Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Râul de care românii au ajuns să se ferească. Apele sale cresc brusc și înghit locurile de plajă VIDEO

Publicat

pe

Râul de care românii au ajuns să se ferească. Apele sale cresc brusc și înghit locurile de plajă VIDEO

Râul
Strei din Hunedoara (video) a devenit una dintre cele mai riscante ape curgătoare ale
României. În trecut, făcea victime și pagube atunci când ploile îi
umflau albia, însă în ultimii ani amenajările hidrotehnice de pe cursul
inferior au dat naștere unor evenimente dramatice.

Râul Strei, pe cursul inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

În 1989, ultimul an al regimului Ceaușescu, statul român a demarat lucrările la Acumularea hidroenergetică Strei – o investiție menită să transforme Streiul, unul dintre cele mai sălbatice râuri din România, într-un mare producător de energie.

Proiectul viza construcția, pe un sector de circa 30 de kilometri dintre Hațeg și Simeria Veche (locul unde râul Strei se varsă în râul Mureș) a șapte hidrocentrale pe Strei, la Subcetate, Plopi, Bretea, Strei, Călan, Băcia și Simeria, cu patru lacuri de acumulare, canale de fugă și o putere instalată totală de 84 MW.

Până în 2019, râul a fost amenajat pe tronsonul Hațeg (Subcetate) – Bretea Streiului (video). În acest timp, au fost realizate primele trei hidrocentrale, dotate fiecare cu câte două turbine Kaplan, de la Subcetate, Plopi și Bretea Streiului.

Statul român a renunțat la construcția celorlalte patru hidrocentrale propuse în proiectul inițial. Hidrocentralele cu mai multe canale de fugă şi lacuri de acumulare au modificat atât vechea înfăţişare a Streiului cât şi debitul acestuia.

Nivelul apei crește brusc

Adesea, în timpul activităţilor hidrotehnice de pe sectorul Bretea Streiului – Hațeg, volumul râului creşte brusc, iar insuliţele din mijlocul său sunt înghiţite de ape. Au fost numeroase cazuri de-a lungul timpului în care oamenii veniţi să se relaxeze pe insuliţele din Strei au cerut ajutorul autorităţilor, după ce au rămas izolaţi în mijlocul râului, odată cu creşterea bruscă a nivelului apelor.

Cel mai recent dintre ele a avut loc duminică seara, când în câteva minute apele au crescut în jurul unei insule de la Bretea Română, izolând o familie cu un copil de cinci ani.

„Din cauza creșterii debitului de apă pe râul Strei și a curenților puternici, cei doi adulți și minorul au rămas izolați pe o insulă de circa 80 de metri pătrați, în mijlocul râului, la o distanță de aproximativ zece metri față de mal. Intervenția pompierilor a fost una dificilă, atât din cauza curenților foarte puternici, cât și din cauza vizibilității reduse, odată cu lăsarea întunericului”, a informat Roxana Mateuț, purtătoare de cuvânt la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara.

Oamenii se tem de furia apelor

Și alte familii venite să se relaxeze pe malurile și insulițele de pe Strei, accesibile în mod normal, au trecut prin situații dramatice, în timpul deversărilor din lacurile de acumulare. Creșterea nivelului apei are loc de obicei seara, iar unii localnici cunosc acest lucru și își iau măsuri de precauție. Alții sunt luați pe nepregătite.

„Eram cu copilul în apă și am avut mare noroc că am reușit să ies la mal, cu el în brațe”, spune unul dintre turiștii surprinși de creșterea bruscă a debitului râului.

„Duminică, în câteva minute apa a crescut cu aproape un metru. Am avut mare noroc cu o doamnă care a strigat foarte tare să ieșim din apă că au dat drumu la baraj”, spune o altă turistă.

„Am pățit-o acum vreo 12 ani. Am reușit sa ieșim la mal, dar de atunci nu mai merg la Strei”, spune un alt hunedorean.

Unii localnicii spun că deversările de apă care duc la creșterea nivelului râului ar trebui anunțate din timp de cei care administrează amenajările hidroenergetice. Alți oameni propun amplasarea unor panouri de avertizare, anunțarea creșterii debitului cu ajutorul sirenelor, a mesajelor Ro-Alert ori chiar de către polițiștii locali, trimiși să patruleze pe maluri.

În ultimii ani, râul Strei din Hunedoara (video) a făcut mai multe victime. Unii localnici au murit înecați în canalele de derivație a hidrocentralelor, alții au pierit luați de apele învolburate după ce veniseră la scăldat. În februarie 2014, unul dintre podurile peste râu, de la Bretea Română, s-a prăbușit din senin.

Avea o vechime de circa 40 de ani, însă apele Streiului au săpat la temelia unuia dintre pilonii săi de beton.

Și podul rutier peste Strei, de la Călan, este degradat, însă investiția în refacerea acestuia a rămas blocată, după ce niciun constructor nu a fost interesat de lucrările scoase la licitație de primăria din orașul Călan.

Râul Strei, greu de controlat

Râul Strei din Hunedoara izvorăște din Munții Șureanu, traversează țara Hațegului și ținutul Hunedoarei și se revarsă în râul Mureș, după ce parcurge aproape 90 de kilometri de la izvoarele. Streiul părăsește munții ieșind din localitatea Baru, apoi își lărgește albia, după ce primește ca afluenți mai multe râuri care își au obârșiile în Munții Șureanu, Retezat și Poiana Ruscă.

Până la Hațeg, traversează satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea împânzite de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX. Din vecinătatea Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel bogat în vestigii istorice.

În Antichitate ar fi fost cunoscut sub numele Sargeția, iar legendele spun că în apele sale regele Decebal ar fi ascuns o parte din comorile dacilor, pentru a nu fi jefuite de romani. În secolul al XVI-lea, un tezaur impresionant de monede antice de aur și piese de aur (sloi) a fost descoperit în râul Strei.

Cu timpul, râul Strei din Hunedoara a devenit cunoscut nu numai prin legendele sale, dar și pentru forța sa distrugătoare.

Inundațiile devastatoare din trecut

Inundațiile devastatoare produse de râul Strei au fost amintite de la începutul secolului XX. Sate întregi erau „măturate” de viituri, atunci când din cauza ploilor torențiale apele sale ieșeau din matcă.

„Alaltăieri după amiază a fost o rupere de nori uriaşă în întreg comitatul Hunedoarei. Apa ce năvălea cu furie de pe munţi a umflat aşa pe neaşteptate râul Streiu, încât revărsându-se a dus cu sine bucate şi fânul, adunate pe câmp, şi a stricat toate podurile. Atât în valea Streiului cât şi în jurul Haţegului au fost nimicite şinele trenului, aşa că comunicaţia este deocamdată întreruptă. Drumurile sunt stricate cu desăvârşire. Lângă Haţeg potopul a spălat firăstrăul Peccol, al cărui inspector a fost îngropat sub ruine. Cadavrul a fost găsit ieri. Tot acolo au fost duse de apă 25 case. În Sângeorghiul Streiului a fost asemenea mare potop, care a dus cu sine 40 vite ale satului”, informa Gazeta Transilvaniei, în august 1908.

În deceniile următoare, până la mijlocul secolului XX, localnicii au făcut o serie de amenajări hidrotehnice pentru a stăvili apele învolburate, care făceau pagube în special pe cursul inferior al râului Strei, între Hațeg și Simeria Veche, locul de vărsare în Mureș.

Au fost ridicate mai multe baraje, cursul apei a fost deviat în locurile vulnerabile la inundații din zona Călan – Simeria Veche (16 kilometri), malurile au fost întărite, iar în unele locuri au fost amenajate, trepte de piatră în albia râului, pentru a regulariza cursul acestuia. Viiturile de pe râul Strei au continuat să rupă podurile și să producă inundații în satele de pe malurile sale.

În anii ’60, a fost construit barajul primului lac de acumulare înfiinţat pe râul Strei din Hunedoara (video), pentru a alimenta Uzinele de Fier de la Călan, amenajarea fiind folosită și pentru a preveni inundațiile.

Uzina metalurgică din orașul Călan a fost dezafectată în anii 2.000 după aproape un secol și jumătate de la ridicarea primului furnal, însă lacul de acumulare de la Călan, deși nu mai este folosit ca sursă de apă, şi-a păstrat rolul de regularizare a râului.

Trei hidrocentrale pe Strei

Au urmat, începând din anii ’90, salba de trei hidrocentrale pe Strei, construite pe tronsonul Hațeg – Călan, care împreună cu celelalte amenajări și cu balastierele deschise aici au adus mari schimbări râului.

Din orașul Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai traseului traversat de apele Streiului, înfăţişarea râului învolburat redevine sălbatică, rămânând puţin afectată de intervenţia omului. În unele zone, cursul apei a fost deviat faţă de cel din secolele trecute.

Apele Streiului au adâncimi variabile, de la câteva zeci de centimetri în locuri în care poate fi traversat la pas, la peste 10 metri, în zona digului de la Călan. Canalele de derivaţie construite pe mai mulți kilometri de-a lungul Streiului ajung la o adâncime de şapte metri.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 2 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 2 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro