Actualitate
Mănăstirea Văratec, locul sfânt unde și-au găsit tihna mari personalități atrase de liniştea patriarhală din Munţii Stânişoarei
Mănăstrea Văratec din comuna Agapia, judeţul Neamț, unde liniștea patriarhală învăluie prin Munții Stânișoarei, a fost locul unde unde mari personalități ale culturii și spiritualității românești și-au găsit tihna.
Mănăstirea datează din anul 1785. FOTO Ţinutul Zimbrului – Lucian Lungu
În diferite perioade, la
aşezământul de cult din judeţul Neamţ, care este atestat documentar în 1785, deşi
despre viaţa monahală de aici se spune că ar fi început cu peste un secol şi
jumătate în urmă, şi-au găsit liniștea teologi renumiţi şi nenumărate
personalităţi cu certe şi indubitabile merite. Între primii care pot fi
enumeraţi sunt Veronica Micle şi Mihai Eminescu.
Lista poate continua cu
Partenie Ciopron (1896-1980), fost episcop al Armatei Române, un mare patriot,
care a fost urmărit de Securitate ani în şir. Între cei care au creat la
Văratec, vieţuind mai mult sau mai puţin în liniştea de la poalele codrilor,
mai este şi protosinghelul Nicodim Măndiţă (1889-1975), autor de cărţi de învăţături
duhovniceşti, fiind duhovnic la Văratec între 1945 şi 1962.
Tot lăcaşul nemţean a atras-o
şi pe academicianul Zoe Dumitrescu Buşulenga, devenită aici maica Benedicta.
Ultima personalitate care a decis, în martie 2022, să-şi petreacă ultima
perioadă a vieţii la Văratec este academicianul Alexandru Zub. Iar cu ani în
urmă veneau vara, pentru viaţa spirituală şi culturală, văduvele unor clasici ai literaturii române: Ştefana, văduva lui Ionel
Teodoreanu; Valeria, văduva lui Sadoveanu; Cornelia, văduva lui Dinu Pillat.
Umbra lui Bartolomeu Anania la Văratec
Şi arhimandritul Bartolomeu
Anania (1921-2011) s-a retras la Văratec, pentru a se dedica scrisului, locuind
aici până la alegerea ca mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului, în ianuarie 1993. Se pensionase în anul 1982 din funcţia de
director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
În locul sfânt din Neamţ a
locuit în vila episcopului Partenie Ciopron. Tihna i-a priit, punând pe hârtie
poezii şi volumele de proză „Rotonda plopilor aprinşi“, „Amintirile
peregrinului Apter“, „Greul pământului“ şi „Cerurile Oltului“, lucrând dedicat
la diortosirea şi adnotarea Sfintei Scripturi. Despre şederea de ani în şir în
ţinutul Neamţului, la mănăstire, mărturisea că era ceva deosebit: „Aveam adevărate
şezători, audiţii muzicale, o viaţă spirituală foarte frumoasă“.
Bartolomeu Anania FOTO Fericiţi cei Prigoniţi.ro
Referitor la şederea
părintelui Bartolomeu la Văratec, stareţa Iosefina Giosanu îşi amintea: „Toată săptămâna o petrecea la masa de lucru
şi scria, scria, scria… Duminica şi în sărbători lăsa masa de lucru pentru
sfânta masă a altarului. Cobora la biserica mare din incinta mănăstirii şi
slujea Sfânta Liturghie împreună cu preoţii slujitori. Nu era mare liturghisitor,
însă neîndemânarea liturgică era uitată de toţi când începea să rostească
predica. Vorbea într-o manieră atât de elegantă şi pe înţelesul
tuturor, încât maicile şi cei prezenţi parcă retrăiau epoca Sfântului Ioan Gură
de Aur. (…) După Sfânta Liturghie se retrăgea, din nou, în apartamentul său
şi reîncepea să scrie. Din când în când, lăsa deoparte scrisul şi mergea pe sub
poala pădurii pentru a se destinde în mirificul peisaj al împrejurimilor. Parcă
sorbea din ozonul de brad acea putere şi inspiraţie pentru a scrie mai departe
operele sale“.
„Simţeam că în peisajul ăsta stăpânesc nişte forţe“
Zoe Dumitrescu Buşulenga,
născută în 1920, a decedat la Mănăstirea Văratec în anul 2006, fiind îngropată
la Putna, după cum a menţionat în testament. S-a călugărit cu numele de
Benedicta şi mărturisea că un creştin intelectual trebuie să-şi petreacă
ultimii ani ai vieţii la mănăstiri, aşa cum se făcea pe vremuri. Mai cu seamă soţiile
care rămâneau singure, după o cutumă a lumii boiereşti.
Vorbind despre Văratec,
afirma: „Când am intrat pe drumul de la Piatra
Neamţ într-acoace, am intrat într-o stare foarte ciudată. Mi se părea că sunt
într-un decor. Erau colinele alea superbe, erau tăpşanurile acelea splendide,
acoperite cu iarba verde, uneori erau norii vineţii, alteori nori albi,
cumulus, alţii încărcaţi de ploaie, mergeau pe cer – aveam tot timpul senzaţia
că decorul se schimbă într-un fel straniu.
Şi deodată, am început să mă întreb ce se petrece,
adică eram neliniştită – dar era o nelinişte metafizică. Şi când am ajuns aici (aveam
senzaţia că nu se termină drumul!), am intrat întâi în incinta mănăstirii
(…). Mi s-a părut totul mai altfel decât la alte mănăstiri. (…) Deci,
peisajul m-a fascinat mai întâi. Şi simţeam că în peisajul ăsta stăpânesc nişte
forţe. De 25 de ani, însă, am înţeles. La Văratec, a fost ceea ce au numit un
topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt“.
Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a călugărit la Văratec FOTO Arhiva Adevărul
Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a
născut la Bucureşti. De mică a citit literatură franceză şi germană, cărţile
fiindu-i date de tatăl ei, iar de la bunicul ei, preot, s-a deprins cu
spovedania, împărtăşania şi viaţa bisericească. A fost membră a Academiei Române,
director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu“ şi
membră a Academiei de Ştiinţe şi Studii Europene din Franţa.
Împiedicată de tuberculoză să
urmeze o carieră în muzică, a absolvit Dreptul şi Literele la Universitatea din
Bucureşti, fiind un remarcabil profesor. A predat timp de 34 de ani, între 1948
şi 1982, la catedra de Literatură Universală şi Comparată a Universităţii Bucureşti,
pe care a şi condus-o. Nu a avut copii, dar împreună cu soţul, Apostol, a
cununat 17 perechi de tineri şi a botezat 11 nou-născuţi.
„Va învinge dreptatea poporului şi nu a celor care l-au dus la ruină“
Partenie Ciopron, născut la
30 septembrie 1896 la Păltiniş, judeţul Botoşani, a participat ca soldat în
Primul Război Mondial cu Regimentul 29 Infanterie Dorohoi, fiind rănit în
luptele de la Oituz. A fost episcop al Armatei Române (1937-1948), al Romanului
şi Huşilor, din 1962 până la 1 ianuarie 1978, când se retrage la Mănăstirea
Văratec, decedând pe 28 iulie 1980.
Episcopul Partenie Ciopron FOTO Doxologia
A intrat în monahism la
Mănăstirea Slatina, urmând Seminarul Teologic şi Facultatea de Teologie din
Cernăuţi, unde obţine titlul de doctor în teologie (1937), fiind remarcat de
către Pimen Georgescu, mitropolitul Moldovei, care-l hirotoneşte diacon, apoi preot
la Iaşi. Pentru calităţile sale, în iunie 1937 a fost ales episcop al Armatei,
cu reşedinţa la Alba Iulia, unde va păstori până la desfiinţarea Episcopiei
Armatei, în 1948.
Amănunte despre viaţa
acestuia au fost publicate de către preotul Florin Ţuşcanu, fost protopop al
Romanului, un pasionat cercetător al arhivelor bisericeşti şi nu numai, care
l-a cunoscut în copilărie pe episcopul cu grad de general de brigadă. Prelatul
a fost permanent în vizorul Securităţii, deoarece îndemna preoţii să predice
din om în om, nu din amvon, convins fiind că vor veni „zile mai bune“.
Preotul Ţuşcanu spune că
episcopul a fost filat de securişti, fiindu-i interceptată corespondenţa, în
ianuarie 1971 un informator consemnând: „E
un om extrem de periculos pentru regimul nostru socialist, pentru că, cheamă la
dânsul anumiţi clerici, pe care îi îndeamnă să predice din om în om, iar nu de
la amvon şi să rabde, pentru că «va veni şi pentru noi o zi mai bună, mai
fericită, că va învinge dreptatea poporului şi nu a celor care l-au dus la
ruin㻓.
Academicianul Alexandru Zub, ultimul „sosit“ la Văratec
Alexandru Zub, cunoscutul
academician prigonit şi închis mulţi ani de comunişti, a decis să-şi petreacă
ultima parte a vieţii la secularul aşezământ monahal. Se petrecea în martie
2022. Istoricul nu locuieşte în incinta Mănăstirii Văratec, ci foarte aproape, la
Centrul Rezidenţial pentru Persoane Vârsnice „Cuvioasa Nazaria“, un edificiu
extrem de modern, dat în folosinţă în urmă cu aproximativ patru ani.
Academicianul Alexandru Zub FOTO www.simpozionstaniloaie.ro
„A fost dorinţa lui de a se retrage şi de a fi
îngrijit. Cu siguranţă este un mediu care-l ajută nu doar din punct de vedere
al sănătăţii, ci şi al liniştii, mai ales duhovniceşti. Domnia sa este şi un om
credincios, care a trecut cu multă smerenie prin nenumărate umilinţe şi
suferinţe în timpul comunismului“,
declara preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei
Moldovei.
Alexandru Zub s-a născut pe12
octombrie 1934, la Vârful Câmpului, Botoşani, remarcându-se şi ca biograf,
eseist sau profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, instituţie
al cărui absolvent este. A fost directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“,
membru al Academiei Române şi al Asociaţiei Istoricilor Europeni, făcând parte
din Comisia prezidenţială pentru Studierea Dictaturii Comuniste.
De-a lungul vieţii, pentru
prodigioasa activitate, a primit nenumăratate distincţii în ţară şi în
străinătate, între care și cea de „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor“,
conferită de Guvernul Franţei. O perioadă întunecată a existenţei sale avea să
înceapă când era student. A fost deţinut politic în perioada comunistă, după o
condamnare de zece ani, pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Între 12 şi 14 aprilie 1957,
a organizat, împreună cu alţi colegi, o manifestaţie studenţească, la Putna, cu
ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare. A urmat
învinuirea că a complotat pentru a transforma sărbătoarea într-una cu caracter naţionalist
şi antisovietic. Detenţia a executat-o la Penitenciarul Gherla, stând închis
şase ani şi două luni.
Domniţa Safta Brâncoveanu, mari acte filantropice
Ajungând la Văratec, odată
trecuţi pe sub poartă, privirile turiştilor sau pelerinilor n-au cum să nu fie
atrase de o statuie impozantă, la baza căreia stă scris „Domniţa Safta
Brâncoveanu“. Monumentul din bronz a fost amplasat în 1935, la aniversarea unui
secol de la ridicarea Aşezămintelor Brâncoveneşti, fiind opera sculptorului Ion
Jalea, pentru a nu se uita cine a fost prinţesa.
„Domniţa Safta Brâncoveanu se numără printre cei mai
importanţi donatori ai Mănăstirii Văratec. Prinţesa aparţine influentei şi
extrem de bogatei familii boiereşti moldovene – Balş. A fost căsătorită cu Grigore
Brâncoveanu, mare demnitar al Ţării Româneşti. (…) Lucrarea impresionantă o
reprezentă în toată maiestatea sa, şezând pe un tron flancat de lei încastraţi
la baza jilţului princiar“, se arată
pe Monumenteneamt.ro.
Statuia domniţei este opera lui Ion Jalea. FOTO: Monumenteneamt.ro
Safta (Elisabeta) Brâncoveanu
s-a născut în 1776. Căsătoria cu banul Grigore Brâncoveanu, în anul 1793, a
fost una fericită, deoarece soţul era un om „deştept, harnic, cu carte multă şi
patriot foarte“ după cum spunea prozatorul Constantin Gane. În timp, soţii Brâncoveanu s-au remarcat prin acte filantropice de anvergură, ctitorind Spitalul
Brâncovenesc din Bucureşti.
Acţiunile caritabile ale
banului Grigore şi bănesei Safta aveau să se îndrepte şi spre Transilvania,
spijinind Biserica Sfânta Treime din Braşov, dar şi Mănăstirea Bistriţa Vâlcea
sau Mănăstirea Viforâta – Dâmboviţa. Tot ei s-au implicat financiar pentru
reconstrucţia Bisericii Domniţa Bălaşa din Bucureşti. În aprilie 1832, banul Grigore
a trecut la cele veşnice, iar soţia nu s-a mai recăsătorit.
În 1840, Safta a decis să se
dedice bisericii, alegând obştea de la Văratec. A donat lăcaşului două mari
moşii, veşminte preoţeşti, acoperăminte cu fir de aur şi cărţi de cult. Se
spune că şi-a topit toate bijuteriile, metalul fiind folosit la ferecături de Evanghelii, îmbrăcăminţi
la icoane, candele, vase şi postamente de cruci la altar. A decedat pe 8 august
1857, fiind înmormântată la mănăstire.
Primul epitaf de pe crucea mormântului Veronicăi Micle
După cum se ştie,
împrejurimile mirifice ale mănăstirii, Codrii de Aramă şi Pădurea de Argint,
l-au inspirat pe Mihai Eminescu, poetul fiind atras la Văratec de iubirea ce
i-o purta Veronicăi Micle, care se retrăgea aici, mai ales vara. Adesea, el a
fost oaspetele micuţei aşezări monahale ctitorită în poiana de la poalele
Munţilor Stânişoarei, închiriind o cameră în casa unei măicuţe.
Mihai Eminescu și Veronica Micle SURSA Wikipedia
„Veronica Micle obişnuia să se odihnească în timpul
verii la Văratec, să se plimbe în pădurea de mesteceni, imortalizată de poet în
«Călin Nebunul» şi «Călin, file din poveste». În verile lui 1874 şi 1875,
Eminescu închiriase de la maica Asinefta Ermoghin o cămăruţă, de unde privea
Codrul de aramă şi Pădurea de argint“,
scria Dan Dulciu în lucrarea „Eminescu şi diplomaţia“.
Destinul a făcut ca cei doi
iubiţi să se nască în acelaşi an, Veronica la 22 aprilie 1850, iar Eminescu pe
15 ianuarie 1850, şi scurtele lor vieţi să se sfârşească în 1889, pe 3 august 1889 (poeta
fiind îngropată în incinta unei biserici din Văratec), respectiv 15 iunie 1889, după
ce se cunoscuseră la Viena, în 1872, relaţia debutând cu respectul tânărului
student botoşănean pentru soţia rectorului Ştefan Micle.
Mormântul poetei, despre care
s-a spus că a căzut într-o puternică depresie după moartea iubitului, este loc
de pelerinaj. Ceea ce se ştie mai puţin este faptul că, după cum susţin diverse
surse, pe crucea din lemn de la mormânt un prim epitaf era cu totul decât cel actual,
el fiind scris de o învăţătoare din zonă, Maria Bănulescu.
Epitaful de pe crucea poetei Veronica Micle FOTO Arhiva Adevărul
Pe el se putea citi: „În singurătatea mănăstirii,/ Sub bolta
cerului albastru,/ Suflet stingher al nemuririi,/ Luceşti ca cel mai mândru astru“.
Peste ani, pe lespedea de marmură aveau să fie încrustate versurile scrise
chiar de Veronica Micle: „Şi pulbere,
ţărână de tine s-a alege,/ Căci asta e a lumii nestrămutată lege,/ Nimicul
teaduce, nimica te reia,/ Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea“.
Istoria zbuciumată a Mănăstirii Văratec
Lăcaşul de cult din Munţii
Stânişoarei este, în prezent, cea mai mare comunitate de maici din ţară,
aproximativ 400. A fost fondat în 1785, de către maica Olimpiada, împreună cu
duhovnicul Iosif, la îndemnul lui Paisie Velicicovschi, stareţul Mănăstirii
Neamţ, cei din urmă fiind declaţi sfinţi pentru activitatea în slujba
ortodoxiei româneşti.
În timpul Revoluţiei din
1821, schitul a fost asediat şi prădat de trupele otomane, odoarele au fost
furate, iar călugăriţele izgonite sau ucise. În ani, mănăstirea a fost afectată
de câteva mari incendii, dar de fiecare dată a fost reconstruită. În 1934, la
îndemnul mitropolitului Pimen, s-a înfiinţat Atelierul „Regina Maria“.
Iar în 1940 erau ateliere de
broderie bisericească, legătorie de cărţi, covoare, tricotaj, ţesut pânză,
pictură bisericească, artă decorativă, unele funcţionând şi în prezent.
Ansamblul Mănăstirii Văratec este inclus pe lista monumentelor istorice din
România, anul trecut începând demersurile de includere, alături de altele din
zonă, în patrimoniul UNESCO.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 20 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”