Actualitate
Paris 2024 promite să fie o ediţie unică a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, dincolo de sport!
Cu 150.000 de locuri de muncă înfiinţate şi venituri de până la 10,7 miliarde de euro, acest eveniment internaţional major reprezintă o şansă extraordinară pentru Franţa şi pentru economia acestei ţări, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Foto: Arhiva Adevărul
În comunicările oficiale ale organizatorilor s-a subliniat faptul că Jocurile Olimpice vor crea o infrastructură pe termen lung şi vor lăsa o „moştenire solidă, cu o abordare solidă şi favorabilă cetăţenilor„. În acelaşi timp, Paris 2024 oferă mari oportunităţi pentru mediul de afaceri, având în vedere că multe companii vor beneficia de mii de contracte în valoare totală de 5 miliarde de euro.
Jocurile de la Paris din acest an ar putea creşte oportunităţile de afaceri şi beneficiile cu o valoare cuprinsă între 5,3 şi 10,7 miliarde de euro. Cel mai important eveniment sportiv pe plan global este, potrivit organizatorilor, şi „o ocazie excepţională de a încuraja activitatea economică, de a promova Franţa, teritoriile şi know-how-ul său, de a dezvolta turismul şi de a-şi spori influenţa internaţională. Companiile îşi vor exporta expertiza, o vor demonstra şi o vor pune în practică în timpul Jocurilor. Într-adevăr, întregul sector economic al ţării va beneficia pe deplin de efectul Jocurilor Olimpice: locuri de muncă, investiţii, consum„.
Cât de mare este, de fapt, impactul economic al Jocurilor Olimpice?Totuşi, chiar aşa să fie situaţia?
Pe măsură ce ne apropiem de Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, apar tot mai multe întrebări care gravitează în jurul impactului economic real. Una dintre ele este aceea dacă evenimentele sportive majore aduc cu adevărat un impuls economic pentru oraş şi ţara gazdă sau dacă vor face ca toate costurile să fie mai ridicate. A fost subliniată ipoteza conform căreia Jocurile Olimpice ar trebui să aducă un impuls necesar economiei franceze în vremuri marcate de inflaţie şi de criza costului vieţii, pe măsură ce turiştii şi investitorii vin în capitală.
Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, istoria ne arată că Jocurile Olimpice au ajuns să reprezinte, de cele mai multe ori, o „gaură financiară„. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre ţările gazdă ajung să cheltuiască mulţi bani pentru infrastructuri specializate care au utilitate limitată după eveniment. În multe dintre cazuri, „subestimarea costurilor şi promisiunea excesivă a beneficiilor” au drept rezultat faptul că oraşele gazdă rareori ating pragul de rentabilitate.
„E drept, profiturile s-au dovedit a fi posibile în istoria Jocurilor Olimpice moderne, dar nu se compară cu minusurile. Atunci când politicienii promovează găzduirea Jocurilor Olimpice, ei aduc adesea în discuţie oportunităţile de angajare, în special în industria construcţiilor şi a ospitalităţii. La rândul lui, comitetul de organizare Paris 2024 susţine că evenimentul va fi «o pârghie de stimulare a activităţii şi a ocupării forţei de muncă», datorită celor peste 181.000 de locuri de muncă mobilizate. Această cifră include atât locurile de muncă înfiinţate special pentru această ocazie şi poziţiile care există deja, dar care vor fi implicate în desfăşurarea evenimentului sportiv„, explică Radu Puiu.
Pentru a se derula în cele mai bune condiţii, comitetele olimpice se bazează foarte mult pe voluntari – vor fi 45.000 în această vară la Paris, iar aceştia, prin definiţia postului pe care îl ocupă, nu sunt plătiţi. În plus, o parte dintre aceste locuri de muncă deschise special în perioada Jocurilor Olimpice ar putea reprezenta, de fapt, oportunităţi de angajare pe perioadă determinată şi care, ulterior, se pot transforma în disponibilizări. O altă prezumţie des întâlnită este aceea că un asemenea eveniment de amploare este favorabil turismului. În acest sens, opiniile sunt mixte, subliniază analistul financiar XTB. Exemple în această privinţă sunt multe: Londra, Beijing şi Salt Lake City au înregistrat scăderi în ce priveşte turismul, în anii în care s-au desfăşurat Jocurile Olimpice.
Pe de altă parte, alte oraşe au înregistrat o creştere, cum ar fi Barcelona, la începutul anilor 1990. În această privinţă, trebuie ţinut cont şi de contextul istoric şi social al regiunilor. Europa era după căderea blocului comunist, iar o mare parte din populaţie nici nu se putea gândi la călătorii. În plus, nivelul de trai pe plan global era mult mai redus decât astăzi, iar infrastructura nu era la fel de dezvoltată. În plus, la momentul respectiv, oraşul catalan Barcelona nu se putea compara cu popularitatea actuală a Parisului – capitala celei mai vizitate ţări din lume. În cazul oraşelor cu un turism foarte dezvoltat – aşa cum este Parisul -, efectul net al găzduirii unui astfel de eveniment nu este exact, pentru că turiştii veniţi pentru Olimpiadă vor înlocui, în mare măsură, turiştii sezonieri, care oricum ar fi vizitat capitala Franţei. Astfel, efectul economic pe care Jocurile Olimpice îl vor avea va fi, probabil, neglijabil.
Conform studiilor, în timpul Jocurilor Olimpice din 2012 de la Londra au fost mai puţini turişti în oraş decât în verile anterioare, argument ce susţine această ipoteză.
Un studiu de impact a fost realizat în 2016, înainte ca Jocurile să fie atribuite Parisului, de către Centrul francez pentru dreptul şi economia sportului. Acesta a estimat că efectul economic este aşteptat să se încadreze într-un interval foarte larg, de la 5,3 miliarde de euro la 10,7 miliarde de euro, cu un procent cuprins între 25% şi 34% generat de turism. Intervalul larg de oscilaţie ne arată numărul ridicat de necunoscute care pot modifica semnificativ datele acestei ipoteze. Criza inflaţionistă şi contextul internaţional sunt doar două exemple dintre acestea.
Care sunt companiile care îşi asociază imaginea cu Paris 2024?
„Pe lângă sportivii care vor urca pe podium în această vară, companiile care sponsorizează Jocurile Olimpice s-ar putea alătura învingătorilor. Totuşi, nu putem înainta o estimare exactă cu privire la efectul financiar asupra companiilor. Câştigul nu este unul financiar pentru aceste companii, ci mai degrabă, pentru brand în sine. Aceste firme îşi consolidează poziţia şi imaginea prin asocierea cu un eveniment global cu notorietate istorică„, mai arată Radu Puiu
.LVMH a acceptat să devină sponsor premium al Jocurilor Olimpice de vară din 2024 de la Paris, acesta fiind primul acord de acest gen pentru conglomeratul de lux. Contractul investeşte 150 de milioane de euro în Jocurile Olimpice şi Paralimpice, cel mai mare angajament de sponsorizare al unei companii. LVMH este singurul jucător din domeniul luxului printre partenerii premium ai Paris 2024 – ceilalţi sunt banca franceză BPCE, compania de telecomunicaţii Orange, grupul energetic francez EDF, grupul francez de hipermarketuri Carrefour şi grupul farmaceutic francez Sanofi. În paralel, printre partenerii internaţionali la nivelul Comitetului Olimpic Internaţional se numără producătorul elveţian de ceasuri Omega şi gigantul de comerţ electronic Alibaba.
„Ce observăm din această listă? Numeroase companii franceze au fost interesate să se implice în acest eveniment, susţinând organizarea unuia dintre cele mai importante evenimente sportive pe pământul francez. Unele mărci LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE au fost parteneri oficiali ai unor competiţii globale, inclusiv producătorul de ceasuri Hublot, care a fost cronometrul oficial al Cupei Mondiale de fotbal. Dar aceasta este prima sponsorizare a conglomeratului de lux condus de Bernard Arnault„, subliniază analistul financiar XTB.
Acordul „va contribui la creşterea atractivităţii Franţei în întreaga lume„, a declarat CEO-ul companiei Bernard Arnault într-o postare oficială. Se aşteaptă, de asemenea, ca Berluti să îmbrace delegaţia franceză pentru diferitele ceremonii. Chaumet, bijutier deţinut de LVMH, va concepe medaliile olimpice şi paralimpice; casele de vinuri şi băuturi spirtoase Moët Hennessy îşi vor oferi produsele în cadrul programelor de ospitalitate din timpul evenimentului, iar Sephora va fi partener pentru ştafeta torţei olimpice. Air France a încheiat un acord pentru a deveni aşa-numitul sponsor de nivel 2, ceea ce va contribui la o mai mare vizibilitate a mărcii şi la câştigarea de noi clienţi, aşa cum a declarat într-un interviu, directorul general al grupului, Ben Smith: „Este o modalitate excelentă pentru Air France de a arăta ce are mai bun şi de a ajuta la prezentarea punctelor forte ale Franţei şi ale Parisului. Credem că riscul unui randament negativ al investiţiei este aproape zero„.
Caracterul patriotic al acestor iniţiative a fost clar subliniat în cadrul declaraţiilor oficiale ale reprezentanţilor companiilor franceze, fiind o carte la îndemână, care trezeşte emoţie pe plan naţional.
Un alt exemplu al importanţei pe care brandurile mari o oferă acestui tip de evenimente este parteneriatul de lungă durată al Coca Cola cu Jocurile Olimpice. Această relaţie a început în 1928 şi, de atunci, gigantul a devenit cel mai longeviv partener, cu o prezenţă constantă. Aceasta este, astfel, o asociere de 96 de ani care continuă să prospere.
Potrivit lui Radu Puiu, companiile au înţeles că în societatea actuală, o asociere cu un eveniment global precum Jocurile Olimpice ar fi o decizie care le avantajează – fiecare având propriile motive. „Astfel, găzduirea Jocurilor s-ar putea să nu reprezinte chiar «aurul olimpic» conform aşteptărilor, ci mai degrabă statele ar trebui să fie mulţumite de «prinderea podiumului». Adevăraţii câştigători ar putea fi, de fapt, o parte din sponsori, care îşi consolidează poziţia pe plan internaţional şi utilizează această oportunitate pentru a-şi dezvolta brandul„, spune Radu Puiu, analist financiar al XTB.
Actualitate
Bonnie Tyler, în stare critică după complicații medicale: artista a fost plasată în comă indusă
Cântăreața britanică Bonnie Tyler a fost plasată în comă indusă medical, potrivit ziarului portughez Correio da Manha.
Bonnie Tyler FOTO: Profimedia
Presa din Portugalia arată că interpreta hiturilor „Total Eclipse of the Heart” și „Holding Out for a Hero” a fost recent transportată de urgență la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale la nivelul intestinului.
Bonnie Tyler a fost operată de urgență din cauza unei perforații intestinale și este internată în unitatea medicală din Algarve, Portugalia, din 30 aprilie, scrie Mediafax.
Potrivit Correio da Manha, cântăreața este conectată în prezent la un ventilator în secția de terapie intensivă. Bonnie Tyler se află în comă indusă după câteva zile de spitalizare în Faro, în urma operației la intestin.
Conform rapoartelor, cântăreața britanică este inconștientă și se află în Unitatea de Terapie Intensivă, iar în acest moment prognosticul este foarte rezervat.
Starea sa clinică a fost stabilă până miercuri, dar în ultimele ore starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
Bonnie Tyler urmează să înceapă un turneu european pe 22 mai. Sunt programate concerte în Germania, Turcia, Republica Cehă, Ungaria, Suedia și alte țări.
Bonnie Tyler (numele real Gaynor Sullivan) s-a născut în iunie 1951 în Marea Britanie. Cariera sa muzicală a început în 1976 cu hitul „Lost in France”. Popularitatea cântăreței a atins apogeul în anii 1980 și 1990. În 2013, a concurat la concursul Eurovision cu piesa „Believe in Me”.
Artista Bonnie Tyler a susținut de-a lungul timpului și concerte în România.
Actualitate
Tudorel Toader explică de ce Ilie Bolojan nu ar mai putea fi numit premier după moțiunea de cenzură: precedentul Orban, invocat
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader susține că o eventuală repropunere a lui Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, după o moțiune de cenzură, ar putea încălca logica deciziilor Curții Constituționale și voința Parlamentului.
Tudorel Toader, fost judecător constituțional FOTO: Arhivă, adevărul
Toader explică faptul că efectul unei moțiuni de cenzură este unul politic și instituțional clar:
„Adoptarea unei moțiuni de cenzură înseamnă un vot de blam la adresa premierului și a echipei guvernamentale. Este un vot de blam în sensul că Parlamentul își exprimă neîncrederea în capacitatea premierului și a Guvernului de a pune în aplicare programul de guvernare”, a declarat acesta pentru Digi24.
În opinia sa, o eventuală nouă desemnare imediat a aceleiași persoane ar ridica probleme de constituționalitate. „Dacă propui același premier, același candidat, înseamnă că președintele care face propunerea nu ține cont de voința Parlamentului. Or, în echilibrul puterilor în stat, Parlamentul este suveran”, a mai spus Tudorel Toader.
Toader invocă Decizia CCR nr. 85/2020, legată de desemnarea lui Ludovic Orban după demiterea guvernului său: „Există Decizia CCR nr. 85/2020, cu referire la Ludovic Orban, pe care Klaus Iohannis voia să îl redesemneze premier, iar CCR a spus că nu poate fi desemnată aceeași persoană care a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură”, a precizat Toader.
Fostul judecător admite însă că au existat reveniri în funcție, dar în contexte excepționale.
„Între timp fusese desemnat Florin Cîțu, care și-a depus mandatul. A intervenit pandemia, s-au schimbat condițiile socio-economice, iar contextul în care Orban a fost învestit a doua oară era diferit”.
El a mai făcut referire și la cazul lui Emil Boc. „Da, dar Boc a fost reinvestit după ce Traian Băsescu a fost reales. Avem, așadar, două exemple de premieri care au fost demiși prin moțiune de cenzură și ulterior reinvestiți, însă de fiecare dată a intervenit un eveniment care a schimbat contextul în care fusese adoptată moțiunea”, a explicat fostul judecător.
Lider PNL: „Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou prim-ministru”
Pe de altă parte, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a afirmat, joi, 7 mai, că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier, chiar dacă guvernul condus de acesta a căzut prin moțiune de cenzură.
„Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou prim-ministru. Decizia Curții Constituționale din 2020 este foarte clară. Premierul demis prin moțiune de cenzură poate fi din nou desemnat să formeze Guvernul, dacă: Președintele României nu urmărește să provoace alegeri anticipate, prin desemnarea aceluiași candidat (fost premier). Nu suntem în acest scenariu. Condiție îndeplinită”, a scris Gabriel Andronache, pe FB.
Potrivit acestuia, o altă condiție este coagularea, de către candidatul desemnat, a unei noi majorități parlamentare care să nu fie formată din aceleași partide care formau majoritatea înainte de moțiunea de cenzură.
„Condiție îndeplinită deoarece PNL a adoptat o decizie că exclude o nouă coaliție cu PSD”, a precizat liberalul.
De asemenea, spune el, este nevoie ca „desemnarea aceluiași candidat să nu fie imediată moțiunii de cenzură, adică „să treacă o perioadă rezonabilă de timp” de la data moțiunii de cenzură, în care opinia Parlamentului să se poată modifica cu privire la fostul Prim-Ministru”. „Și această condiție este pe cale a se împlini”, a adăugat el.
Criza politică a fost declanșată de adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, care a trecut cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost astfel demis, însă va rămâne interimar până la formarea unui nou executiv.
Președintele Nicușor Dan a început miercuri, 6 mai, consultările informale cu liderii partidelor care s-au aflat la guvernare.
Actualitate
Mesaj RO-ALERT la Galați: „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”
Unii locuitori din Galați au primit joi dimineață, la ora 08:40, un mesaj RO-ALERT emis de autorități, prin care populația este avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Un mesaj RO-ALERT a fost transmis unor locuitori din Galați. FOTO: arhivă
Mesajul transmis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) îi îndeamnă pe oameni să își păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă.
„Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesajul transmis populației.
Avertizarea a fost emisă pentru o durată estimată de 90 de minute. Mesajul a inclus și o variantă în limba engleză.
Amintim că pe 25 aprilie, fragmente de dronă au căzut într-o zonă locuită din Galați, mai exact în zona Bariera Traian. Resturile au lovit un atelier din curtea unui localnic și un stâlp de electricitate, iar la fața locului au intervenit echipaje de poliție și pompieri. Sute de locuitori au fost atunci evacuați din cauză că drona avea încărcătură explozivă. În aceeași zi, drona a fost prealuată și detonată într-o zonă sigură.
-
Breakingacum 2 zileGrindeanu anunță că este gata să refacă coaliția de guvernare, alături de PNL: „Bolojan a fost prim-ministrul USR”
-
Actualitateacum 3 zile
Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR
-
Breakingacum 2 zile6 Mai, calendarul zilei: George Clooney împlinește 65 de ani. Hindenburg, cel mai mare dirijabil construit vreodată, ia foc
-
Breakingacum 2 zileO navă a Franței a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz de un proiectil de origine necunoscută: mai mulți marinari răniți. Ce anunță Guvernul de la Paris
-
Actualitateacum 2 zile
Tensiuni în PNL: vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Adrian Cozma, atacă tabăra anti-PSD și cere rămânerea la putere
-
Actualitateacum 3 zileTop criterii de selecție pentru dezinfectanti avizati pentru clinici si cabinete medicale în 2026
-
Actualitateacum 3 zile
Ecografia testiculară la copii: investigația simplă care poate face diferența dintre timpuriu și prea târziu
-
Actualitateacum 2 zile
Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti





