Europarlamentarii cer un embargo total pe importurile de gaz natural lichefiat din Rusia. Se poate?

0
69

Într-o
foarte curajoasă Rezoluție adoptată pe 9 noiembrie, parlamentarii europeni cer
introducerea unui embargo total împotriva importurilor de gaz natural lichefiat
(GNL) și gaz petrol lichefiat (GPL). Asta în speranța că, astfel, Rusia va
pierde una dintre sursele sale masive care provin în continuare de pe piața UE,
absolut nestânjenite, din moment ce, în acest moment, importurile respective nu
sunt supuse niciunui fel de sancțiuni sau restricții din partea UE.

image

Într-adevăr,
curajoasă Rezoluție dar poate fi oare și implantată? Europarlamentarii votează
entuziast, mai ales la fine de mandat, dar mesajul pe. Care-l transmit este în
concordanță cu capacitatea reală de acțiune a Statelor Membre, chiar dacă,
teoretic, nu le poate fi pusă la îndoială bunăvoința politică?

Nu
este nicidecum o întrebare răutăcioasă, chiar dacă unii lideri de state sau
guverne, ai noștri spre exemplu, par a fi complet deconectați de la acest tip
de îndoieli din moment ce, așa cum știți, cu orice prilej posibil, repetă
mesajul privind independența, adică auto-suficiența României în domeniul
energiei, țara noastră urmând să devină (dacă nu și este) un hub de export care
să dea liniște Europei.

Numai
că, până atunci, problemele existente în Europa sunt serioase și de importanță
geostrategică și asta face ca, cel puțin așa anunță Globalwitness, una
dintre sursele de specialitate cel mai des consultate de experți, că, absolut
surprinzător, se estimează că în primele 7 luni ale acestui an, Statele
Membre UE au importat peste jumătate din totalul producției de LNG din Rusia,
cheltuind în acest scop aproape 5,3 miliarde $. Două țări din UE (Spania și
Belgia) se aflau pe locurile 2 și, respectiv, 3 pe lista marilor importatori
din Rusia, primul loc fiind evident ocupat de China care a achiziționat 20% din
producția rusească de LNG, Spania a cumpărat 18% și Belgia 17%.

Iată:

image
image

Dar,
dacă este așa, pe ce se bazează cererea parlamentarilor europeni? Există
rapoartele extrem de optimiste sin partea Comisiei Europene care vorbesc despre
scăderea continuă a importurilor de energie de către țările europene, urmare a
măsurilor de economie (denumită politicos „prudență energetică”) din sectorul
industrial care în unele țări și-a redus capacitățile din cauză de inflație și,
în orice caz, din sectorul cel mai vulnerabil al consumatorilor individuali.

image

O
singură variabilă poate modifica totul: războaiele în curs de desfășurare și
consecințele lor devastatoare, inclusiv pe piețele energiei, în cazul în care
polarizările de acum se amplifică și singura armă rămasă la dispoziția statelor
rămân sancțiunile din ce în ce mai dure și cu speranța de a pute fi impuse
definitiv, până la sufocarea adversarului. Sigur că se poate, dar costurile
sunt deja imense și economiile lumii încep să se polarizeze în blocuri
pregătite pentru lupta finală.

În
consecință, cred că discuția reală – bază p o evaluare realistă – va putea
începe doar ca negociere post-conflict deoarece, în mod direct, va fi vorba
despre relațiile pe termen lung și foarte lung cu marile piețe producătoare din
Rusia și Orientul Apropiat. Americanii au transmis semnalul de normalitate
politică începând redefinirea hărților de putere în lumea pe care o împarte cu
o China în plină ofensivă globală. Tot China – să vedem cu ce rezultate – vrea
să ducă mai departe succesul strategic al refacerii relațiilor Iran-Arabia
Saudită și coordonează acum o negociere comună de pace pentru întregul Orient
Apropiat care să nu intre în conflict pentru blocarea Israelului.

Context
în care, poate că trebuie să reamintim mereu acest lucru, negocierile despre
pace și prietenie între popoare se face doar prin prisma șanselor de rezolvare
a temelor economice esențiale pentru supraviețuirea unei națiuni sau unul grup
relativ restrâns de state.

Nici
un stat nu este atât de puternic și rezilient 
încât să supraviețuiască în autarhie, perioada pandemiei a demonstrat cu
consecințe tragice acest lucru, criza economică deschide perioada următoarei
mari migrații. Nu există vreo îndoială că se va produce, întrebarea este
cât  va putea fi atenuată prin rezolvări,
contracte, înțelegeri globale în ce privește piețele de producție a energiei.

Exact
asta se țese acum în jurul nostru, nu știu dacă cu vreo rută trecând și pe la
noi, dar oricum cu unul dintre centrele de forță în Turcia și Caucaz, reunind
Marea Neagră unul dintre capetele Noului Drum Energetic al Mătăsii. Avem capacitatea
de cuplare. Ne interesează s-o construim sau ne bazăm că vom reuși în final să
strângem măcar  șuruburile de pe podul
emblematic al României educate, cel inaugurat la Brăila și de pe care sare deja
asfaltul? Nu este o întrebare ironică, priviți cu atenție harta marilor
circuite de tranzit energetic din zona noastră și veți avea răspunsul cu Europa
care speră, în continuare, să fie realizat proiectul său alternativ care ar
evita dependența actuală de Rusia.

image

Oricum,
în condițiile actuale, proiectul coridorului India-Orientul Apropiat-Europa
este blocat sine die dacă China nu va reuși, să vedem cu ce condiții
ulterioare, să deblocheze situația de acolo, Presând Israelul să accepte o
soluție de compromis din moment ce, cum se vede, Netanyahu refuză orice plan
care vine de la Washington. Va ruși oare China să refacă structura hărților
aprovizionării energetice pentru Europa?

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here