Actualitate
Pentru prima oară în ultimele decenii, exodul românilor dă semne de încetinire
Marea emigrare a ultimelor decenii a încetinit după anul 2019, arată ultimele studii, care subliniază că se observă inclusiv o creștere a numărului de români care decid să se întoarcă în țară. În plus, România a devenit o destinație pentru zeci de mii de imigranți din afara Uniunii Europene. Astfel, grație și acestor fluxuri migratorii, anul trecut a fost raportată o creștere a populației, pentru prima dată de la începutul tranziției în 1990.
Românii încep timid să se întoarcă în țară
Recensământul din 2022 scoate la iveală o scădere a ritmului de declin al populației României, mai ales în raport cu anii anteriori, arată studiul Rethink „România în 2023. Spre o nouă realitate demografică”, care a analizat rezultatele numărătorii populației de anul trecut. Mai exact, există semne că ritmul emigrării a încetinit și că a crescut numărul repatrierilor. O altă veste bună este că, pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, populația rezidentă a crescut în 2022. Principalul motiv pentru această creștere a fost balanța migratorie pozitivă – cu alte cuvinte, mai multe persoane au venit în România comparativ cu numărul de persoane care au plecat din ţară. Practic, numărul de rezidenți străini raportat în 2022 este cel mai mare din ultimii 30 de ani.
Maximul istoric a fost în 2020
Potrivit autorilor studiului, numărul de persoane cu origini românești prezente în statele UE a atins maximul istoric în 2020, apoi a început să scadă. „Diaspora românească din Europa a ajuns la aproape 4 milioane de persoane, pe fondul unui val de emigrație puternică, extins de-a lungul a peste două decenii. În perioada 2014-2018, nivelul emigrației a căpătat proporțiile unui veritabil exod. În ultimii ani însă a avut loc o ruptură de tendință”, arată sursa citată.
Concret, diaspora din Europa nu a mai crescut ca urmare a emigrării în masă a persoanelor din România. Ba mai mult, în multe comunități, numărul celor născuți în România a stagnat sau a început să scadă.
Un sfert dintre copiii românilor se nasc în alte țări
Autorii studiului spun că în acest moment un sfert dintre copiii românilor se nasc în alte țări: „De exemplu, în 2019 se înregistrau doar în Anglia și Țara Galilor 16.069 de nașteri în rândul mamelor născute în România, numărul scăzând doar ușor până la la 15.518 în 2022. Cifra este mai mare decât cea din oricare județ din România, reprezentând peste 8% din numărul nașterilor înregistrate în țară. În același timp, Franța a documentat în ultimii ani în medie 5.000 de nașteri ale unor mame de origine română. În Italia, numărul nașterilor în rândul mamelor cu cetățenie română a scăzut în ultimii ani, dar încă atingea 14.693 în 2017. Și în Spania, numărul nașterilor în diaspora românească urmează un trend descendent, dar încă se nășteau 8.115 copii ale unor mame născute în România în 2020. (…) Estimăm că în ultimii 7-8 ani s-au născut în mod curent peste 50.000 de copii cu cetățenie română, anual, doar în diaspora europeană”.
De ce se întoarce diaspora
De altfel, în Spania este una dintre comunitățile din diaspora care a cunoscut deja o scădere numerică. O parte a românilor de aici s-au întors în țară, deși a existat și un proces de migrație între comunitățile din diaspora (de exemplu din Spania sau Italia spre Germania sau Regatul Unit). Tendința de scădere numerică este deja clar conturată și la comunitățile românești din Italia, Grecia și Portugalia.
„Rethink a analizat contextele economice și sociale din destinațiile tradiționale ale emigranților români. O parte a acestor state se confruntă cu scăderi abrupte ale veniturilor reale (de exemplu, Italia, cu -7,3% între trimestrul I din 2022 și trimestrul I din 2023). Dintre destinațiile majore ale emigranților români, Marea Britanie a restricționat accesul liber pe piața muncii în perioada post-Brexit, iar Germania se confruntă cu o recesiune în a doua jumătate a anului 2023. În condițiile unei evoluții recente favorabile a economiei României, factorul «pull» care a dus la generalizarea emigrării în deceniile anterioare este puternic redus. În condițiile în care și alte state din regiune au observat o inversare a tendințelor migratorii (de exemplu Lituania sau Polonia), e de așteptat ca balanța migratorie a cetățenilor români să se echilibreze sau să devină pozitivă. Experiența istorică ne arată, însă, că o repatriere a majorității diasporei e foarte puțin probabilă”, explică autorii studiului.
Dinamica migrației internaționale în România
O altă veste bună este că pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, populația rezidentă a crescut în 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică (INSSE), citate de studiul Rethink. „Principalul motiv pentru această creștere a fost balanța migratorie pozitivă – cu alte cuvinte, mai multe persoane au venit în România comparativ cu numărul de persoane care au plecat din România. Astfel, conform acestor date, numărul imigranților în România a fost mai mare cu 85.000 decât numărul emigranților în 2022. În 2021, numărul imigranților a fost cu 16.000 mai mic decât cel al emigranților, în 2020, diferența dintre emigranți și imigranți a fost de aproximativ 28.000, în 2019 diferența a fost de aproximativ 30.000, iar în 2018 de aproximativ 57.000”, precizează studiul, care mai spune că România începe să devină și o țară de imigrație, nu doar de emigrație și tranzit.
Mai exact, în 2022, în România, locuiau aproximativ 172.000 de cetățeni străini, aproape cât întreaga populație a municipiului Oradea sau puțin sub 1% din populația totală. Aproximativ 115.000 dintre aceștia erau cetățeni străini din afara spațiului european, ceea ce reprezintă aproximativ 67% din totalul de cetățeni străini. De exemplu, în 2021 au fost raportați aproximativ 150.000 de cetățeni străini, dintre care 95.000 proveneau din afara spațiului european (63%). Iar în 2020 și în 2019, numărul cetățenilor străini a fost de puțin sub 140.000, dintre care resortisanții din țări terțe au fost aproximativ 80.000 (57%).
Principalele țări de proveniență pentru cei 172.000 de cetățeni străini înregistrați în 2022 sunt Republica Moldova, Turcia, China și Italia. Practic, situația nu s-a schimbat semnificativ față de 2021 sau anii precedenți când tot din aceste țări primeam cel mare număr de cetățeni străini. „Cu toate acestea, trebuie remarcată o diversificare a țărilor de origine. Au loc creșteri semnificative pentru grupurile de cetățeni străini din Sri Lanka, Bangladesh, Nepal sau Pakistan. Populațiile originare din aceste state au crescut de câteva ori în ultimii ani”, arată raportul.
Din totalul rezidenților străini, circa 109.000 au venit în scop de muncă (64%). „Proporția și numărul imigranților veniți în scop de muncă în România a crescut în ultimii ani, acest grup fiind sursa creșterii exponențiale a numărului de cetățeni străini din România în ultimul deceniu. Alte motive pentru care imigrează cetățenii străini în România reprezintă studiile și reîntregirea familiei”, mai spune studiul.
Din punct de vedere al distribuției geografice, cel mai mare număr de cetățeni străini este înregistrat în București-Ilfov, unde aceștia reprezintă
aproximativ 3% din populație. Urmează Cluj și Timiș, unde în jur de 2 % din populație este reprezentată de cetățeni străini, apoi de județe precum Bihor, Arad, Sibiu, Brașov, Alba, Iași, Constanța și altele cu valori în jur de 1%.
Politici de imigrație pe termen lung
În concluzie, experții de la Rethink atrag atenția că România are o politică de imigrație reactivă, influențată din ce în ce mai mult de nevoile imediate de forță de muncă ale angajatorilor. „Pe termen mediu și lung, trebuie identificate politici speciale pentru accesul la rezidență permanentă și cetățenie, pentru a evita problemele de integrare cu care se confruntă alte state europene. Programele dedicate de încurajare a remigrației românilor din diasporă trebuie extinse și unificate. Mai mult, ele trebuie să țină cont de diversitatea comunităților românești din diasporă și de motivațiile eterogene care ar putea duce la eventuale repatrieri”, conchide studiul.
Reamintim că recensământul organizat anul trecut a indicat o populație totală de 19.053.815 locuitori, la data de referință 1 decembrie 2021. Scăderea față de recensământul anterior a fost de puțin peste un milion de persoane.
Actualitate
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a fost legat cu mâinile și picioarele și aruncat într-o temniță, cu ochii legați.
Benjamin Owen FOTO: X
Benjamin Owen, în vârstă de 44 de ani, din Memphis, a călătorit pe 25 aprilie în insula Little St James din Caraibe, cunoscută pentru reputația sa proastă, împreună cu prietenul său Ryan Dalton și o a treia persoană neidentificată.
Însă, atunci când cei trei au fost zăriți de un grup, Owen a declarat că a fost legat de mâini și picioare, legat la ochi și aruncat într-o cameră pe care a numit-o „temniță”, potrivit Daily Mail.
Câteva ore mai târziu, a spus el, a sosit poliția din Insulele Virgine și l-a arestat.
„Nu cred că era menit să părăsesc insula aceea în viață”, a declarat Owen pentru CBS News.
Poliția susține acum că cei care lucrează pe insulă pentru noul proprietar, Stephen Deckoff, încercau să-și facă dreptate, pe fondul unui val de influenceri care se înghesuiau pe celebra insulă din Caraibe.
În proces intentat de holdingul insulei împotriva lui Owen și a asociaților săi se arată că aceștia sunt „căutători de faimă pe internet” și „teoreticieni ai conspirației” care au acționat cu „indiferență nesăbuită și imprudentă”.
De asemenea, se susține că grupul face parte dintr-o „subcultură în creștere rapidă a așa-numiților «exploratori urbani», influencerii de pe rețelele sociale, YouTub-eri și persoane în căutare de publicitate pe internet care… profită financiar de notorietatea insulei și de asocierea acesteia cu Jeffrey Epstein”.
Se susține, de asemenea, că Owen și Dalton „se delectează cu teoriile lor conspiraționiste nebunești și le folosesc pentru a-și justifica comportamentul criminal”.
Este unul dintre cele trei procese civile de acest gen prin care se solicită despăgubiri împotriva presupușilor intruși de către o societate cu răspundere limitată (LLC) legată de Deckoff, miliardarul fondator al Black Diamond Capital Management.
Owen a postat videoclipuri online în care își împărtășește teoria că Epstein este încă în viață – o opinie pe care Dalton a spus că o împărtășește.
„Nu am văzut nicio dovadă că ar fi încă în viață acolo, dar asta face parte din căutarea adevărului”, a explicat el pentru WREG.
Owen a mai spus că „încerca să facă niște cercetări pentru a readuce povestea aceea în lumina reflectoarelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la organizația noastră non-profit We Fight Monsters, care combate traficul de persoane și exploatarea”.
Într-o declarație pentru CBS News, un purtător de cuvânt al proprietății insulare a lui Deckoff, pe care acesta intenționează să o transforme într-o „stațiune de lux de ultimă generație, de cinci stele, de clasă mondială, cu 25 de camere”, a declarat: „A existat o creștere alarmantă a numărului de persoane care intră ilegal pe proprietăți private de pe insula Little St James. Accesarea proprietății dincolo de plajă, inclusiv prin intrarea sau manipularea oricăreia dintre structurile insulei – așa cum au făcut acești intruși – este o încălcare clară a legii și va fi tratată ca atare fără excepție.”
Epstein a cumpărat inițial Little Saint James în 1998, apoi a achiziționat o insulă vecină, Great Saint James, în 2016.
Martorii au declarat că nu au observat niciodată vreo infracțiune pe insulă, dar după arestarea lui Epstein în 2019 pentru acuzații federale de trafic sexual și moartea sa în închisoare o lună mai târziu, Insulele Virgine au intentat un proces civil împotriva moștenitorilor săi, acuzându-l că a transportat fete minore pe insulă pentru a le abuza sexual.
Cazul a fost soluționat în 2022, o sumă de 105 milioane de dolari fiind plătită Insulelor Virgine.
În același an, moștenitorii lui Epstein au scos insula la vânzare, iar un an mai târziu, miliardarul Stephen Deckoff a cumpărat cele două insule pentru 60 de milioane de dolari.
Actualitate
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de poliție. Tot pe 23 mai, în 1871, s-a născut Garabet Ibrăileanu, critic și teoretician literar român.
Bonnie și Clyde/FOTO: Wikipedia
1430: Ioana D’Arc este capturată de către burgunzi
Supranumită Fecioara din Orleans, Ioana d’Arc este considerată cea mai importantă figură din Evul Mediu francez.
Ioana d’Arc/FOTO: Wikipedia
A afirmat de nenumărate ori că auzea voci de origine divină (considerate astăzi simptome ale schizofreniei), voci care-i porunceau să mobilizeze armata în lupta pentru eliberarea Franței de sub dominația engleză. A condus armata franceză într-o victorie memorabilă la Orléans, care a respins o încercare engleză de a cuceri Franța în timpul Războiului de o sută de ani, scrie Britanica.
La 14 mai 1430, Ioana d’Arc se afla la Compiègne, unde s-a întâlnit cu arhiepiscopul Renaud de Chartres și cu Louis I de Bourbon. Împreună au mers la Soissons, însă locuitorii le-au refuzat intrarea. În timp ce ceilalți au decis să se retragă, Ioana s-a întors la Compiègne.
Pe 23 mai 1430, ea a respins de două ori atacurile burgunzilor, dar a fost în cele din urmă capturată după sosirea întăririlor engleze. A fost dusă la Margny, iar după capturare, Renaud de Chartres a acuzat-o că a ignorat sfaturile primite. Regele Carol al VII-lea nu a încercat să o salveze.
Pe 30 mai 1431, Ioana d’Arc a fost arsă pe rug în piața Vieux-Marché din Rouen, murind în timp ce striga numele lui Iisus Hristos.
1871: S-a născut criticul și teoreticianul literar Garabet Ibrăileanu
Garabet Ibrăileanu s-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Acesta rămâne în istorie pentru activitatea sa de critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier.
Garabet Ibrăileanu/FOTO: Muzeul Național al Literaturii Române
În 1891, se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, fiind în paralel şi bursier al Şcolii Normale Superioare, secţia de istorie-filosofie, pe care o termină în 1895, scrie Rador.
A fost căsătorit, din 5 iulie 1901, cu Elena Carp şi a avut o fiică, Maria, născută în anul 1902.
În anul 1904, Ibrăileanu s-a îmbolnăvit, a devenit neurastenic, având o insomnie permanentă. Din cauza bolii, Ibrăileanu lucra noaptea, se culca în zorii zilei şi dormea până la ora trei după-amiaza, păzit de soţie, care avea grijă să nu fie deranjat.
În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa.
A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu. În anul 1912, devine doctor în litere, cu teza „Opera literară a d-lui Vlahuţă”.
Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti.
1929: Este lansată animația „Karnival Kid” în care Mickey Mouse rostește primele sale cuvinte
„Karnival Kid” („Copilul carnavalului”) este un scurtmetraj animat american din 1929 și al nouălea film din seria Mickey Mouse.
A fost regizat de Walt Disney și animat de Ub Iwerks, cu muzica realizată de Carl W. Stalling.
Prima replică rostită de Mickey este celebra „Hot dogs! Hot dogs!”, vocea fiind asigurată de Carl W. Stalling, și nu de Walt Disney. Expresia avea să inspire ulterior celebra replică asociată personajului, „Hot dog!”.
Scurtmetrajul a fost lansat pe 31 iulie 1929 de Celebrity Productions. După ce The Walt Disney Company și-a schimbat distribuitorul, filmul a fost relansat de Columbia Pictures. De la 1 ianuarie 2025, filmul a intrat în domeniul public.
1934: Faimosul cuplul de gangsteri americani Bonnie și Clyde au fost împușcați de polițiști
Bonnie Elizabeth Parker și Clyde „Champion” Barrow au fost doi infractori americani care au călătorit prin partea centrală a SUA alături de banda lor în timpul Marii Crize Economice, comițând între 1932 și 1934 o serie de infracțiuni precum jafuri bancare, răpiri și crime.
Bonnie și Clyde/FOTO: FBI
Avertismentul antropologului care a contactat un trib izolat din India: de ce izolarea nu îi mai garantează supraviețuirea
Bonnie s-a născut pe 1 octombrie 1910, iar Clyde pe 24 martie 1909.
FBI transmite că cei doi s-au cunoscut în Texas, în ianuarie 1930. Bonnie avea 19 ani și era căsătorită cu un criminal aflat în închisoare, iar Clyde avea 21 de ani și era necăsătorit.
La scurt timp, Clyde a fost arestat pentru furt și trimis la închisoare. A evadat cu ajutorul unui pistol introdus ilegal de Bonnie, dar a fost prins din nou și reîncarcerat.
Eliberat condiționat în februarie 1932, Clyde s-a întors la Bonnie și a reluat viața infracțională.
În anii următori li s-au alăturat tânărul infractor Raymond Hamilton, fratele lui Clyde, Buck Barrow și soția sa, Blanche Barrow.
Banda a devenit cunoscută în întreaga țară pentru jafurile îndrăznețe și confruntările armate cu poliția. În iulie 1933, Buck Barrow a fost rănit mortal într-un schimb de focuri cu poliția în Iowa, iar Blanche a fost capturată.
Bonnie și Clyde au continuat însă activitatea criminală, reușind de mai multe ori să scape de autorități.
La 13 aprilie 1934, un agent FBI obținut informații potrivit cărora cuplul se ascundea într-o zonă izolată din apropierea localității Sailes, în Louisiana. Autoritățile au aflat că cei doi petrecuseră noaptea de 21 mai 1934 la Black Lake, Louisiana, și urmau să revină în zonă două zile mai târziu.
Mașina în care se aflau Bonnie și Clyde/FOTO: Caters News
Înainte de răsăritul zilei de 23 mai 1934, polițiști din Louisiana și Texas s-au ascuns de-a lungul unei șosele din apropiere de Sailes.
Polițiștii au tras aproape 200 de gloanțe, care le-au fost fatale lui Bonnie și Clyde. Clyde a murit în urma primul val, dar Bonnie care se afla în maşina a fost auziţă ţipând în timp ce gloanţele se repezeau asupra ei.
Presa a condamnat felul de a acţiona al poliţiei, mai ales că tâlharii nu erau înarmaţi şi despre Bonnie nu se ştie cu exactitate dacă ar fi săvârşit vreo crimă. De atunci, poliţia este obligată să someze orice persoană înainte de a trage.
1971: Este inaugurat Hotelul Intercontinental din București
Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar”.
FOTO: Inquam photos/David Muntean
Terenul unde se află astăzi impunătorul hotel aparținea Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu.
Clădirea Hotelului Intercontinental a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation“, având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. Costurile de construcție s-au ridicat la şase milioane de dolari.
Inaugurat la 23 mai 1971, hotelul a avut drept prim oaspete un cetățean american. În 2021 a devenit Grand Hotel Bucharest, în urma încheierii contractului de management cu Intercontinental Hotels Group. În prezent, hotelul are 257 de camere și 3 restaurante.
„Călăreții Apocalipsei”, cea mai de temut bandă de războinici din Europa. Se credea că-și vânduseră sufletul diavolului
1992: Magistratul italian anti-mafie, Giovanni Falcone, a fost ucis de clanul Corleonesi cu o bombă
Născut pe 18 mai 1939, în Palermo, Italia, Giovanni Falcone a fost un magistrat italian care și-a dedicat viața luptei împotriva crimei organizate.
Giovanni Falcone/FOTO: Wikipedia
ONU scrie că Falcone a dezvoltat o metodă inovatoare de investigație bazată pe principiul „urmărește banii”, aplicată în anchetele financiare care vizau bănci și instituții financiare din Italia și din străinătate.
Falcone a fost unul din principalii organizatori ai Procesului Maxi dintre anii 1986-1987, în urma căruia, din 474 de mafioți acuzați inițial, au fost condamnați 360 pentru crime grave, inclusiv 119 în absență.
Acest proces a reprezentat o lovitură majoră pentru Cosa Nostra, una dintre cele mai periculoase grupări criminale din istoria recentă. Ca reacție, liderul mafiot Salvatore Riina a ordonat asasinarea politicianului Salvatore Lima și a judecătorului Giovanni Falcone. Lima a fost ucis pe 12 martie 1992.
Asasinarea lui Falcone a fost organizată de mafiotul Giovanni Brusca, care a detonat de la distanță 400 de kilograme de explozibil amplasate sub autostrada A29, lângă localitatea Capaci, la 23 mai 1992. În atentat au murit Falcone, soția sa, Francesca Morvillo, și trei polițiști din escortă.
La doar 57 de zile după atentat, colegul său Paolo Borsellino a fost și el ucis într-un atac cu bombă. După cele două asasinate, autoritățile italiene au lansat o amplă ofensivă împotriva Mafiei.
Salvatore Riina a fost arestat în 1993 și condamnat pe viață, iar Giovanni Brusca a recunoscut că a detonat explozibilul. Zeci de mafioți au primit condamnări pe viață pentru implicarea în uciderea lui Falcone.
Anul trecut, în iunie, Brusca a fost eliberat, după 25 de ani de închisoare și patru ani de eliberare condiționată.
Pedeapsa i-a fost redusă deoarece a cooperat cu sistemul judiciar, graţie unei legi promovate chiar de Falcone. Prin urmare, „după ce a executat şi cei patru ani de eliberare condiţionată, este acum un om liber”.
Actualitate
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea unei soluții pentru formarea unui guvern stabil.
Fostul ministru al Sănătății avertizează, într-o postare pe Facebook, că blocajul politic pune în pericol proiecte majore pentru România.
„Cred mult în oameni. În capacitatea noastră de a găsi resurse și de a repara ce pare ireconciliabil, stricat sau iremediabil. De aceea, aici şi acum am decis să transmit un mesaj prin care cer ceea ce pare imposibil de dat: o nouă investiție de încredere în România noastră, a tuturor, pro-occidentală, onestă şi demnă şi performantă”, a scris Rogobete.
Social-democratul subliniază că România are nevoie urgentă de un executiv funcțional:
„Avem nevoie de o țară cu un Guvern funcțional, cu putere de decizie şi curaj”.
Deputatul critică lipsa de responsabilitate a unor actori politici, în contextul în care proiecte de miliarde de euro depind de stabilitatea guvernamentală.
„Refuz să cred că, în momentul critic în care proiecte de miliarde pentru români atârnă de un fir de ață, nu avem maturitatea și responsabilitatea de a renunța la mituri și salvatori mesianici în favoarea unei construcții stabile și funcționale. Am intuiția care îmi spune că, indiferent de emoția de moment, la final, pierdem toți. Deja am început să pierdem. Un singur exemplu: proiecte și parteneriate strategice puse la grea încercare de orgoliile care alimentează lupta politică. Greșit! Dacă mandatele mele publice la ministerul Sănătății m-au învățat ceva este că numai atunci când livrezi ce ai promis poți să generezi încredere. Restul e publicitate sau marketing, cum vreți să-i spuneți. Atunci când ești într-o funcție de responsabilitate publică, orgoliul și confortul tău ajung pe ultimul loc, nu pe primul”, se mai arată în postare.
„Orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”
Rogobete face un apel direct către toți politicienii care susțin direcția pro-occidentală a României.
„Am încredere în oameni şi îmi permit să fac un apel public către fiecare politician, om politic, decident, în parte care crede în construcţia României pro-occidentale. Înţeleg că este greu, înţeleg că tranşeele par atât de adânc săpate încât nu poţi ieşi din ele, dar orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”, a transmis social-democratul.
Fostul ministru avertizează cu pribire la alegerea între responsabilitate și calcule politice.
„Dacă politicienii vor găsi împreună drumul corect şi responsabil acum, românii ne vor aprecia. Dacă alegem calcule meschine, orgolii nesfârşite sau iluzii îndepărtate vom plăti, cu toţii”.
Amintim că România este într-o criză politică după ce PSD a votat alături de AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Partidele parlamentare nu au reușit până acum să contureze o nouă majoritate. PSD insistă pentru refacerea fostei coaliții, însă fără Ilie Bolojan ca premier, în timp ce PNL, USR și UDMR cer social-democraților să vină cu o propunere de prim-ministru.
-
Actualitateacum 2 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Breakingacum 3 zile20 Mai, calendarul zilei: Cher împlinește 80 de ani, Miodrag Belodedici 62. Sunt brevetați blugii
-
Actualitateacum 3 zile
SUA vor să reducă forțele militare puse la dispoziția NATO în caz de criză. Când ar urma să fie făcut anunțul oficial
-
Actualitateacum 3 zile
Antrenorul de box din București care a agresat sexual și fizic o cursantă minoră timp de peste doi ani a fost arestat preventiv
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump pentru Gaza, în impas: fonduri neplătite și progrese inexistente pe teren
-
Breakingacum 2 zileTrump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”
-
Actualitateacum o zi
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
-
Actualitateacum 2 zile
SUA vor tehnologia dronelor ucrainene. Washingtonul cere acces la sistemele AI și navigația fără GPS, dar Zelenski trasează o „linie roșie”





