Actualitate
Israelienii se înarmează: „Nu vrem să fim măcelăriți din nou”. Analist: Ben Gvir se joacă cu focul
Tot mai mulți cetățenii israelieni se înarmează și se înscriu în forțele civile de apărare în urma atacului sângeros al grupării israeliene palestiniene. În același timp, ministrul siguranței naționale, Itamar Ben Gvir, a relaxat legislația privind armele de foc și a făcut apel la înarmare, stârnind îngrijorare în rândul palestinienilor din Cisiordania și critici că guvernul de dreapta se folosește de situație pentru a-și impune politicile extremiste.
Itamar Ben Gvir a fost filmat recent zâmbind mulțimii care s-a adunat la o ceremonie de luare în primire a armelor de foc, în orașul de coastă Cezareea, relatează CNN.
Politicianul de extremă dreaptă a străbătut Israelul în ultimele săptămâni, împărțind arme membrilor civili ai echipelor de securitate, în timp ce extinde accesul cetățenilor israelieni la arme de foc, în urma atacului Hamas de luna trecută. Potrivit Ministerului Siguranței Naționale, scopul este înființarea unor unități care să răspundă mai rapid la eventuale incidente teroriste.
Succesele unor unități de securitate voluntare din sudul Israelului, care au reușit să-i respingă pe atacatorii Hamas în anumite localități, au atras noi membri în această inițiativă.
Guvernul israelian afirmă că aproximativ 700 de echipe de securitate voluntare, care vor acționa sub comanda poliției israeliene, au fost înființate de atunci, pe fondul sentimentului profund de nesiguranță din țară după masacrul comis de militanții Hamas pe 7 octombrie, în urma căruia, potrivit unui bilanț revizuit, se estimează că au fost ucise 1.200 de persoane.
„Am văzut acest lucru în primele zile ale războiului, acolo unde existau arme, amploarea dezastrului era mai mică”, a declarat Ben Gvir într-un comunicat de presă.
Criticii consideră însă că acesta inițiativă face parte din viziunea politică de extremă-dreapta menite să inflameze relațiile israeliano-palestiniene în țară, în special în Cisiordania ocupată. La trei zile de la atac, Ben Gvir, care conduce partidul Otzma Yehudit (Puterea evreiască), s-a angajat să ofere 10.000 de arme de foc orașelor și localităților din Israel, inclusiv coloniilor israeliene din teritoriile palestiniene.
„Armele vor fi distribuite echipelor din întreaga țară, cu accent pe comunitățile din apropierea gardului de la frontieră nordică și sudică, orașele mixte și așezările din Iudeea și Samaria”, a declarat biroul lui Ben Gvir într-o declarație împărtășită de partidul Jewish Power și văzută de CNN, care a folosit denumirile biblice pentru Cisiordania.
De cealaltă parte, palestinienii se tem că aceste arme vor fi folosite împotriva lor. Mariam Barghouti, scriitoare palestiniană și analist politic, a descris angajamentul lui Ben Gvir ca fiind „o undă verde pentru o intensificarea uciderii palestinienilor – deși aceasta a fost în mod constant realitatea în Cisiordania„, a declarat ea pentru CNN.
Violențele au crescut în Cisiordania de când Israelul a declarat război împotriva Hamas luna trecută și, de atunci, cel puțin 176 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene sau de coloniști evrei, potrivit Ministerului palestinian al Sănătății.
ONU și multe țări străine consideră Cisiordania și Ierusalimul de Est ca fiind teritoriu ocupat și, prin urmare, consideră că așezările israeliene de acolo sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional. Însă Israelul afirmă că statutul Cisiordaniei este contestat și neagă că așezările sale de acolo sunt ilegale, în timp ce consideră întregul Ierusalim drept teritoriu israelian suveran. Pe altă parte, unii membri ai cabinetului premierului Benjamin Netanyahu, între care Ben Gvir însuși și ministrul de finanțe de extremă dreapta Bezalel Smotrich, susțin anexarea Cisiordaniei.
Abdelathim Wadi, care locuiește în Qusra, la sud de orașul Nablus din Cisiordania, și-a pierdut fratele și nepotul în urma unui atac al unor coloniști înarmați, în timp ce mergeau la înmormântarea a altor patru palestinieni, a declarat el.
„Nu există nimeni care să ne apere… Mișcarea noastră este atât de restricționată, trăim în permanență cu teama că, dacă ieșim din casă, vom fi împușcați”, a spus el.
Când l-au întrebat pe Ben Gvir, la evenimentul din Cezareea, săptămâna trecută, dacă acțiunile sale sunt de natură să incite la violență împotriva palestinienilor, jurnaliștii CNN au fost dați afară de la ceremonie.
Într-o declarație ulterioară pentru CNN, Ben Gvir a transmis că „formarea și înarmarea echipelor de securitate va crește probabilitatea ca mai multe familii israeliene” să supraviețuiască unui atac similar celui din 7 octombrie.
Acesta a adăugat că Forțele de Apărare ale Israelului sunt „cele responsabile pentru înarmarea și formarea unităților în Iudeea și Samaria”, și nu poliția de sub conducerea lui Ben Gvir.
„Viziunea și acțiunile Ministerului sunt să asigure securitatea cetățenilor Israelului; (dacă) punctele sale de vedere ar fi fost puse în aplicare în lunile anterioare masacrului, ziua de astăzi ar fi putut fi diferită și mai sigură”, se mai arată în declarație. se mai arată în declarație.
„În ultimele două săptămâni, am fost într-un proces maraton de înființare a unei forțe foarte substanțiale”, declara la 25 octombrie coordonatorul inițiativei, comisarul de poliție în retragere Shimon Lavi, potrivit Times of Isarel. „Nu mă refer doar la distribuirea de arme către civili, ci mai degrabă la clădirea unei forțe de echipe de securitate civile profesioniste, o [capacitate] de reacție rapidă cu o largă acoperire geografică, pentru a oferi un sentiment de siguranță”, a explicat el, precizând că ținta este înființarea a circa 1200 de astfel de unități.
Ben Gvir anunța de asemenea că a cerut comisarului de poliție să se pregătească pentru un „scenariu Guardian of the Walls 2”, referindu-se la gravele revolte intercomunitare care au avut loc în timpul conflictului din mai 2021 cu Hamas, comentarii care au stârnit numeroase critici.
„Avem o armată foarte puternică, o forță de poliție dârză.. dar mă refer la o situație cu mai multe fronturi, un război total, respectiv alte scenarii cu răspândire geografică, în care forțele de securitate vor fi strâmtorate, iar acolo unde este nevoie de întăriri să avem echipele civile de securitate”, preciza Lavi în declarația din 25 octombrie.
„Provocarea haosului”
Ben Gvir, care a fost condamnat anterior pentru sprijinirea terorismului și incitare la rasism anti-arab, s-a aflat la periferia extremei drepte israeliene înainte ca partidul său și alte figuri extremiste să consolideze coaliția de guvernare a lui Netanyahu – cea mai de dreapta din istoria Israelului.
Partidul lui Ben Gvir își atrage baza electorală de la coloniștii israelieni din Cisiordania. Săptămâna trecută, ministrul Patrimoniului, Amichay Eliyahu, membru în partidul lui Ben Gvir, a sugerat că aruncarea unei bombe nucleare asupra Gaza ar putea fi „o modalitate” prin care Israelul ar putea trata cu Hamas. Eliyahu a declarat ulterior că nu a vrut ca răspunsul său să fie luat literalmente.
În fața sălii de sport unde avea loc ceremonia din Cezareea, un mic grup de manifestanți s-a adunat pentru a protesta împotriva vizitei lui Ben Gvir. Printre scandări că ar fi „fascist”, protestatarul Roy Malkan l-a acuzat pe ministru că „provoacă situația din Cisiordania” și că „speră să izbucnească revolte ale palestinienilor israelieni”, a declarat el pentru CNN.
Alții care se opun distribuției masive de arme consideră că guvernul ar trebui mai degrabă să consolideze forțele de poliție și armata și nu să riște ca armele să ajungă pe mâini greșite.
Într-un clip distribuit pe pagina de Facebook a lui Ben Gvir, controversatul rapper de extremă dreapta Yoav Eliasi este îmbrățișat de politician după ce a primit o pușcă în cadrul unei ceremonii de înarmare a echipei de securitate din Tel Aviv.
„Rapperul a incitat ani de zile împotriva palestinienilor, împotriva activiștilor, și a incitat și împotriva mea personal”, a declarat pentru CNN Ori Givati, fost comandant de tancuri pentru armata israeliană și director de advocacy al ONG-ului Breaking the Silence. El adaugă că înarmarea unor astfel de oameni „nu face decât să arate ceea ce el (Ben Gvir) încearcă să provoace, adică haos”
CNN a luat legătura cu Eliasi pentru comentarii. El a abordat criticile la adresa sa într-o postare din 12 noiembrie pe Instagram: „Sunt certificat și antrenat de poliție”.
Înarmați-vă
Ben Gvir a făcut apel la cetățeni să „meargă să se înarmeze”. Poligoanele și magazinele de arme din Israel au înregistrat o creștere a clienților, după ce legislația privind permisele de port-armă au fost relaxate de Ben Gvir în ultimele săptămâni, a relatat Reuters.
Un comunicat de presă al Ministerului Securității Naționale a precizat că cetățenii vorbitori de ebraică care au pregătire militară, nu au cazier judiciar și locuiesc într-o zonă eligibilă „pot fi supuși unui interviu telefonic în loc de unul personal și li se poate elibera un permis de port-armă în termen de o săptămână”.
Un raport din 2017 al Small Arms Survey, o organizație elvețiană non-profit care urmărește deținerile de arme de foc la nivel mondial, a constatat că civilii dețineau aproximativ 557.000 de arme înregistrate și neînregistrate în Israel, sau 6,7 arme la 100 de persoane – o fracțiune minusculă din cele 120 de arme la 100 de persoane din America. În octombrie, oficialii israelieni au estimat că cel puțin 300.000 de israelieni vor fi eligibili pentru noile permise.
Guy Ben-Porat, profesor de politică la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a declarat pentru CNN că, deși nu vrea să desconsidere teama firească a populației israeliene, care „simte că a fost neglijată de armată și de guvern și astfel are instinctul de a cere arme”, opinia lui este că Ben Gvir a „exploatat oportunitatea de a promova ceea ce își dorește de mult timp”, și anume „înarmarea civililor evrei”.
Ceea ce are nevoie Israelul este, din contră, o reducere a armelor, a spus el, făcând referire la problema armelor ilegale care alimentează violența legată de bande în rândul cetățenilor arabi din Israel. Comunitatea – care reprezintă 20% din populație – cere de ani de zile mai multe măsuri pentru reducerea violenței criminale, dar în van, potrivit lui Ben-Porat.
„Există o cultură a armelor de foc pentru că oamenii sunt nesiguri, așa că își cumpără arme, iar fiecare dușmănie locală se poate transforma într-o bătălie cu arme de foc„, a subliniat Ben-Porat, care este totodată expert în domeniul poliției minorităților. „Cu toate acestea, răspunsul nu este de a da arme cetățenilor evrei, ci de a le lua armele”.
Membrii echipei de securitate de la evenimentul din Cezareea cred contrariul, explicând pentru CNN că procesul este reglementat printr-o verificare a antecedentelor și dovada experienței militare anterioare. Cei care slujit în poliție, în serviciul național sau în serviciul civil, sau o scutire, au posibilitatea să aplice, potrivit unui document de înscriere. O mare parte dintre israelieni au efectuat serviciul militar obligatoriu. Israelul a convocat 300.000 de rezerviști, deși are o populație de 34 de ori mai mică decât cea a SUA, Acest număr e aproape egal cu totalul rezervelor militare ale SUA.
Una dintre noile recrute, educatoarea Liat Eisner, a subliniat că pragmatismul a fost cel care a împins-o să se alăture unității de securitate voluntară. „Noi nu suntem fanatici. Nu suntem nebuni după arme. Suntem cetățeni îngrijorați care nu sunt dispuși să fie măcelăriți din nou”, a spus ea.
Eisner a declarat că nu este o fană a politicii israeliene și că a protestat anterior împotriva încercării lui Netanyahu de adopta o reformă judiciară. Dar prioritățile ei s-au schimbat de la începutul războiului Israelului cu Hamas.
„Ascultați, nu am de gând să stau ca o rață așteptând ca cineva să mă măcelărească. Singurul lucru suntem noi – trebuie să câștigăm (împotriva Hamas). Aceasta este supraviețuire”, a spus ea.
Ben-Gvir se joacă cu focul
Ben-Gvir se joacă cu focul înarmând mii de israelieni cu riscul suscitării de noi tensiuni și violențe între isralieni și palestinieni, scrie Eyal Lurie-Pardes de la Institutul Orientului Mijlociu într-o analiză publicată de DAWN (Democracy for the Arab World Now).
Din 7 octombrie, peste 120.000 de persoane au solicitat un permis de port-armă în Israel.
Noile criteriile pentru autoapărare, care se află în centrul reglementărilor mai permisive privind armele de foc include două cerințe principale: serviciul militar sau național în unități desemnate și reședința într-un „oraș eligibil”. Cetățenii palestinieni din Israel sunt scutiți de serviciul militar. În plus, „orașele eligibile” sunt în proporție covârșitoare evreiești. Dintre cele 100 de orașe și localități cu cel mai mare procent de permise de port-armă din Israel, 86 sunt așezări evreiești din Cisiordania.
O altă componentă a politicii lui Ben-Gvir privind armele de foc este înființarea mai multor echipe de intervenție rapidă – cunoscute sub numele de kitat konenut în ebraică – care au fost mult timp o parte a siguranței publice în zonele rurale ale Israelului și în special în Cisiordania. Acestea sunt grupuri civile, compuse din locuitori ai satului sau kibbutzului, care operează ca o forță de apărare voluntară în caz de urgență până când poliția sau armata pot interveni. Acestea au jucat un rol esențial în combaterea Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie, când satele și kibbutzim-urile atacate au așteptat mai multe ore sosirea soldaților.
De la atacul Hamas, Ministerul Securității Naționale a lucrat la înființarea a 600 de noi unități de intervenție rapidă, inclusiv în zonele urbane dens populate. Aceste unități civile înarmate sunt totuși cu atât mai nesustenabile în zonele cu o comunitate palestiniană semnificativă și un aflux de coloniști israelieni, precum Ierusalimul de Est, unde tensiunile sunt întotdeauna ridicate și ciocnirile sunt frecvente, notează analistul.
Relaxarea reglementărilor privind armele de foc este în special periculoasă în Cisiordania, unde violențele coloniștilor au crescut din 7 octombrie, cel puțin 115 palestinieni fiind uciși și alți 2.000 răniți, în timp ce aproximativ 1.000 de palestinieni au fost obligați să își părăsească locuințele. Violențele coloniștilor erau deja în creștere de anul trecut. Înarmarea practic a fiecărui colonist, așa cum dorește Ben-Gvir, nu va duce decât la și mai multă violență. După atacul Hamas, șeful Consiliului Regional Binyamin, municipalitatea pentru aproape 50 de așezări și avanposturi din centrul Cisiordaniei, a declarat că „fiecare arab care se apropie de o așezare și pune la risc rezidenții” este o țintă legitimă.
Actualitate
Estul Europei nu se împarte simplu între pro-europeni și pro-ruși. Avertismentul unui politolog
Alegerile din Serbia au adus o schimbare majoră de putere, în timp ce Bulgaria se pregătește pentru turul al doilea al prezidențialelor, programat pe 1 noiembrie. Deși forțele pro-europene dau semne de revenire în regiune, reformele și reducerea influenței Rusiei rămân provocări. Politologul Mihnea Stoica explică pentru „Adevărul” ce riscuri ascund aceste evoluții și ce lecții ar trebui să învețe România.
Sârbii sărbătoresc după ce Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare Foto: AFP
Dacă
în Germania, Franța și Italia partidele radicale conduc detașat
în sondaje, rezultatele de la ultimele două scrutine, în Serbia și
chiar Bulgaria, arată o echilibrare a raportului. Sârbii
care s-au prezentat la urne, duminică, 25 octombrie, au votat
schimbarea, iar Aleksandar Vucic pierde puterea, după ce a condus
Serbia peste 12 ani, atât ca președinte, cât și ca premier.
Dacă
vecinii de la Vest au avut alegeri parlamentare, bulgarii au votat
tot duminică, însă pentru primul tur prezidențial. Echipa formată din Iliana Iotova și Kiril Vălcev s-a clasat pe primul loc, cu 34,75% din voturi, urmată de cea a lui Andrei Ghiurov și Gheorghi Kandev, care a obținut 31,95%. Cele două echipe se vor confrunta în turul al doilea, diferența de 2,8 puncte procentuale indicând o competiție strânsă.
Bulgarii vor decide pe 1 noiembrie, la turul 2, numele viitorului
președinte.
Diferențe majore între mobilizarea din Serbia și apatia din Bulgaria
Există
și câteva diferențe esențiale între Serbia și Bulgaria. Dacă
în Serbia au votat foarte mulți dintre cetățenii cu drept de vot,
bulgarii nu s-au înghesuit deloc în primul tur. Astfel, la alegerile parlamentare
anticipate din Serbia s-au prezentat peste 67% dintre alegători, iar
unele estimări au indicat chiar o prezență finală de aproximativ
68,8% (echivalentul a circa 4,4 milioane de alegători din 6,4
milioane).
Chiar și primele cifre reprezintă cea mai mare
participare la urne din ultimele decenii. În schimb, în Bulgaria a
fost înregistrat un minim istoric de doar 22%, adică doar 1,45
milioane de cetățeni din cei 6,62 milioane de alegători înscriși
pe liste s-au prezentat la urne.
Analistul
de politică internațională Mihnea Stoica, cercetător și cadru
didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, analizează pentru
„Adevărul” situația din Europa de Est și vorbește despre
raportul de forțe dintre pro-europeni și grupurile politice mai
degrabă favorabile Rusiei sau chiar radical-populiste.
Profesor
asociat la universitatea clujeană, Mihnea Stoica remarcă
rezultatele bune obținute de forțele autointitulate
pro-occidentale, începând cu Ungaria, unde Peter Magyar l-a învins
în acest an pe Viktor Orban, și continuând cu Serbia și Bulgaria.
Forțele pro-europene câștigă teren
Dacă
în Europa de Vest apare o imagine sumbră, cu lideri importanți
aflați la minim istoric de acceptare din partea populației, așa
cum e cazul lui Friedrich Merz și Emmanuel Macron, și o ascensiune
tot mai vizibilă a partidelor extremiste, în Est tabloul devine
surprinzător. În loc ca regiunea să cadă cu totul în mâinile
euroscepticilor sau ale pro-rușilor, așa cum păreau să indice
sondajele realizate anterior, apare un reviriment peste așteptări
al taberei pro-europene. Totuși, așa cum observă Mihnea Stoica,
schimbarea vine la pachet cu anumite riscuri. În Serbia, de pildă,
analiștii remarcă o lipsă cronică de experiență a noilor lideri
și o inerție uriașă a vechilor sisteme.
Concluzia
lui este clară: în politică nu există câștigători dinainte
declarați, iar turul doi din Bulgaria sau tranziția din Serbia pot
aduce oricând surprize.
Căderea lui Vucic și pragmatismul „Listei Studenților”
După
entuziasmul inițial generat de victoria forțelor pro-europene,
întrebarea care se pune este cine va prelua ștafeta la Belgrad. În
fruntea mișcării care a mobilizat societatea civilă se află
oameni din afara politicii clasice. Primul pe lista de candidați a
studenților este medicul cardiolog Ilija Srdanovic. Un alt candidat
proeminent este Mirjana Nikolic, rectorul Universității de Arte din
Belgrad.
„Să
nu uităm că, în cea mai mare măsură, cei care au devenit
reprezentanți ai studenților sunt oameni care au o experiență
redusă sau limitată în raport cu administrația publică centrală
și modul în care funcționează spațiul politic. Nu cred că putem
să discutăm despre minuni care să se întâmple de pe o zi pe
alta. Asta, sigur, fără să diminuăm entuziasmul care a existat și
bucuria celor de acolo”, spune profesorul clujean.
Situația
ar putea fi comparată, dintr-o anumită perspectivă, cu cea din
România anilor 1996, când CDR a câștigat alegerile, dar a propus
o garnitură de oameni politici fără experiență, deși bine
intenționați.
Mihnea
Stoica este doar parțial de acord cu această comparație: „Mă
abțin de la comparații de felul acesta, o dată pentru că discutăm
despre perioade istorice diferite, dar și despre momente diferite în
dezvoltarea României, pe de o parte, și a Serbiei, pe de altă
parte. Cert este că aparatul politic al fostului președinte și
prim-ministru va fi greu de înlocuit, mai ales că se află în
poziții care au fost cultivate ani la rând. Deci aceste persoane,
măcar din inerție, vor putea să ridice anumite provocări pentru
viitorul guvern al Serbiei. Pentru că, sigur, există anumite
fidelități politice care nu dispar de pe o zi pe alta”.
Capcana iluziilor
Există
și un alt aspect, prea puțin luat în calcul și trecut în plan
îndepărtat, pe fondul entuziasmului general. Mirjana Nikolic,
rector al Universității de Arte din Belgrad și candidată la un
post important în viitorul guvern pro-european al Serbiei, a rezumat
în The New Union Post ideea că țara sa va căuta o integrare
europeană, dar păstrând aceeași linie naționalistă.
„Principiile fundamentale ale Listei Studenților, care ar putea
permite Serbiei să facă progrese suplimentare în direcția
integrării europene, nu decurg «doar din dorința de a îndeplini
cerințele externe pentru aderarea la UE», ci din «respectarea
celui mai înalt act juridic al țării noastre»”, a spus ea,
conform sursei citate.
Este
doar încă un argument în sprijinul ideii că, într-adevăr,
reprezentanții Listei Studenților nu vor să schimbe la 180 de
grade direcția Serbiei, care este rusofilă, o atitudine accentuată
de evenimentele din anii ’90, când țara a fost bombardată de
NATO.
Lista
Studenților nu a promis că va aborda atitudinea europeană de
sancționare a Rusiei pentru declanșarea războiului din Ucraina și
nici nu a declarat fățiș că obiectivul ar fi intrarea în Uniunea
Europeană.
„Este
vorba despre un guvern care va miza mai mult pe rezolvarea
problemelor interne, pe democratizarea statului și a instituțiilor
sale, pe întărirea justiției. Cred că putem să privim mai
degrabă aceste alegeri ca pe un soi de referendum împotriva lui
Vucic, sau un referendum ad personam, da, care îl privea pe Vucic.
Și cred că aici mai este un aspect important, și anume acela care
privește atitudinea față de alegerea unor lideri politici. Vedem
că există o oarecare rezistență la interpretarea logicii
electorale strict în litera legii și nu în spiritul său. Adică,
faptul că Vucic a încercat, după ce a fost prim-ministru o
perioadă, apoi președinte, să rămână într-o poziție cheie e o
situație pe care electoratul n-a acceptat-o. Pentru că limitarea
mandatelor unui președinte vine nu strict ca o urmare a numărării
unor ani pe care i-ai petrecut în poziția respectivă, ci se referă
și la limitarea influenței și a puterii politice”, mai spune
Mihnea Stoica.
NATO promite „măsuri suplimentare”, după atacurile rusești din Marea Neagră. Ce ne trebuie și ce ne pot oferi aliații
Bulgaria, între reforma Zonei Euro și riscul blocajului politic
În
Bulgaria, situația rămâne la fel de încâlcită ca până acum.
Vecinii noștri de la sud au trecut prin opt rânduri de alegeri în
ultimii cinci ani, lucru care a adus o oboseală cronică în rândul
populației.
Cu
toate acestea, pe plan economic au făcut un pas decisiv: la 1
ianuarie 2026, Bulgaria a aderat la zona euro. Această ancoră
financiară îi obligă să mențină o linie clară de reforme,
indiferent cine vine la putere.
Din
punct de vedere politic însă, miza rămâne uriașă. În cursa
pentru președinție, lupta se dă la limita dintre candidata
susținută de președintele Rumen Radev, văzut ca eurosceptic și
apropiat de discursul pro-rus, și opțiunile pro-occidentale.
Mihnea
Stoica consideră că, în ce privește Bulgaria, numele viitorului
președinte poate fi decis și de felul în care se va mobiliza
populația la urne, în turul 2.
„Diferența
e destul de mică deocamdată. Rămâne o cursă strânsă, iar
prezența la vot înseamnă, de obicei, un pericol mai mare pentru
forțele eurosceptice. În funcție de prezența la vot depinde cum
se va mobiliza electoratul. Asta nu înseamnă că trebuie să
judecăm simplist și să credem că simplul fapt că vor vota mai
mulți bulgari îl va avantaja pe reprezentantul pro-european. Însă
poate conta”, adaugă politologul clujean.
În
opinia sa, există riscul ca la Sofia Rumen Radev să controleze și
executivul, dar și fotoliul de președinte, caz în care puterea se
va concentra periculos într-o singură direcție. Dacă nu, Bulgaria
va intra din nou în logica coabitării politice, un scenariu
binecunoscut în România și care poate genera anumite blocaje.
„Bulgaria
a trecut printr-o perioadă destul de turbulentă din punct de vedere
politic. Au avut opt alegeri, opt tururi de alegeri, opt exerciții
electorale, să le spunem, la nivel național, mă refer aici în
ultimii cinci ani. Acest detaliu nu poate fi banalizat și creează
anumite frustrări în sânul electoratului. Sigur, discuția ține
de concentrarea puterii, pentru că dacă Iotova va câștiga
alegerile, partidul lui Radev, dar mai ales Radev ca lider al acestui
partid, va controla atât puterea din perspectiva președinției, cât
și guvernul. În caz contrar, vom avea o coabitare. Această formă
de coabitare știm bine ce provocări poate aduce, că noi în
România suntem experți la coabitare”, susține profesorul
clujean.
Situația
din regiunea Mării Negre, dar și faptul că, dincolo de tensiunile
din zonă, bulgarii continuă să fie în general filoruși complică
într-o măsură lucrurile. Cu toate acestea, Mihnea Stoica crede că
Sofia va continua reforma și chiar și cu cuplul Radev – Iotova va
continua să respecte politicile Uniunii Europene, chiar dacă, la
fel ca Serbia și Ungaria, nu va spune un nu hotărât Rusiei și va
continua anumite relații cu Moscova.
„Există
o linie pe care oricum Bulgaria trebuie s-o respecte. Dacă nu, s-ar
putea să retrăiască experiențe electorale similare cu cele care
s-au încheiat foarte recent. Nu cred că Bulgaria, în afara
contextului acestuia nefericit în care ne aflăm în proximitatea
războiului și a stărilor de spirit fragile din punct de vedere
politic și social, va ieși din această logică. În Bulgaria
discutăm despre o predictibilitate anume și despre oameni care s-au
aflat la guvernare, având experiența administrației. În Serbia,
însă, discutăm despre o mișcare politică care, în primul rând,
nu are un lider formal”, punctează Stoica, într-o comparație cu
Serbia.
În
același timp, Ungaria, cu Peter Magyar în fruntea noului guvern, a
apropiat țara de Bruxelles și a pus capăt vechiului conflict cu
Comisia Europeană, dar continuă să păstreze o atitudine rezervată
față de Ucraina. De altfel, Magyar a anunțat chiar că, imediat
după încheierea războiului, Budapesta se va reconecta la gazul și
petrolul rusesc.
„Este
o realitate în zonă, iar în Serbia și Bulgaria este de așteptat
să nu se detașeze nici ele complet de Rusia, ca în cazul Ungariei.
Chiar și așa, este evident de preferat ca în aceste state să fie
la putere forțele pro-europene, chiar dacă acestea nu rup în
totalitate vechile legături cu Rusia”.
Alegerile din Serbia, sub semnul protestelor. Miza aparte pentru România, explicată de un analistul politic decorat de Franța
Unde se află România în peisajul geopolitic estic
România
se află în această zonă în care echilibrul este unul relativ,
dar ultimele victorii ale forțelor pro-europene din Ungaria și
Serbia aduc speranță. Deși Bucureștiul a traversat o perioadă de
incertitudine în plan intern, odată cu criza politică aparent
depășită poate să rămână o zonă de stabilitate într-un
climat geopolitic schimbător. Astfel, România a evitat alegerile
anticipate și a păstrat o direcție pro-occidentală clară, deși
problemele interne, în special corupția și ezitările din reforme,
continuă să atârne greu.
„Până
la urmă e prematur să tragem o concluzie. Dacă în Vest sunt
turbulențele mari pe care le știm, aici în Est pare că forțele
pro-occidentale au un ușor reviriment, după ce s-a tot vorbit de
ultranaționaliști și radicali. Vedem în Bulgaria un raport
echilibrat între pro-europeni și pro-ruși, iar în Serbia vedem că
pro-europenii au câștigat. Aș insista însă că nu e nimic
stabilit în acest moment când vine vorba de exercițiile
electorale, iar realitatea din Estul Europei testează această
ipoteză. S-ar putea să fie surprize și în alegerile care vor avea
loc în Vestul Europei. Au existat câteva semnale de alarmă pentru
tabăra pro-europeană: ascensiunea AfD-ului în Germania sau cotele
bune ale dreptei radicale din Franța. Sunt semnale la care
pro-europenii vor trebui să răspundă, măcar dintr-un reflex de
conservare politică. De aceea cred că lucrurile încă se joacă și
nu putem discuta despre o împărțire simplă a continentului între
pro-europeni și pro-ruși”, crede Stoica.
Totuși,
România ar trebui să-și facă mai bine lecțiile și să înțeleagă
că nici măcar stabilitatea nu este un cec în alb. Dacă cetățenii
simt că politicienii se izolează de problemele reale, votul poate
aduce răsturnări de situație de la o luna la alta.
„Cred
că lecția pe care noi, România, o putem învăța din aceste două
experiențe din imediata noastră vecinătate este că nu există
câștigători de alegeri declarați înainte ca evenimentul politic
să aibă loc. Ceea ce este un lucru bun de învățat pentru toată
lumea, inclusiv pentru competitorii electorali. Am văzut unde pot
duce crizele politice și cred că evitarea alegerilor anticipate în
România a fost făcută tocmai pentru a nu ajunge o a doua Bulgarie
din perspectiva alegerilor. Deci în acest moment, România, așa cum
e, rămâne totuși o zonă de stabilitate geopolitică. Acuma, din
perspectiva politicii interne, lucrurile stau puțin diferit. Tema
corupției rămâne una importantă în această zonă a Europei, iar
România nu face excepție. Pe de altă parte, noi trebuie să avem
proiecte comune și cu Bulgaria, și cu Serbia, și cu Ungaria, pe
economie, pe Marea Neagră. De aceea e bine să mergem în aceeași
direcție și, probabil, cu schimbările acestea care au loc în
apropierea noastră, lucrurile se vor alinia. Să vedem cum înțelege
România să se alinieze acestor tendințe politice”, încheie
Mihnea Stoica.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-29T20:16:07.333Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/securitate-si-aparare/estul-europei-nu-se-imparte-simplu-intre-2566632.html”,”pathArray”:[„”,”securitate-si-aparare”,”estul-europei-nu-se-imparte-simplu-intre-2566632.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/estul-europei-nu-se-imparte-simplu-intre-2566632.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Angajații de la Liberty Galaţi intră în şomaj tehnic de la 1 noiembrie. Muncitorii pregătesc un protest pentru vineri
Majoritatea celor 2.200 de angajaţi ai Combinatului siderurgic Galaţi vor intra în şomaj tehnic de la începutul lunii noiembrie. Cei care se vor mai prezenta la lucru vor asigura paza obiectivului sau unele activităţi esenţiale pentru conservarea unităţilor de producţie.
Angajați Liberty Galaţi Foto: Facebook/Liberty Galaţi
Majoritatea siderurgiştilor de pe platforma siderurgică gălăţeană au primit, joi dimineaţă, o notificare prin care erau anunţaţi că „în luna noiembrie se va implementa măsura de întrerupere temporară a activităţii, conform deciziei la nivelul conducerii societăţii”.
Angajaţii urmează să completeze, până pe 30 octombrie, un tabel, conform graficului de lucru.
O notificare internă a venit să lămurească acest demers, câteva ore mai târziu: „Vă informăm că – pe fondul dificultăţilor severe prin care trecem – inclusiv cele legate de furnizarea de energie şi de transportul salariaţilor, s-a luat decizia ca regimul de lucru de la 1 noiembrie 2026 să fie cel de întrerupere temporară a activităţii, cunoscut sub denumirea de şomaj tehnic. Măsura se aplică şi pentru salariaţii de la Liberty Tubular Products S.A”, se arată în documentul intern, consultat de News.ro.
„La nivelul departamentelor vor fi menţinute unele servicii şi activităţi esenţiale„, se mai arată în respectiva adresă.
„Majoritatea celor 2.200 de angajaţi vor intra în şomaj tehnic”, a declarat pentru News.ro un reprezentant al Liberty Galaţi.
Numărul lor este deocamdată necunoscut. „Încă se organizează, la nivelul departamentelor. Vor mai fi oameni necesari la pază sau mentenanţă”, a mai spus acesta.
Decizia conducerii vine după ce a tras un semnal de alarmă, public, referitor la dificultăţile prin care trece unitatea siderurgică.
În paralel, angajaţii pregătesc un nou protest pentru vineri, 30 octombrie, pe platoul din faţa Prefecturii Galaţi. Oamenii vor să ştie ce se întâmplă cu combinatul şi ce soartă vor avea salariaţii, neplătiţi din luna mai.
Decizia vine după ce la începutul lunii octombrie se vorbea că laminoarele combinatului siderurgic Liberty Galați ar putea începe să funcționeze din nou după 15 octombrie, după un an de la primele planuri de reluare a activității.
Se vorbea atunci că sunt contractate 23.000 de tone de produse, iar aproximativ 1.000 dintre cei 2.000 de angajați ai combinatului ar putea reveni la muncă odată cu reluarea acestei activități.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-29T13:57:04.167Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/angajatii-de-la-liberty-galati-intra-in-somaj-2567477.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”angajatii-de-la-liberty-galati-intra-in-somaj-2567477.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/angajatii-de-la-liberty-galati-intra-in-somaj-2567477.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Cine sunt oamenii care acceptă banii Rusiei pentru a da foc unor obiective strategice. SRI: „Nu vă imaginați un fel de James Bond”
O simplă postare pe o rețea de socializare și o promisiune de bani mulți pot transforma un om obișnuit într-un sabotor în slujba Rusiei. În spatele atacurilor hibride deconspirate recent de SRI și DIICOT în România stă un mecanism simplu de recrutare online, dezvăluie Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI).
Brigada antitero SRI Foto: Inquam Photos
Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI, a vorbit
într-un interviu acordat Antena 3 CNN despre acțiunile provocatoare ale Rusiei la
adresa României, după ce SRI și DIICOT au găsit rețeaua de sabotori folosită
pentru incendierea uzinei de armament Carfil.
„Este acea acțiune ostilă, organizată sau coordonată
în favoarea Federației Ruse, cu scopul de a distruge sau de a perturba anumite
obiective sau activități care pot afecta securitatea națională. Concret, o
infrastructură energetică din România, un obiectiv militar sau un obiectiv
industrial pot fi afectate de aceste acte de sabotaj. Face parte din acțiunile
hibride ale Federației Ruse, pe care le-a demarat odată cu invazia din Ucraina.
Acțiunile de sabotaj, ca parte a războiului hibrid, pot începe printr-o simplă
solicitare pe o rețea socială, prin care i se oferă unui cetățean o sumă de
bani, în general, mult mai mare față de cerință”, spune Ovidiu Marincea.
Cum racolează rețelele rusești sabotorii din România
Acesta a făcut și portretul celui care se angajează
să întreprindă acte de sabotaj, fiind vorba în general de persoane vulnerabile,
care au probleme cu banii sau de ordin penal ori și care este exclus din
societate sau din grupurile sociale din care face parte.
„Această vulnerabilitate este exploatată la maximum
de coordonatori. Trebuie să fii foarte atent pentru a alege cu precizie pe
cineva care își poate duce la bun sfârșit o astfel de acțiune. Nu vă imaginați
că cei care efectuează acte de sabotaj sunt un fel de James Bond sau de spioni
foarte bine antrenați. După cum ați putut vedea din cazurile pe care
Serviciul Român de Informații le-a făcut publice începând cu 2024 încoace, noi
am făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România. Puteți
observa că cei care le-au executat sunt niște persoane utilizate într-un scop
foarte bine precis și coordonate.
Ca în toate celelalte state, pentru că nu vorbim
doar despre România, toate aceste activități sunt coordonate. Ele pot
începe de la documentarea anumitor obiective militare, prin solicitări care par
ușoare, pentru o sumă consistentă de bani: să mergi și să documentezi, să faci
niște fotografii. Nu în ultimul rând, prin recrutarea de agenți din alte
state, din state proxy, Federația Rusă își ascunde originea acțiunii de
sabotaj, a atacului”, mai spune purtătorul de cuvânt al SRI.
Ovidiu Marincea a vorbit și despre războiul hibrid,
foarte la modă, prin care acțiunile de sabotaj pot fi realizate sub steag fals.
în care un cetățean dintr-un stat poate coordona de la distanță, printr-un
proxy, un cetățean al altui stat, iar activitatea să se desfășoare în al
treilea stat.
Din acest punct de vedere, Serviciul Român de
Informații are ca prioritate să identifice aceste amenințări într-o fază
incipientă. El spune că cea mai mare provocare a SRI
este faptul că astăzi o amenințare poate trece granița printr-un telefon, poate
fi coordonată simultan din trei state și poate fi pusă în practică de niște
persoane care nici măcar nu știu cine este comanditarul lor.
Sabotajul de la Brașov, doar vârful aisbergului. Avertismentul analiștilor despre strategia Rusiei în Europa
Cît primește ”frica” de Rusia, Marincea susține că
este evident că Rusia derulează activități în multiple domenii, care
îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă, întreaga comunitate
euroatlantică.
”Dacă vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare
militară directă, noi, în interiorul granițelor NATO, asistăm la provocări
dinspre toate celelalte instrumente non-militare, cunoscute drept hibride în
limbajul uzual. Cooperăm activ și ne coordonăm atât la nivel național, cât și
partenerial, sub o viziune comună, iar din perspectiva resurselor vă asigurăm
că alocăm tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea. Mesajul meu
final ar fi: nu, frică nu ne este, însă suntem preocupați și privim cu
responsabilitate escaladările pe care Rusia le realizează recent”, a precizat
purtătorul de cuvânt al SRI.
SRI atribuie Rusiei operațiunea de sabotaj de la Brașov
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat pe 26 octombrie că incendiul izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2026, pe platforma industrială din Brașov, ar fi făcut parte dintr-o operațiune de sabotaj coordonată din Federația Rusă.
Potrivit SRI, rețeaua ar fi implicat mai mulți cetățeni din foste state sovietice, rezidenți în țări ale Uniunii Europene. Informațiile obținute de anchetatori arată că misiunile atribuite acesteia nu s-ar fi limitat la România, ci ar fi vizat și alte obiective militare și industriale din regiune.
În acest dosar, DIICOT cercetează trei cetățeni străini – doi bieloruși și un ucrainean – pentru tentativă la acte de diversiune. Potrivit procurorilor, probele administrate până în prezent indică implicarea celor trei în cazul incendiului din Brașov.
Anchetatorii verifică și dacă suspecții ar fi urmărit alte obiective de pe teritoriul României sau din alte state membre ale Uniunii Europene.
Cum s-a produs incendiul de pe platforma industrială din Brașov
Incendiul a izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie, într-o hală industrială aflată în apropierea societății Carfil SA, filială a companiei naționale Romarm. Focul a afectat aproximativ 1.000 de metri pătrați dintr-un spațiu în care funcționau două service-uri auto, o stație de inspecție tehnică periodică și o spălătorie-curățătorie.
Pompierii au fost alertați la ora 03:38 și au intervenit cu patru autospeciale de stingere, o autoscară și un echipaj SMURD. Incendiul a fost lichidat în jurul orei 07:30. Nu au fost înregistrate victime.
Imagini video publicate de presa locală surprind o persoană care urcă pe acoperișul halei în jurul orei 02:50 și părăsește incinta aproximativ zece minute mai târziu, înainte ca incendiul să fie semnalat. Înregistrările nu stabilesc, prin ele însele, dacă persoana respectivă a provocat focul sau dacă are legătură cu operațiunea de sabotaj investigată.
Carfil SA este o filială a Romarm, compania națională din industria de apărare. Proximitatea incendiului față de această unitate a atras atenția autorităților asupra posibilei dimensiuni strategice a incidentului.
Ancheta din România se desfășoară în cooperare cu parteneri din mai multe state europene, autoritățile încercând să stabilească întreaga rețea de persoane implicate și eventualele legături dintre atacul de la Brașov și presupusele planuri de sabotaj din Germania.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-29T07:36:09.178Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/cine-sunt-oamenii-care-accepta-banii-rusiei-pentru-2567324.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”cine-sunt-oamenii-care-accepta-banii-rusiei-pentru-2567324.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cine-sunt-oamenii-care-accepta-banii-rusiei-pentru-2567324.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Estul Europei nu se împarte simplu între pro-europeni și pro-ruși. Avertismentul unui politolog
Alegerile din Serbia au adus o schimbare majoră de putere, în timp ce Bulgaria se pregătește pentru turul al doilea...
Angajații de la Liberty Galaţi intră în şomaj tehnic de la 1 noiembrie. Muncitorii pregătesc un protest pentru vineri
Majoritatea celor 2.200 de angajaţi ai Combinatului siderurgic Galaţi vor intra în şomaj tehnic de la începutul lunii noiembrie. Cei...
Cine sunt oamenii care acceptă banii Rusiei pentru a da foc unor obiective strategice. SRI: „Nu vă imaginați un fel de James Bond”
O simplă postare pe o rețea de socializare și o promisiune de bani mulți pot transforma un om obișnuit într-un...
Ghidul mașinilor accesibile în 2027. Ce poți cumpăra cu maximum 20.000 de euro pentru oraș
Din cauza crizei economice toată lumea se gândește să investească în autoturisme cât mai fiabile. Adică ieftine, rezistente și cu...
Anchetă explozivă la STB după dispariția a 1,5 tone de motorină. Percheziții la zece angajați
Polițiștii desfășoară o anchetă de amploare la Societatea de Transport București (STB), după ce zece angajați, majoritatea șoferi, sunt suspectați...
AEP așteaptă executarea silită a PNL pentru recuperarea celor 14 milioane de lei cheltuiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), spune că instituția nu a putut recupera până acum suma de peste 14...
SUA avertizează statele din Golf cu privire la posibile noi atacuri asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului
Statele Unite au avertizat mai multe țări arabe din Golf cu privire la posibilitatea unei noi campanii militare scurte și...
-
Actualitateacum 3 zileCine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri
-
Breakingacum 2 zile(P) Cont bancar online: ce alegi pentru salariu, plăți și banking de zi cu zi?
-
Breakingacum 3 zileFermierii vor obține ajutoare naționale tranzitorii și după 2027
-
Actualitateacum 2 zileExplozie într-o locuință din Argeș. Două persoane au fost rănite în urma deflagrației
-
Breakingacum 3 zileOrdin european de anchetă emis în dosarul lui Călin Georgescu. DIICOT cere audierea în Italia a afaceristului Massimiliano Arena
-
Actualitateacum 2 zileCum a ajuns un tablou de Nicolae Grigorescu să fie înregistrat la doar 3,5 lei în evidențele unui muzeu. Ministrul Culturii explică absurdul
-
Actualitateacum 3 zileFuncția financiară fără dependențe critice: reziliența organizațională, un avantaj competitiv subestimat
-
Actualitateacum 2 zile
SUA avertizează statele din Golf cu privire la posibile noi atacuri asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului