea unor panouri de avertizare, anunțarea creșterii debitului cu ajutorul sirenelor, a mesajelor Ro-Alert ori chiar de către polițiștii locali, trimiși să patruleze pe maluri.
În ultimii ani, râul Strei din Hunedoara (video) a făcut mai multe victime. Unii localnici au murit înecați în canalele de derivație a hidrocentralelor, alții au pierit luați de apele învolburate după ce veniseră la scăldat. În februarie 2014, unul dintre podurile peste râu, de la Bretea Română, s-a prăbușit din senin.
Avea o vechime de circa 40 de ani, însă apele Streiului au săpat la temelia unuia dintre pilonii săi de beton.
Și podul rutier peste Strei, de la Călan, este degradat, însă investiția în refacerea acestuia a rămas blocată, după ce niciun constructor nu a fost interesat de lucrările scoase la licitație de primăria din orașul Călan.
Râul Strei, greu de controlat
Râul Strei din Hunedoara izvorăște din Munții Șureanu, traversează țara Hațegului și ținutul Hunedoarei și se revarsă în râul Mureș, după ce parcurge aproape 90 de kilometri de la izvoarele. Streiul părăsește munții ieșind din localitatea Baru, apoi își lărgește albia, după ce primește ca afluenți mai multe râuri care își au obârșiile în Munții Șureanu, Retezat și Poiana Ruscă.
Până la Hațeg, traversează satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea împânzite de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX. Din vecinătatea Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel bogat în vestigii istorice.
În Antichitate ar fi fost cunoscut sub numele Sargeția, iar legendele spun că în apele sale regele Decebal ar fi ascuns o parte din comorile dacilor, pentru a nu fi jefuite de romani. În secolul al XVI-lea, un tezaur impresionant de monede antice de aur și piese de aur (sloi) a fost descoperit în râul Strei.
Cu timpul, râul Strei din Hunedoara a devenit cunoscut nu numai prin legendele sale, dar și pentru forța sa distrugătoare.
Inundațiile devastatoare din trecut
Inundațiile devastatoare produse de râul Strei au fost amintite de la începutul secolului XX. Sate întregi erau „măturate” de viituri, atunci când din cauza ploilor torențiale apele sale ieșeau din matcă.
Imaginea 1/33:
Raul Strei interventie a pompierilor ARHIVĂ Daniel Guță ADEVĂRUL JPG
„Alaltăieri după amiază a fost o rupere de nori uriaşă în întreg comitatul Hunedoarei. Apa ce năvălea cu furie de pe munţi a umflat aşa pe neaşteptate râul Streiu, încât revărsându-se a dus cu sine bucate şi fânul, adunate pe câmp, şi a stricat toate podurile. Atât în valea Streiului cât şi în jurul Haţegului au fost nimicite şinele trenului, aşa că comunicaţia este deocamdată întreruptă. Drumurile sunt stricate cu desăvârşire. Lângă Haţeg potopul a spălat firăstrăul Peccol, al cărui inspector a fost îngropat sub ruine. Cadavrul a fost găsit ieri. Tot acolo au fost duse de apă 25 case. În Sângeorghiul Streiului a fost asemenea mare potop, care a dus cu sine 40 vite ale satului”, informa Gazeta Transilvaniei, în august 1908.
În deceniile următoare, până la mijlocul secolului XX, localnicii au făcut o serie de amenajări hidrotehnice pentru a stăvili apele învolburate, care făceau pagube în special pe cursul inferior al râului Strei, între Hațeg și Simeria Veche, locul de vărsare în Mureș.
Au fost ridicate mai multe baraje, cursul apei a fost deviat în locurile vulnerabile la inundații din zona Călan – Simeria Veche (16 kilometri), malurile au fost întărite, iar în unele locuri au fost amenajate, trepte de piatră în albia râului, pentru a regulariza cursul acestuia. Viiturile de pe râul Strei au continuat să rupă podurile și să producă inundații în satele de pe malurile sale.
În anii ’60, a fost construit barajul primului lac de acumulare înfiinţat pe râul Strei din Hunedoara (video), pentru a alimenta Uzinele de Fier de la Călan, amenajarea fiind folosită și pentru a preveni inundațiile.
Uzina metalurgică din orașul Călan a fost dezafectată în anii 2.000 după aproape un secol și jumătate de la ridicarea primului furnal, însă lacul de acumulare de la Călan, deși nu mai este folosit ca sursă de apă, şi-a păstrat rolul de regularizare a râului.
Trei hidrocentrale pe Strei
Au urmat, începând din anii ’90, salba de trei hidrocentrale pe Strei, construite pe tronsonul Hațeg – Călan, care împreună cu celelalte amenajări și cu balastierele deschise aici au adus mari schimbări râului.
Din orașul Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai traseului traversat de apele Streiului, înfăţişarea râului învolburat redevine sălbatică, rămânând puţin afectată de intervenţia omului. În unele zone, cursul apei a fost deviat faţă de cel din secolele trecute.
Apele Streiului au adâncimi variabile, de la câteva zeci de centimetri în locuri în care poate fi traversat la pas, la peste 10 metri, în zona digului de la Călan. Canalele de derivaţie construite pe mai mulți kilometri de-a lungul Streiului ajung la o adâncime de şapte metri.
Actualitate
Victimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
Melania Trump a fost acuzată că „transferă vina” asupra victimelor
agresorului sexual Jeffrey Epstein, în urma declarației sale neașteptate de la
Casa Albă.
Melania Trump, prima doamnă a SUA FOTO: Shutterstock
Într-o declarație comună transmisă presei, un grup de victime a infractorului sexual Jeffrey Epstein a afirmat că Melania Trump a acționat pentru a „proteja
persoanele aflate la putere”.
Ei au acuzat-o că „a transferat povara asupra
supraviețuitorilor în condiții politizate pentru a-i proteja pe cei aflați la
putere”, scrie The Guardian.
„Victimele lui Jeffrey Epstein au dat deja dovadă de
un curaj extraordinar prin faptul că au ieșit în față, au depus plângeri și au
depus mărturie. A le cere mai mult acum înseamnă o deviere a responsabilității,
nu justiție. De asemenea, acest lucru distrage atenția de la fostul procuror
general, Pam Bondi, care trebuie să dea socoteală pentru dosarele ascunse și
pentru divulgarea identității supraviețuitorilor. Aceste eșecuri continuă să
pună vieți în pericol, protejându-i în același timp pe cei care au facilitat
aceste fapte. Supraviețuitorii și-au făcut datoria. Acum este momentul ca cei
aflați la putere să și-o facă pe a lor”, se arată în declarația comună.
Prima doamnă a declarat joi reporterilor că „nu a avut niciodată
o relație” cu infractorul sexual Jeffrey Epstein și cu complicea sa, Ghislaine
Maxwell.
Nu se știe ce acuzații specifice au determinat-o pe
Melania Trump să răspundă public. Ea a rostit discursul din aceeași sală în care Donald Trump s-a adresat națiunii săptămâna trecută, cu
privire la războiul din Iran.
„Nu am fost niciodată
prietenă cu Epstein”, a spus Melania Trump în declarația sa. „Nu sunt victima lui Epstein. Epstein nu m-a
prezentat lui Donald Trump.”
Prima doamnă a continuat spunând că ea și președintele erau
invitați „din când în când” la
aceleași petreceri ca Epstein, întrucât „suprapunerea
cercurilor sociale este ceva obișnuit în New York City și Palm Beach”. Dar
ea a negat în mod specific că e-mailurile sale către Maxwell ar fi fost altceva
decât „corespondență ocazională”.
Actualitate
Mojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat joi că Teheranul nu își dorește un conflict cu Israelul și Statele Unite, dar a subliniat că țara sa nu va renunța la „drepturile legitime”, potrivit unui mesaj difuzat de televiziunea de stat. Declarația vine la 40 de zile după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ucis în prima zi a atacurilor comune americano-israeliene din 28 februarie.
Mojtaba Khamenei. FOTO: Profimedia
„Iranul nu caută războiul și nu îl dorim”, a transmis Mojtaba Khamenei, adăugând însă că „nu vom renunța în niciun caz la drepturile noastre legitime”.
Liderul iranian a făcut referire și la „frontul rezistenței”, aluzie la conflictele regionale, inclusiv la cel din Liban, unde Israelul se confruntă cu gruparea Hezbollah, aliată Teheranului, arată AFP.
Armistițiu fragil și negocieri în curs
Iranul a încheiat recent un armistițiu de două săptămâni cu Statele Unite, urmând ca negocierile dintre cele două părți să înceapă vineri în Pakistan. Președintele american Donald Trump a renunțat la amenințările privind distrugerea „unei întregi civilizații” și a ales calea armistițiului.
În mesajul său, Mojtaba Khamenei i-a îndemnat pe iranieni să continue mobilizarea publică, afirmând că presiunea străzii poate influența rezultatul negocierilor.
Totodată, liderul iranian a reiterat dorința de răzbunare pentru moartea tatălui său și pentru victimele conflictului, promițând că Iranul va cere despăgubiri pentru toate pierderile suferite.
„Cu siguranță vom cere despăgubiri pentru fiecare prejudiciu cauzat, precum și prețul sângelui martirilor și despăgubiri pentru răniții acestui război”, conform declarației lui Khamenei,
potrivit The Guardian.
Strâmtoarea Ormuz, punct strategic
Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol și gaze.
Autoritățile iraniene au anunțat că vor permite tranzitul a maximum 15 nave pe zi, în condițiile armistițiului. În paralel, Marina Gărzilor Revoluționare a impus rute alternative pentru nave, invocând riscuri de mine maritime.
Teheranul a avertizat că ar putea ieși din acordul de armistițiu și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.
În mesajul său, Mojtaba Khamenei a transmis și un avertisment statelor arabe din Golf, îndemnându-le să nu se lase influențate de „promisiuni false”, dar sugerând că Iranul rămâne deschis la relații de cooperare, dacă primește „un răspuns adecvat”.
Actualitate
Haitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
O pistă de biciclete construită în 2025, la peste 1.000 de metri altitudine, în vecinătatea unui sat aproape pustiu din Munții Poiana Ruscă, stârnește controverse. Până acum, doar haitele de lupi, urșii, câțiva turiști și utilajele forestiere au trecut prin vecinătatea sa.
Pista de biciclete. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Patru – cinci familii mai locuiesc în satul Vadu Dobrii din Ținutul Pădurenilor (județul Hunedoara), una dintre cele mai izolate localități din România, unde în 2025 a fost construită o pistă de biciclete.
Asfaltul a ajuns după două secole în sat, pe pista de biciclete
Vadu Dobrii, aflat la peste 1.000 de metri în Munții Poiana Ruscă, s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea, datorită pădurilor întinse din jurul său, folosite de localnici la producerea mangalului, cărbunele de lemn necesar topitoriilor și uzinelor de fier ale Hunedoarei.
Atunci, pădurile de la Vadu Dobrii erau seculare, iar exploatarea lor a închegat comunitatea arhaică a „pădurenilor”, locuitorii satelor izolate din Munții Poiana Ruscă. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un funicular lega Vadu Dobrii de Hunedoara, pe un traseu de peste 40 de kilometri, care străbătea peste 60 de creste și văile lor adânci din Ținutul Pădurenilor. În secolul XX, o mină de fier și o unitate militară antiaeriană au ținut în viață satul montan, greu accesibil, dar atractiv prin înfățișarea sa pitorească.
Exploatarea minieră a funcționat până în anii ’80, iar unitatea militară de rachete a fost dezafectată în anii 2000. Satul s-a depopulat treptat, deși, în ultimii ani, printre casele vechi de lemn, specifice arhitecturii țărănești, au fost ridicate mai multe clădiri cu etaj, care domină acum decorul așezării. Cea mai recentă investiție realizată aici a adus din nou în atenție satul pădurenesc.
Imaginea 1/13:
Pista de Biciclete de la Vadu Dobrii Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (4) JPG
În 2025, la marginea localității, în lunca râului Dobra, conturată de numeroase doline „desenate” de ape, a fost construită o pistă de biciclete de circa 2,5 kilometri, cu fonduri accesate de Primăria comunei Bunila, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Traseul ei coboară din localitatea izolată la peste 1.000 de metri în Munții Poiana Ruscă, face o buclă urcând în pădure și continuă spre valea Dobrei.
Satul cu pistă de biciclete, inaccesibil mașinilor
În vale, pista este continuată de un drum forestier de peste 30 de kilometri, până la următorul sat, Roșcani, de unde reîncepe asfaltul.
La capătul de sus, traseul pistei se oprește la intersecția unor drumuri de pământ ce leagă Vadu Dobrii de satele Runcu Mare, Bătrâna, Poiana Răchițele, Bunila, Cernișoara – Florese, Meria, Lunca Cernii de Jos, Hășdău, Gura Bordului și alte localități, aflate în direcții diferite, dar niciunul accesibil cu autoturismul în timpul iernii, din cauza pantelor abrupte, făgașelor și exploatărilor forestiere.
Haită de lupi la Vadu Dobrii. Foto: Florin Mailat.
Transalpina bicicliștilor, pista-fantomă devenită o atracție turistică stranie, fără bicicliști
La câteva luni de la amenajarea pistei de biciclete, iarna a lăsat urme pe traseul ei. Mai mulți arbori s-au prăbușit peste ea, iar nămeții înghețați din alte locuri o fac impracticabilă. Oricum, susțin localnicii, nimeni nu s-a plâns până în prezent de starea pistei, deoarece niciun biciclist nu a încercat-o până acum.
„Problema satului Vadu Dobrii este că, timp de mai multe luni pe an, abia poți ajunge aici cu mașina 4×4. Toate drumurile spre sat sunt afectate de lucrările forestiere. Unde sunt parchete și se taie pădurea, autoturismele nu pot trece, iar lemne se taie și se cară de peste tot. Chiar dacă drumurile spre Runcu Mare și Cernișoara – Florese au fost reparate, tot riști să te împotmolești pe ele. Sunt zone cu făgașe, cu șanțuri făcute de pârâuri și de TAF-uri”, se plânge o localnică.
Lupii au luat în stăpânire ținutul
În Vadu Dobrii, drumurile greu accesibile nu sunt singura problemă a puținilor localnici. Mai mulți lupi au fost văzuți în ultimele luni cutreierând împrejurimile satului, iar urmele lăsate de urși au fost și ele observate în zăpezile care se topesc complet abia spre finalul primăverii.
În februarie, un localnic a publicat imagini, surprinse de camerele de supraveghere, cu o haită de lupi trecând pe la marginea satului (sursa video: Florin Mailat, Vadu Dobrii Tărâm de Vis / Facebook).
Istoria ascunsă a satului lui Ioan de Hunedoara, înghițit de Lacul Cinciș. „Era un fel de San Marino al Transilvaniei”
„Au venit și ei să vadă noua pistă de biciclete”, a glumit un internaut, la imaginile care au circulat pe rețelele sociale.
Satele din Munții Poiana Ruscă, în declin demografic abrupt
La începutul secolului trecut, Munții Poiana Ruscă erau locuiți de aproape 30.000 de oameni și erau considerați chiar suprapopulați în raport cu condițiile de relief. Cuprindeau peste 100 de localități din Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin, unele înființate în jurul minelor de fier, plumb și argint, altele în apropierea carierelor de piatră, talc și marmură ori a unor uzine și topitorii.
La mijlocul secolului XX, în perioada industrializării comuniste, comune ca Nădrag, Ghelari, Teliuc, Rusca Montană și Tomești s-au transformat în centre muncitorești, cu mii de locuitori, iar populația totală a regiunii avea să depășească 30.000 de oameni.
Din anii ‘60, multe așezări au intrat în trendul depopulării, odată cu migrația localnicilor spre orașe. Unele, considerate neviabile, au fost condamnate la dispariție de regimul comunist, care a blocat investițiile în infrastructură, utilități și construcții. Fenomenul depopulării s-a accentuat după 1990, și a dus la dispariția completă a multor sate.
În prezent, cele peste 50 de localității din Munții Poiana Ruscă mai numără împreună aproximativ 15.000 de locuitori, densitatea populației din zonă fiind de 5 – 6 locuitori pe kilometru pătrat. Comunele Bunila (de care aparține și Vadu Dobrii, Bătrâna și Cerbăl) au o populație de circa trei locuitori la kilometru pătrat și numără împreună mai puțin de 800 de locuitori.
Victimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
Melania Trump a fost acuzată că „transferă vina” asupra victimelor agresorului sexual Jeffrey Epstein, în urma declarației sale neașteptate de...
Mojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat joi că Teheranul nu își dorește un conflict cu Israelul și...
Haitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
O pistă de biciclete construită în 2025, la peste 1.000 de metri altitudine, în vecinătatea unui sat aproape pustiu din...
Arma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”
O tehnologie nouă a CIA ar fi jucat un rol decisiv în localizarea și salvarea celui de-al doilea aviator american...
Primar din Baia Mare trimis în judecată pentru delapidare, după ce a folosit mașinile de serviciu în scop personal: „Nu am intenționat să încalc legea”
Primarul municipiului Baia Mare, Doru Ioan Dăncuș (PSD), a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș,...
„Regina ketaminei”, femeia care i-a furnizat droguri lui Matthew Perry, condamnată la 15 ani de închisoare pentru moartea actorului
O femeie din Los Angeles, supranumită „Regina ketaminei”, a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru distribuirea de...
Sfaturile lui Titi Aur pentru a învinge prețul carburanților. 11 recomandări esențiale pentru orice șofer
Scumpirea accelerată a prețurilor carburanților din ultimele săptămâni determină mulți șoferi să se gândească ce metode pot aplica pentru a...
-
Actualitateacum 3 zileIranul și Omanul pregătesc taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz în timpul armistițiului. Piețele reacționează pozitiv
-
Actualitateacum 3 zilePasca fără aluat cu 500 g brânză – rețeta rapidă, cremoasă și ușor de făcut acasă. Cum o poți adapta pe gustul tău
-
Actualitateacum 2 zileProtest spontan în Valea Jiului. Peste 100 de mineri au refuzat să intre în subteran deoarece nu vor mai primi bonusuri de Paște
-
Actualitateacum o zi
Primar din Baia Mare trimis în judecată pentru delapidare, după ce a folosit mașinile de serviciu în scop personal: „Nu am intenționat să încalc legea”
-
Actualitateacum o zi
„Regina ketaminei”, femeia care i-a furnizat droguri lui Matthew Perry, condamnată la 15 ani de închisoare pentru moartea actorului
-
Actualitateacum 2 zile
Sfaturile lui Titi Aur pentru a învinge prețul carburanților. 11 recomandări esențiale pentru orice șofer
-
Actualitateacum 2 zileFMI: Războaiele lasă urme economice adânci. Producția scade cu 7% în cinci ani, deficitele se adâncesc
-
Actualitateacum 22 de ore
Arma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”