File de arhivă. Poetul Octavian Goga, pus la conducerea unei mari fabrici de vagoane din România. Presa l-a dat jos din „locomotivă“

0
140

Poetul Octavian Goga, care a fost și un politician de extremă dreaptă pro-nazist, antisemit și mason, are legătură cu Aradul. Mai exact cu fabrica de vagoane.

Octavian Goga  FOTO Tribuna

Octavian Goga FOTO Tribuna

Octavian Goga a fost membru în Consiliul de
Administrație al fabricii de vagoane de la Arad, de unde a demisionat în decembrie 1935.

Între 28 decembrie 1937 și 11 februarie 1938, Octavian Goga a fost prim-ministrul României. El a fost considerat, ca politican, un adept al fascismului italian și nazismului german, unul dintre liderii mișcării naționaliste românești. Guvernul pe care l-a condus a rezistat doar 44 de zile”, spune istoricul arădean Andrei Ando.

A demisionat din consiliile de administrație

Dr. Ando specifică în ce fel a influențat opinia publică, presa în special, poziția lui Goga. „În decembrie 1935, Octavian
Goga demisiona din toate consiliile de administrație ale societăților unde
fusese numit politic. Prima demisie s-a produs de la societatea de vagoane
«Astra» din Arad. Demisia sa a survenit pe fondul atacurilor din presă, prin
care era acuzat că prin acțiunile sale politice, ca președinte de partid,
urmărește naționalizarea tuturor întreprinderilor românești în condițiile în
care, ca un profitor, face parte din numeroase consilii de administrație”,
arată Ando.

Imagine cu fabrica din Arad FOTO Facebook Adrei Ando

Imagine cu fabrica din Arad FOTO Facebook Adrei Ando

Octavian Goga s-a născut pe 1 aprilie 1881, la
Rășinari (Sibiu), în acel moment în Austro-Ungaria, și a fost fiul preotului ortodox
Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare și activistă pentru drepturile românilor
în Transilvania.

Poetul a vorbit despre cele mai importante repere ale formării
sale, despre amiciția cu I. L. Caragiale, Vlahuță și Delavrancea și despre
crezul său literar într-un text autobiografic publicat în 1931 în ziarul „Rampa”.

„Dacă aş fi trăit într-o ţară în care ar fi respirat
libertatea, aş fi făcut poate numai literatură. Vremea însă în care m-am născut
şi poporul în care am trăit nu mi-au îngăduit luxul unui răgaz pe care greu
mi-l puteam plăti… În casa noastră se făcea literatură. Se citea mult. Tatăl meu
era un cărturar, iar mama publicase în 1880 multe poezii în revistele din
Transilvania. Eram de 9 ani când am scris prima poezie, un fel de imn al
libertăţilor împotriva ungurilor, o copilărească răsvrătire pe care am trimis-o
tatei de ziua lui”,
scria poetul despre el. 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here