Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Mănăstirea Văratec, locul sfânt unde și-au găsit tihna mari personalități atrase de liniştea patriarhală din Munţii Stânişoarei

Publicat

pe

Mănăstirea Văratec, locul sfânt unde și-au găsit tihna mari personalități atrase de liniştea patriarhală din Munţii Stânişoarei

Mănăstrea Văratec din comuna Agapia, judeţul Neamț, unde liniștea patriarhală învăluie prin Munții Stânișoarei, a fost locul unde unde mari personalități ale culturii și spiritualității românești și-au găsit tihna.

Mănăstirea datează din anul 1785. FOTO Ţinutul Zimbrului – Lucian Lungu

În diferite perioade, la
aşezământul de cult din judeţul Neamţ, care este atestat documentar în 1785, deşi
despre viaţa monahală de aici se spune că ar fi început cu peste un secol şi
jumătate în urmă, şi-au găsit liniștea teologi renumiţi şi nenumărate
personalităţi cu certe şi indubitabile merite. Între primii care pot fi
enumeraţi sunt Veronica Micle şi Mihai Eminescu.

Lista poate continua cu
Partenie Ciopron (1896-1980), fost episcop al Armatei Române, un mare patriot,
care a fost urmărit de Securitate ani în şir. Între cei care au creat la
Văratec, vieţuind mai mult sau mai puţin în liniştea de la poalele codrilor,
mai este şi protosinghelul Nicodim Măndiţă (1889-1975), autor de cărţi de învăţături
duhovniceşti, fiind duhovnic la Văratec între 1945 şi 1962.

Tot lăcaşul nemţean a atras-o
şi pe academicianul Zoe Dumitrescu Buşulenga, devenită aici maica Benedicta.
Ultima personalitate care a decis, în martie 2022, să-şi petreacă ultima
perioadă a vieţii la Văratec este academicianul Alexandru Zub. Iar cu ani în
urmă veneau vara, pentru viaţa spirituală şi culturală, văduvele unor clasici ai literaturii române: Ştefana, văduva lui Ionel
Teodoreanu; Valeria, văduva lui Sadoveanu; Cornelia, văduva lui Dinu Pillat.

Umbra lui Bartolomeu Anania la Văratec

Şi arhimandritul Bartolomeu
Anania (1921-2011) s-a retras la Văratec, pentru a se dedica scrisului, locuind
aici până la alegerea ca mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului, în ianuarie 1993. Se pensionase în anul 1982 din funcţia de
director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

În locul sfânt din Neamţ a
locuit în vila episcopului Partenie Ciopron. Tihna i-a priit, punând pe hârtie
poezii şi volumele de proză „Rotonda plopilor aprinşi“, „Amintirile
peregrinului Apter“, „Greul pământului“ şi „Cerurile Oltului“, lucrând dedicat
la diortosirea şi adnotarea Sfintei Scripturi. Despre şederea de ani în şir în
ţinutul Neamţului, la mănăstire, mărturisea că era ceva deosebit: „Aveam adevărate
şezători, audiţii muzicale, o viaţă spirituală foarte frumoasă“.

Bartolomeu Anania FOTO Fericiţi cei Prigoniţi.ro

Referitor la şederea
părintelui Bartolomeu la Văratec, stareţa Iosefina Giosanu îşi amintea: „Toată săptămâna o petrecea la masa de lucru
şi scria, scria, scria… Duminica şi în sărbători lăsa masa de lucru pentru
sfânta masă a altarului. Cobora la biserica mare din incinta mănăstirii şi
slujea Sfânta Liturghie împreună cu preoţii slujitori. Nu era mare liturghisitor,
însă neîndemânarea liturgică era uitată de toţi când începea să rostească
predica.
Vorbea într-o manieră atât de elegantă şi pe înţelesul
tuturor, încât maicile şi cei prezenţi parcă retrăiau epoca Sfântului Ioan Gură
de Aur. (…) După Sfânta Liturghie se retrăgea, din nou, în apartamentul său
şi reîncepea să scrie. Din când în când, lăsa deoparte scrisul şi mergea pe sub
poala pădurii pentru a se destinde în mirificul peisaj al împrejurimilor. Parcă
sorbea din ozonul de brad acea putere şi inspiraţie pentru a scrie mai departe
operele sale“
.

„Simţeam că în peisajul ăsta stăpânesc nişte forţe“

Zoe Dumitrescu Buşulenga,
născută în 1920, a decedat la Mănăstirea Văratec în anul 2006, fiind îngropată
la Putna, după cum a menţionat în testament. S-a călugărit cu numele de
Benedicta şi mărturisea că un creştin intelectual trebuie să-şi petreacă
ultimii ani ai vieţii la mănăstiri, aşa cum se făcea pe vremuri. Mai cu seamă soţiile
care rămâneau singure, după o cutumă a lumii boiereşti.

Vorbind despre Văratec,
afirma: „Când am intrat pe drumul de la Piatra
Neamţ într-acoace, am intrat într-o stare foarte ciudată. Mi se părea că sunt
într-un decor. Erau colinele alea superbe, erau tăpşanurile acelea splendide,
acoperite cu iarba verde, uneori erau norii vineţii, alteori nori albi,
cumulus, alţii încărcaţi de ploaie, mergeau pe cer – aveam tot timpul senzaţia
că decorul se schimbă într-un fel straniu.

Şi deodată, am început să mă întreb ce se petrece,
adică eram neliniştită – dar era o nelinişte metafizică. Şi când am ajuns aici (aveam
senzaţia că nu se termină drumul!), am intrat întâi în incinta mănăstirii
(…). Mi s-a părut totul mai altfel decât la alte mănăstiri. (…) Deci,
peisajul m-a fascinat mai întâi. Şi simţeam că în peisajul ăsta stăpânesc nişte
forţe. De 25 de ani, însă, am înţeles. La Văratec, a fost ceea ce au numit un
topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt“
.

Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a călugărit la Văratec FOTO Arhiva Adevărul

Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a
născut la Bucureşti. De mică a citit literatură franceză şi germană, cărţile
fiindu-i date de tatăl ei, iar de la bunicul ei, preot, s-a deprins cu
spovedania, împărtăşania şi viaţa bisericească. A fost membră a Academiei Române,
director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu“ şi
membră a Academiei de Ştiinţe şi Studii Europene din Franţa.

Împiedicată de tuberculoză să
urmeze o carieră în muzică, a absolvit Dreptul şi Literele la Universitatea din
Bucureşti, fiind un remarcabil profesor. A predat timp de 34 de ani, între 1948
şi 1982, la catedra de Literatură Universală şi Comparată a Universităţii Bucureşti,
pe care a şi condus-o. Nu a avut copii, dar împreună cu soţul, Apostol, a
cununat 17 perechi de tineri şi a botezat 11 nou-născuţi.

„Va învinge dreptatea poporului şi nu a celor care l-au dus la ruină“

Partenie Ciopron, născut la
30 septembrie 1896 la Păltiniş, judeţul Botoşani, a participat ca soldat în
Primul Război Mondial cu Regimentul 29 Infanterie Dorohoi, fiind rănit în
luptele de la Oituz. A fost episcop al Armatei Române (1937-1948), al Romanului
şi Huşilor, din 1962 până la 1 ianuarie 1978, când se retrage la Mănăstirea
Văratec, decedând pe 28 iulie 1980.

Episcopul Partenie Ciopron FOTO Doxologia

A intrat în monahism la
Mănăstirea Slatina, urmând Seminarul Teologic şi Facultatea de Teologie din
Cernăuţi, unde obţine titlul de doctor în teologie (1937), fiind remarcat de
către Pimen Georgescu, mitropolitul Moldovei, care-l hirotoneşte diacon, apoi preot
la Iaşi. Pentru calităţile sale, în iunie 1937 a fost ales episcop al Armatei,
cu reşedinţa la Alba Iulia, unde va păstori până la desfiinţarea Episcopiei
Armatei, în 1948.

Amănunte despre viaţa
acestuia au fost publicate de către preotul Florin Ţuşcanu, fost protopop al
Romanului, un pasionat cercetător al arhivelor bisericeşti şi nu numai, care
l-a cunoscut în copilărie pe episcopul cu grad de general de brigadă. Prelatul
a fost permanent în vizorul Securităţii, deoarece îndemna preoţii să predice
din om în om, nu din amvon, convins fiind că vor veni „zile mai bune“.

Preotul Ţuşcanu spune că
episcopul a fost filat de securişti, fiindu-i interceptată corespondenţa, în
ianuarie 1971 un informator consemnând: „E
un om extrem de periculos pentru regimul nostru socialist, pentru că, cheamă la
dânsul anumiţi clerici, pe care îi îndeamnă să predice din om în om, iar nu de
la amvon şi să rabde, pentru că «va veni şi pentru noi o zi mai bună, mai
fericită, că va învinge dreptatea poporului şi nu a celor care l-au dus la
ruin㻓
.

Academicianul Alexandru Zub, ultimul „sosit“ la Văratec

Alexandru Zub, cunoscutul
academician prigonit şi închis mulţi ani de comunişti, a decis să-şi petreacă
ultima parte a vieţii la secularul aşezământ monahal. Se petrecea în martie
2022. Istoricul nu locuieşte în incinta Mănăstirii Văratec, ci foarte aproape, la
Centrul Rezidenţial pentru Persoane Vârsnice „Cuvioasa Nazaria“, un edificiu
extrem de modern, dat în folosinţă în urmă cu aproximativ patru ani.

Academicianul Alexandru Zub FOTO www.simpozionstaniloaie.ro

„A fost dorinţa lui de a se retrage şi de a fi
îngrijit. Cu siguranţă este un mediu care-l ajută nu doar din punct de vedere
al sănătăţii, ci şi al liniştii, mai ales duhovniceşti. Domnia sa este şi un om
credincios, care a trecut cu multă smerenie prin nenumărate umilinţe şi
suferinţe în timpul comunismului“
,
declara preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei
Moldovei.

Alexandru Zub s-a născut pe12
octombrie 1934, la Vârful Câmpului, Botoşani, remarcându-se şi ca biograf,
eseist sau profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, instituţie
al cărui absolvent este. A fost directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“,
membru al Academiei Române şi al Asociaţiei Istoricilor Europeni, făcând parte
din Comisia prezidenţială pentru Studierea Dictaturii Comuniste.

De-a lungul vieţii, pentru
prodigioasa activitate, a primit nenumăratate distincţii în ţară şi în
străinătate, între care și cea de „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor“,
conferită de Guvernul Franţei. O perioadă întunecată a existenţei sale avea să
înceapă când era student. A fost deţinut politic în perioada comunistă, după o
condamnare de zece ani, pentru „uneltire contra ordinii sociale“.

Între 12 şi 14 aprilie 1957,
a organizat, împreună cu alţi colegi, o manifestaţie studenţească, la Putna, cu
ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare. A urmat
învinuirea că a complotat pentru a transforma sărbătoarea într-una cu caracter naţionalist
şi antisovietic. Detenţia a executat-o la Penitenciarul Gherla, stând închis
şase ani şi două luni.

Domniţa Safta Brâncoveanu, mari acte filantropice

Ajungând la Văratec, odată
trecuţi pe sub poartă, privirile turiştilor sau pelerinilor n-au cum să nu fie
atrase de o statuie impozantă, la baza căreia stă scris „Domniţa Safta
Brâncoveanu“. Monumentul din bronz a fost amplasat în 1935, la aniversarea unui
secol de la ridicarea Aşezămintelor Brâncoveneşti, fiind opera sculptorului Ion
Jalea, pentru a nu se uita cine a fost prinţesa.

„Domniţa Safta Brâncoveanu se numără printre cei mai
importanţi donatori ai Mănăstirii Văratec. Prinţesa aparţine influentei şi
extrem de bogatei familii boiereşti moldovene – Balş. A fost căsătorită cu Grigore
Brâncoveanu, mare demnitar al Ţării Româneşti. (…) Lucrarea impresionantă o
reprezentă în toată maiestatea sa, şezând pe un tron flancat de lei încastraţi
la baza jilţului princiar“
, se arată
pe Monumenteneamt.ro.

Statuia domniţei este opera lui Ion Jalea. FOTO: Monumenteneamt.ro

Safta (Elisabeta) Brâncoveanu
s-a născut în 1776. Căsătoria cu banul Grigore Brâncoveanu, în anul 1793, a
fost una fericită, deoarece soţul era un om „deştept, harnic, cu carte multă şi
patriot foarte“ după cum spunea prozatorul Constantin Gane. În timp, soţii Brâncoveanu s-au remarcat prin acte filantropice de anvergură, ctitorind Spitalul
Brâncovenesc din Bucureşti.

Acţiunile caritabile ale
banului Grigore şi bănesei Safta aveau să se îndrepte şi spre Transilvania,
spijinind Biserica Sfânta Treime din Braşov, dar şi Mănăstirea Bistriţa Vâlcea
sau Mănăstirea Viforâta – Dâmboviţa. Tot ei s-au implicat financiar pentru
reconstrucţia Bisericii Domniţa Bălaşa din Bucureşti. În aprilie 1832, banul Grigore
a trecut la cele veşnice, iar soţia nu s-a mai recăsătorit.

În 1840, Safta a decis să se
dedice bisericii, alegând obştea de la Văratec. A donat lăcaşului două mari
moşii, veşminte preoţeşti, acoperăminte cu fir de aur şi cărţi de cult. Se
spune că şi-a topit toate bijuteriile, metalul fiind folosit la ferecături de Evanghelii, îmbrăcăminţi
la icoane, candele, vase şi postamente de cruci la altar. A decedat pe 8 august
1857, fiind înmormântată la mănăstire.

Primul epitaf de pe crucea mormântului Veronicăi Micle

După cum se ştie,
împrejurimile mirifice ale mănăstirii, Codrii de Aramă şi Pădurea de Argint,
l-au inspirat pe Mihai Eminescu, poetul fiind atras la Văratec de iubirea ce
i-o purta Veronicăi Micle, care se retrăgea aici, mai ales vara. Adesea, el a
fost oaspetele micuţei aşezări monahale ctitorită în poiana de la poalele
Munţilor Stânişoarei, închiriind o cameră în casa unei măicuţe.

Mihai Eminescu și Veronica Micle SURSA Wikipedia

„Veronica Micle obişnuia să se odihnească în timpul
verii la Văratec, să se plimbe în pădurea de mesteceni, imortalizată de poet în
«Călin Nebunul» şi «Călin, file din poveste». În verile lui 1874 şi 1875,
Eminescu închiriase de la maica Asinefta Ermoghin o cămăruţă, de unde privea
Codrul de aramă şi Pădurea de argint“
,
scria Dan Dulciu în lucrarea „Eminescu şi diplomaţia“.

Destinul a făcut ca cei doi
iubiţi să se nască în acelaşi an, Veronica la 22 aprilie 1850, iar Eminescu pe
15 ianuarie 1850, şi scurtele lor vieţi să se sfârşească în 1889, pe 3 august 1889 (poeta
fiind îngropată în incinta unei biserici din Văratec), respectiv 15 iunie 1889, după
ce se cunoscuseră la Viena, în 1872, relaţia debutând cu respectul tânărului
student botoşănean pentru soţia rectorului Ştefan Micle.

Mormântul poetei, despre care
s-a spus că a căzut într-o puternică depresie după moartea iubitului, este loc
de pelerinaj. Ceea ce se ştie mai puţin este faptul că, după cum susţin diverse
surse, pe crucea din lemn de la mormânt un prim epitaf era cu totul decât cel actual,
el fiind scris de o învăţătoare din zonă, Maria Bănulescu.

Epitaful de pe crucea poetei Veronica Micle FOTO Arhiva Adevărul

Pe el se putea citi: „În singurătatea mănăstirii,/ Sub bolta
cerului albastru,/ Suflet stingher al nemuririi,/ Luceşti ca cel mai mândru astru“
.
Peste ani, pe lespedea de marmură aveau să fie încrustate versurile scrise
chiar de Veronica Micle: „Şi pulbere,
ţărână de tine s-a alege,/ Căci asta e a lumii nestrămutată lege,/ Nimicul
teaduce, nimica te reia,/ Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea“
.

Istoria zbuciumată a Mănăstirii Văratec

Lăcaşul de cult din Munţii
Stânişoarei este, în prezent, cea mai mare comunitate de maici din ţară,
aproximativ 400. A fost fondat în 1785, de către maica Olimpiada, împreună cu
duhovnicul Iosif, la îndemnul lui Paisie Velicicovschi, stareţul Mănăstirii
Neamţ, cei din urmă fiind declaţi sfinţi pentru activitatea în slujba
ortodoxiei româneşti.

În timpul Revoluţiei din
1821, schitul a fost asediat şi prădat de trupele otomane, odoarele au fost
furate, iar călugăriţele izgonite sau ucise. În ani, mănăstirea a fost afectată
de câteva mari incendii, dar de fiecare dată a fost reconstruită. În 1934, la
îndemnul mitropolitului Pimen, s-a înfiinţat Atelierul „Regina Maria“.

Iar în 1940 erau ateliere de
broderie bisericească, legătorie de cărţi, covoare, tricotaj, ţesut pânză,
pictură bisericească, artă decorativă, unele funcţionând şi în prezent.
Ansamblul Mănăstirii Văratec este inclus pe lista monumentelor istorice din
România, anul trecut începând demersurile de includere, alături de altele din
zonă, în patrimoniul UNESCO.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 3 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 3 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro