Actualitate
Secretele bogățiilor ascunse în munții Banatului. Ce a rămas în urma marilor centre miniere VIDEO
Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă au păstrat unele dintre marile bogății naturale ale României. Aici, resursele naturale au fost cunoscute din Antichitate și au fost exploatate aproape neîntrerupt în ultimele trei secole.
Gheorghe Ploscaru, fost miner din Rușchița. Foto: Daniel Guță
În județele Caraș-Severin și Hunedoara din sud-vestul României, minele de cărbune, fier, aur, argint, cupru, zinc, plumb și uraniu au fost închise până la mijlocul anilor 2000, iar în vechile localități miniere și metalurgice a rămas doar o mică parte din zestrea uriașă a industriei care le-a asigurat, în trecut, existența.
În secolul XX, cele mai multe orășele miniere din Banatul Montan „gravitau” în jurul marilor uzine metalurgice din Reșița, în timp ce combinatul siderurgic Hunedoara se afla în centrul exploatărilor miniere din Munții Poiana Ruscă.
Siderurgia, ținută în viață de câteva sute de oameni
Uzinele metalurgice din Reşiţa au o istorie de două secole și jumătate. Primele două furnale ale Reșiței au fost puse în funcţiune în 1771, iar la mijlocul secolului al XIX-lea au fost înfiinţate uzinele oraşului şi prima cale ferată din România, care a legat Reşiţa de Bocşa şi Ocna de Fier, locurile de unde era adus minereul de fier.
După Al Doilea Război Mondial, uzinele metalurgice Reșița au fost extinse și transformate într-un combinat siderurgic, care în următoarele decenii ajunsese la aproape 15.000 de salariaţi. Mai puțin de 1.000 de oameni lucrează în prezent la oțelăria din Reșița.
O istorie asemănătoare a avut și combinatul siderurgic Hunedoara. Primul furnal din Hunedoara a fost inaugurat în 1884, iar odată cu el a început povestea Uzinelor de Fier.
Centrul industrial s-a dezvoltat în următoarele decenii, beneficiind de resursele bogate de fier din Ghelari şi Teliuc, de importurile de materii prime din Imperiul Austro-Ungar (cocs din Silezia) şi de legătura cu bazinul carbonifer al Văii Jiului.
În anii ’50, Uzinele de Fier Hunedoara au fost transformate într-un combinat siderurgic care ocupa o suprafață de peste 400 de hectare și avea în anii ’80, circa 20.000 de oameni. Anual, combinatul producea până la cinci milioane de tone de oțel brut și produse metalurgice. Combinatul siderurgic Hunedoara a fost privatizat în anul 2003, după un șir de restructurări început la mijlocul anilor ’90.
Din anii ’90, numeroase capacități de producție considerate neviabile, printre care oțelăriile Siemens Martin, Cocseria, Aglomeratorul și furnalele au fost închise, dezafectate și demolate (video).
Doar o mică parte din fostul colos industrial a supraviețuit, iar combinatul ArcelorMittal Hunedoara mai are vreo 600 de angajați și produce circa 200.000 de tone de oțel brut anual.
Aflat la mai puțin de zece kilometri de Hunedoara fostul uzinele metalurgice din Călan au dispărut complet în anii 2000, după un secol și jumătate de la înființarea lor.
Reperele celor mai vechi localități miniere
În timp ce în orașele Reșița și Hunedoara, câteva sute de oameni mai lucrează încă în industria metalurgică, o mulțime de foste orășele miniere din Banatul Montan și Munții Poiana Ruscă au păstrat doar amintirile epocii industriale care le-a marcat istoria.
Banatul Montan și Munții Poiana Ruscă oferă călătorilor numeroase atracții naturale, iar zone întinse din cuprinsul lor au fost declarate rezervații naturale.
Alături de numeroasele vestigii ale așezărilor antice, localitățile miniere înșiruite pe fostele drumuri imperiale romane care traversau cele două regiuni atrag turiștii interesați de istorie.
În secolul al XVIII-lea, habsburgii au deschis primele mine moderne din Munții Banatului.
Ținutul greu accesibil al Banatului Montan, acoperit în cea mai mare parte de păduri seculare, a fost împânzit de atunci de numeroase mine și topitorii de fier și cupru.
Acestea au fost înființate în jurul localităților Moldova Nouă, Oravița, Bocșa Montană, Sasca Montană, Dognecea, Anina și Reșița. Deși nu mai au mineri sau oțelari, unele orașe au păstrat câteva locuri deosebite.
Minele de cupru și fier din Oravița au funcționat din primii ani ai secolului al XVIII-lea, iar odată cu deschiderea lor a început istoria orașului minier de la poalele munților. Oravița a fost un oraș al inovațiilor.
Aici se află cea mai veche clădire de teatru din vestul României, înființată în 1816 și tot aici a fost inaugurată, în 1728, una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România.
„Fabrica de bere de la Ciclova-Montană (Oravița) a fost un brand local puternic, ce furniza bere pentru Curtea imperială din Viena. Primele lucrări au debutat în 1726, iar în 1728 fabrica începea să producă bere. La început mica fabrică se afla în subordinea mânăstirii romano-catolice din localitate, în apropiere de moara Seydl, sub o stâncă lângă mânăstire unde se pot vedea și astăzi ruinele ei”, arăta istoricul Ionel Bota.
Însă cel mai spectaculos loc din Oravița este vechea cale ferată Oravița – Anina, pe care trenurile circulă și în prezent, la peste un secol și jumătate de la înființarea ei. Cu un traseu de 34 de kilometri, calea ferată înființată în 1863 se numără printre cele mai complexe construcții feroviare din vremea sa.
Imaginea 1/3:
Orasul Oravița Foto Primăria Oravița (3) jpg
„Aceasta cale ferată prezintă încă interes datorită serpentinelor şi curbelor abrupte. Marea artă a construcţiei aceste căi ferate constă în faptul că are o înclinare de 20 la mie, iar raza curbelor la această linie este de 114 metri. Au fost construite în total zece viaducte cu o lungime totală de 843 metri, tuneluri într-o lungime totală de 2.084 metri și străpungeri de dealuri pe o lungime totală de peste 21 de kilometri”, arată Primăria orașului Anina.
La celălalt capăt al căii ferate montane, orașul Anina, în care primele mine de cărbune au fost deschise la sfârșitul secolului al XVIII-lea, oferă și el o mulțime de repere istorice.
Între cele două localități, pe traseul căii ferate, se află o altă așezare cu o istorie neobișnuită: colonia Ciudanovița (video) – înființată în anii ’50 odată cu deschiderea minelor de uraniu, controlate atunci de sovietici.
În prezent, Ciudanoviţa se înfăţişează oaspeţilor ei ca un orăşel de munte aproape părăsit, cu blocuri ridicate în anii ’50, după arhitectura sovietică a acelor vremuri, dar care de-a lungul timpului nu au mai beneficiat de îmbunătăţiri.
„Şantierul”, după cum îi spun localnicii, găzduia în urmă cu jumătate de secol aproape 10.000 de oameni. Acum în fosta colonie și în satele apropiate Ciudanovița și Jitin mai locuiesc vreo 400 de oameni.
Minele din Munții Poiana Ruscă
După două secole de metalurgie, orașul Oțelu Roșu (video) a împărtășit soarta mai multor foste centre metalurgice și miniere de tradiție din vestul României.
Câteva clădiri istorice, ruinele din diferite epoci ale vechilor uzine și blocurile muncitorești ce se înșiruie de-a lungul șoselei care traversează localitatea, DN 68 Hațeg – Caransebeș, amintesc vremurile în care orașul muncitoresc din Caraș-Severin era mult mai animat.
Alături de ele, numele pe care l-a primit așezarea în primii ani de comunism a rămas o mărturie a importanței fostului centru industrial.
„Acum Oțelu Roșu a rămas doar o localitate de tranzit, unde turiștii se opresc doar pentru a mai bea o cafea, în drumul spre Reșița, Orșova, Timișoara sau spre Hațeg și Hunedoara”, relata unul dintre localnici.
Pe malul drept al râului Bistra, care desparte cartierele orașului de zona industrială, se înfățișează rămășițele fostului combinat metalurgic din Oțelu Roșu (video).
„Mult timp combinatul a ținut în viață toată valea Bistrei. De prin anii ’90 a fost închis și vândut pe bucăți. Laminoarele au fost distruse, iar oțelăria nu știu dacă va mai porni vreodată”, spune un fost angajat al combinatului.
Străduța care ocolește combinatul se suprapune cu o parte a traseului turistic Via Transilvanica, devenit tot mai popular în ultimii ani.
La câțiva kilometri de orașul Oțelu Roșu, ascunse într-o vale adâncă din Munți Poiana Ruscă, localitățile Rusca Montană și Rușchița (comuna Rusca Montană) au fost înființate în secolul al XVIII-lea
Atunci, numeroase familii de „coloniști” austrieci și germani au fost aduse aici pentru a lucra la primele mine de fier, argint, plumb, zinc deschise în zonă. În secolul al XIX-lea a fost deschisă și marea carieră de marmură din Rușchița, exploatată și în prezent.
Minele metalice din comuna Rusca Montană (video) au funcționat timp de două secole și au fost extinse în primele decenii de comunism. Tot atunci a fost deschisă și exploatarea de uraniu de pe Vârful Boului.
În jurul lor, micile sate izolate în valea îngustă a Rușchiței au luat treptat înfățișarea unor orașe muncitorești, cu numeroase blocuri.
„Vreo 4.800 de oameni lucrau la un moment dat aici, înainte de 1990. Cei mai mulți erau veniți din Moldova și Oltenia. Acum mai sunt vreo 200, am numărat eu, cu tot cu copii”, spune Gheorghe Ploscaru, un fost miner, venit din Vrancea și rămas în Rușchița (video), după închiderea minelor.
Din anii ’90, când a început exodul familiilor foștilor mineri din Rușchița, satul de la poalele munților de fier și de marmură a intrat în declin. Sute de locuințe din blocurile muncitorești care se înșiruie în valea râului Rușchița au rămas goale, oferind o priveliște stranie.
Furnalul din Govâjdia a dat naștere unor legende
Minele de fier din Teliuc și Ghelari, învecinate municipiului Hunedoara, au o istorie de aproape două milenii, însă au început să se dezvolte în secolul al XIX-lea.
Cel mai spectaculos monument istoric din regiunea minieră învecinată Hunedoarei a rămas Furnalul din Govăjdia (video), construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul de la poalele dealului pe care se află satul Ghelari, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.
Exponatele realizate aici au fost prezentate la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889, pentru care a fost ridicat Turnul Eiffel, iar o legendă plăcută localnicilor spune că piese din fontă fabricate la Govăjdia au fost folosite la construcţia turnului-simbol al Franţei.
Furnalul și-a încetat activitatea după Primul Război Mondial, când atât uzina de la Govâjdia, cât și Uzinele de fier Hunedoara au intrat în declin, din cauza lipsei materiilor prime, în special a cocsului – adus până atunci din Silezia.
Vechiul furnal a fost declarat monument istoric, dar a continuat să se degradeze, chiar dacă în anii ’70, a mai trecut printr-o etapă de restaurare.
O cale ferată spectaculoasă a legat, timp de un secol, până în anii 2000, Furnalul din Govâjdia de orașul Hunedoara.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
Actualitate
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile după ce a descoperit o scară ascunsă, veche de peste un secol. Folosită odinioară de personalul locuinței, aceasta a convins-o să renunțe, cel puțin deocamdată, la demolările pe care le avea în vedere.
Casa veche de 120 de ani care ascundea un detaliu istoric foto:captura tiktok
Nina Becht, în vârstă de 27 de ani, și-a documentat prima săptămână în casa veche de 120 de ani într-un videoclip publicat pe TikTok, care a devenit viral în rândul proprietarilor de locuințe istorice.
La momentul cumpărării imobilului, Becht și soțul ei aveau în vedere un proiect de renovare de amploare. Planul prevedea unirea sufrageriei, bucătăriei și a camerei de serviciu într-o singură bucătărie spațioasă, precum și combinarea mai multor dormitoare pentru a crea un dormitor matrimonial mai mare, potrivit People.
„Când am cumpărat casa, intenționam să începem imediat o renovare mult mai amplă”, a declarat Nina Becht pentru People.
Casa și-a spus propria poveste
Totul s-a schimbat însă imediat după mutare. În loc să înceapă demolările, tânăra și-a petrecut prima săptămână curățând geamurile, transportând cutii și explorând fiecare încăpere.
Pe măsură ce locuiau în casă, cei doi au început să descopere numeroase detalii originale care rezistaseră mai bine de un secol. „Sincer, schimbarea de perspectivă a venit aproape imediat ce am intrat și am început să locuim aici. Pe măsură ce făceam curățenie și începeam să trăim cu adevărat în casă, descopeream tot mai multe detalii originale care supraviețuiseră mai bine de un secol”, a spus ea.
Scara ascunsă care i-a făcut să renunțe la demolare
Momentul decisiv a venit odată cu descoperirea unei scări ascunse, amplasată lângă bucătărie. În urmă cu peste 100 de ani, aceasta era utilizată în principal de personalul care lucra în locuință.
„Extinderea bucătăriei, așa cum plănuiserăm, ar însemna, cel mai probabil, eliminarea acelei scări. Nu am putut să o distrug. Discuția despre demolarea ei m-a făcut să realizez că unele elemente merită apreciate înainte de a fi schimbate pentru totdeauna”, a explicat Becht.
În prezent, Nina Becht spune că încearcă să găsească un echilibru între confortul unei locuințe moderne și păstrarea identității istorice a casei.
Tânăra mărturisește că avea și o altă idee preconcepută despre viața într-o casă veche de peste un secol.
„Mă așteptam ca locuința să pară puțin bântuită. Dar este surprinzător de luminoasă, caldă și plină de viață, așa că nu am simțit nici măcar o clipă vreo atmosferă ciudată”, a spus ea.
Deși proiectul de renovare a fost regândit, Becht afirmă că nu exclude posibilitatea extinderii bucătăriei în viitor, deoarece atât ea, cât și soțul ei, sunt pasionați de gătit și le place să primească prieteni și rude.
Totuși, după numai o săptămână petrecută în locuință, anumite idei au fost deja abandonate.
„Inițial vorbeam despre transformarea casei într-un spațiu complet deschis, dar acum nu-mi mai pot imagina să renunț la sufragerie”, a declarat ea.
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din...
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a fost rugat să...
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile...
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu publicat în presa chineză,...
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
Pentru cei mai mulți oameni, concediul este perioada în care ar trebui să se relaxeze și să se desprindă de...
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
Perioada petrecută de internaționalul român Radu Drăgușin în prima ligă de fotbal din Anglia se apropie de sfârșit. Potrivit presei...
Peste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
Evenimentul a transmis un puternic mesaj de încredere afirmând forța parteneriatului strategic România – SUA Peste 550 de invitați au...
-
Breakingacum 3 zileRăzboi în Ucraina, ziua 1.592. Rusia anunță că loviturile ucrainene asupra Sankt Petersburgului nu vor rămâne „fără răspuns”
-
Actualitateacum 3 zile
Se știe data la care Soarele va distruge Planeta Pământ. Ce au descoperit oamenii de știință
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum o zi
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Peste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite