Actualitate
Măsurile disperate pe care le ia un primar pentru a aduce medici la țară. Doctori atrași la sat cu cazare și transport gratuit
Primarul unei comune din România încearcă să-i atragă pe medici la spitalul din localitate oferindu-le gratuit cazare și transport. În plus, edilul reabilitează și clădirea în care funcționează unitatea medicală. Vorbim despre un imobil vechi de peste 50 de ani, niciodată consolidat.
Spitalul din Bozovici nu a fost niciodată reabilitat. Sursa foto: Adrian Stoicu
În România nu ai voie să te îmbolnăvești. Mai ales dacă locuiești la sat, Doamne ferește să pățești ceva! Motivul? De cele mai multe ori, nu ai cui să ceri ajutor, nu are cine să-ți ofere îngrijire medicală și nici tratament. Lipsa medicilor din zonele rurale a devenit deja un clișeu, o realitate pe care mii de oameni o trăiesc zi de zi. Mai mult, spitalele de odinioară, multe dintre ele sunt închise, iar altele funcționează în clădiri vechi de zeci de ani și oferă servicii ca-n epoca de piatră. În comuna Bozovici, din județul Caraș Severin, lucrurile s-ar putea schimba, promite edilul. Acesta a gândit un plan prin care speră să-i atragă pe medici din nou la sat: le oferă locuințe, transport gratuit și un spital modern ca de secol 21. „Doar, doar or veni și la noi!”, speră edilul Adrian Stoicu.
Un medic în tot spitalul
În Bozovici trăiesc în jur de 3.000 de suflete. Sunt oameni simpli, de la țară, dar gospodari, ne spune, mândru, primarul. Au însă un mare of: pe de-o parte, spitalul din comună, care deservește toată Valea Almăjului, pentru că stă să se prăbușească. Pe de altă parte, lipsa medicilor, care nu se mai înghesuie de mulți ani să lucreze aici. „La acest spital ar trebui să vină pacienți din opt comune învecinate nouă. Unele se află la distanță de trei, patru kilometri. Altele sunt la 20 de kilometri depărtare. Toată Valea Almăjului, mai exact, adică peste 15 mii de locuitori. În acest moment, însă, în spital nu avem decât un singur medic. Chirurgul, care este plecat însă la un curs de specializare și abia prin aprilie se va întoarce”, ne-a explicat edilul situația dramatică în care se află locuitorii comunei pe care o păstorește, dar și a întregii zone din județ.
Unitatea medicală deservește opt comune din Valea Almăjului. Sursa foto: Adrian Stoicu
„Așadar, cine are nevoie de medic merge la Reșița, însă până acolo nu sunt decât 80 de kilometri. Dar asta nu va mai ține mult, în curând, începem reabilitarea spitalului, iar după inaugurare sperăm să atragem și cadrele medicale”, mai spune acesta. „Momentan, nu pot să chem nici un medic să lucreze în această clădire. Nu vine nimeni. Unitatea este veche de peste 50 de ani și nu a fost niciodată reabilitată. Am făcut doar mici reparații, cât să o ținem în picioare. Am plătit tot ce ține de întreținere, utilități, încălzire, iluminat…cam 200.000 de euro pe an ne costă cu totul. Cât despre echipamentele medicale, acestea sunt vechi de pe timpul lui Ceaușescu. Am mai primit câteva ceva din donații, dar nu este suficient. Cu un ecograf și câteva paturi nu putem face treabă”, ne explică Adrian Stoicu.
Clădire salvată din ruină, spital pentru mii de oameni
Fostul spital comunal din Bozovici a fost închis în anul 2011 în urma celebrei Ordonanțe de Urgență care a pus atunci lacăt pe porțile multor unități medicale din țară. Un an mai târziu, în 2012, imobilul a intrat sub umbrela Spitalului Județean Reșița funcționând ca unitate externă. „De atunci încercăm să-l ținem în viață cum putem și cum ne permitem. Într-un an am pus termopane, în altul am rezolvat cu încălzirea, am pus centrală, am mai făcut reparații mici pe ici pe colo în așa fel încât spitalul nostru să poată primi pacienți. Însă aparatura veche de zeci de ani, total depășită, condițiile de muncă departe de tot ce înseamnă secol 21, clădirea scorojită și insalubră i-au gonit pe medici la oraș. O perioadă, spitalul a funcționat cu doar doi medici interniști care, pensionari fiind, s-au retras din activitate. Am avut un pediatru care a venit de la Timișoara, iar apoi s-a transferat mai aproape de casă și l-am pierdut și pe dânsul. Apoi, a venit un medic chirurg de la Reșița. Ca și secții aveam pediatrie, mică chirurgie și interne”, mărturisește oficialul. Spitalul este acum pustiu. Doar câteva asistente mai asigură minimul necesar. „Recoltează analize și cam atât”, mai spune Adrian Stoicu.
Într-adevăr, clădirea, formată din parter și un etaj, tronează dezolant în mijlocul comunei. Cu pereții scorojiți, cu tencuiala căzută până la cărămidă, cu acoperișul pe alocuri smuls de vânt, spitalul de odinioară pare o fantomă uitată de timp, dar și de autorități.
Aparatura medicală, veche de zeci de ani. Sursa foto: Adrian Stoicu
Dar, spune primarul Adrian Stoicu, totul va fi bine. Edilul s-a zbătut și a făcut rost de bani pentru renovarea din temelii a clădirii, dar și pentru dotarea acesteia cu aparatură medicală modernă. „Am plecat de la un mare nimic. Aveam, ce-i drept, un minim de aparatură: un ecograf, un holter, un aparat EKG. Însă nu puteam să spun nici unui medic: Hai, vino, că am eu un holter de acum 30 de ani, dar vedem noi cum ne descurcăm! Ceva trebuia făcut urgent. Am accesat un proiect de 1.600.000 de mii de euro pentru dotarea ambulatoriului. Am mai primit niște bani și de la Guvern…mai mulți deputați au venit cu un amendament la bugetul pe 2024 și mi s-au alocat finanțe pentru reabilitarea clădirii. Degeaba am investit noi în localitate, am făcut drumuri, școli, am pus apă, canalizare dacă nu avem un spital. O sa am o linie completă de gastroenterologie care costă în jur de 200 de mii de euro. Avem deja trei pachete prin PNRR pe partea de radiologie, a venit și o parte din mobilier. Iar echipamentele urmează să vină și de acum încolo”, arată edilul.
Cât despre reabilitarea clădirii, urmează ca în curând să fie organizată o licitație „ca să găsim constructorul. Iar dacă toate merg cum îmi doresc, în toamnă vom face marea inaugurare”, speră primarul. Acesta ne-a spus că întreaga investiție se ridică undeva la suma de 3,5 milioane de lei.
Medicii, atrași cu cazare și transport gratuit
Între timp, însă, primarul din Bozovici încearcă să-i atragă și pe medici. „Avem nevoie de cel puțin patru medici și în jur de opt, zece asistente. Asta, pentru a acoperi partea de chirurgie, interne, pediatrie și ginecologie. Aceste secții sunt esentiale pentru oameni”, își face calculele edilul. Acesta speră să atragă în total cel puțin 25 de angajați: medici, asistente și personal auxiliar. „Când închizi un spital e foarte ușor. Când îl deschizi însă este extrem de greu. Dar speră că ne vom descurca. Facem tot ce ne stă în putință”.
Așa arată una dintre locuințele Primăriei puse la dispoziția medicilor. Sursa foto: Adrain Stoicu
Pentru a-i atrage la Bozovici, Adrian Stoicu le oferă medicilor toate condițiile. „Avem patru apartamente care îi așteaptă pe cei care ar lucra în ambulatoriu. Locuințe la bloc, cu două și trei camere. Două dintre apartamente sunt mobilate și dotate complet. Celelalte două sunt semimobilate însă, dacă avem doritori, rezolvăm instant situația. Alte două apartamente vor fi amenajate în mansarda unei foste policlinici și mai avem și în curtea spitalului câteva anexe care pot fi și ele transformate în locuințe”, a mai spus edilul.
Apartamentele sunt complet utilate. Sursa foto: Adrian Stoicu
Medicii care nu vor să se mute în localitate, sunt atrași cu decontarea transportului. „Cei care ar face de gardă, de exemplu, ar veni 24 de ore iar apoi ar pleca acasă la ei. Le oferim transport gratuit”, mai spune acesta.
Actualitate
Gigantul Carrefour îşi vânde operaţiunile din România fraților Pavăl, proprietarii Dedeman. Tranzacție de 823 milioane de euro
Carrefour a anunțat joi, pe Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităților sale din România, tranzacția fiind evaluată la 823 milioane de euro.
FOTO Shutterstock
Potrivit comunicatului oficial, această decizie face parte din analiza strategică pe care Carrefour a demarat-o la începutul anului 2025.
„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez, scrie Ziarul Financiar.
Carrefour operează în România o rețea de 478 de magazine, incluzând 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine discount.
Vânzarea Carrefour România ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2026.
În primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România a înregistrat vânzări de 2,29 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% în termeni comparabili față de perioada similară din 2024.
Compania și-a menținut poziția solidă pe piață prin oferte și politici adaptate contextului economic și a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include până la 2.000 de articole la preț redus, consolidându-și astfel poziția de partener de încredere pentru clienți.
Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman, dețin afaceri în numeroase domenii, fiind acționari în peste 100 de firme. Averea lor era estimată la finalul anului trecut la peste 3,4 miliarde de dolari, conform ediției Forbes din SUA.
În 2024, afacerile lor au generat venituri totale de 20,04 miliarde de lei. Forbes a evaluat averea personală a lui Dragoș Pavăl la 2 miliarde de dolari, iar a lui Adrian Pavăl la 1,4 miliarde de dolari, totalizând 3,4 miliarde de dolari, ceea ce îi plasează înaintea lui Daniel Dineș, care are o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari.
abonează-te la ZF e-paperCaută doar în titlu
Cele mai citite ştiri ultimele 24 ore ultimele 7 zile ultimele 30 zile
- Sorin Pâslaru, ZF: PIB-ul României va trece în 2026 de o bornă istorică: 400 mld. euro. A fost nevoie de 12 ani să treacă de la 100 mld. euro la 200 mld. euro, de 5 ani să treacă de la 200 mld. euro la 300 mld. euro, iar de la 300 mld. euro la 400 mld. euro a trecut în doar 3 ani. În 5-7 ani vom depăşi Austria
- Bursă. România, pe penultimul loc în Europa la activele nete pe cap de locuitor în fonduri de investiţii, cu 588 de euro, dar peste Bulgaria; marile economii ating valori de peste 30.000 de euro per capita. Piaţa locală a fondurilor de investiţii se află încă într-o fază timpurie de dezvoltare, cu active nete pe cap de locuitor mult sub cele din economiile europene mature
- Cutremur la o multinaţională prezentă şi în România: Tocmai a anunţat că va da afară 6.000 de persoane
- Bursă. Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat din România, anunţă o scădere de 15% a producţiei nete de energie în 2025, în timp ce achiziţiile din piaţă au crescut cu 175%
- ZF Index Imobiliar ianuarie 2026. Preţul mediu cerut pentru un apartament vechi cu trei camere din Bucureşti a continuat să urce în ianuarie 2026. Piaţa revânzărilor de locuinţe a debutat în forţă în 2026, pe fondul dobânzilor ipotecare în scădere şi al cererii redirecţionate de la proiectele noi
Linkuri utile
Business Magazin
ZF Comunicate
ZF 27 de aniPrincipalele valuteBNR – ieri, 13:37
EUR
USD
Cine este moştenitoarea uneia dintre cele mai mari afaceri de familie din România, un imperiu de sute de milioane de euro şi mii de angajaţi?
Caută:
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TECU 87% DISCOUNT
Carrefour operează în România o rețea de 478 de magazine, incluzând 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine discount. Vânzarea Carrefour România ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2026.
În primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România a înregistrat vânzări de 2,29 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% în termeni comparabili față de perioada similară din 2024.
Compania și-a menținut poziția solidă pe piață prin oferte și politici adaptate contextului economic și a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include până la 2.000 de articole la preț redus, consolidându-și astfel poziția de partener de încredere pentru clienți.
Paval Holding este deținut de frații Pavăl, antreprenori români de top și proprietarii Dedeman, liderul național în bricolaj, recunoscuți drept una dintre cele mai mari povești de succes antreprenorial din România.
Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman, dețin afaceri în numeroase domenii, fiind acționari în peste 100 de firme. Averea lor era estimată la finalul anului trecut la peste 3,4 miliarde de dolari, conform ediției Forbes din SUA.
În 2024, afacerile lor au generat venituri totale de 20,04 miliarde de lei. Forbes a evaluat averea personală a lui Dragoș Pavăl la 2 miliarde de dolari, iar a lui Adrian Pavăl la 1,4 miliarde de dolari, totalizând 3,4 miliarde de dolari, ceea ce îi plasează înaintea lui Daniel Dineș, care are o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari.
Actualitate
Costul ascuns al războiului lui Putin: o Rusie tot mai dependentă de China
Președintele rus Vladimir Putin a descris în repetate rânduri invazia pe scară largă a Ucrainei drept o luptă pentru „suveranitate”. Totuși, potrivit mai multor analiști, câștigurile teritoriale limitate obținute de Moscova din 2022 sunt umbrite de o consecință strategică majoră: dependența tot mai accentuată de China.
Președintele Chinei, Xi Jinping și omologul rus Vladimir Putin/FOTO:Getty Images
Deși Kremlinul promovase anterior o „orientare spre Est”, conflictul prelungit și sancțiunile occidentale au accelerat semnificativ apropierea de Beijing. Pe fondul restricțiilor economice impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană, Rusia a fost nevoită să își redirecționeze comerțul și finanțarea externă.
Dumitru Minzarari, lector în studii de securitate la Colegiul Baltic de Apărare din Estonia, a declarat pentru Kyiv Independent că Rusia riscă să intre într-un parteneriat asimetric cu China. „Rusia este atrasă într-o relație în care ar putea fi nevoită să facă concesii care îi afectează suveranitatea”, afirmă el, adăugând însă că, din perspectiva Kremlinului, riscurile imediate sunt considerate gestionabile.
China – principalul partener comercial
Din 2022, China a devenit principalul partener comercial al Rusiei. Potrivit datelor citate de Institutul vienez pentru Studii Economice Internaționale, aproximativ 30% din exporturile rusești și 35% din importuri sunt legate de China. Înainte de război, aceste procente erau considerabil mai mici.
În paralel, comerțul cu Europa s-a redus drastic, de la aproximativ jumătate din exporturile rusești la doar 8% la jumătatea anului 2025.
Moneda chineză, renminbi, a căpătat o pondere semnificativă în tranzacțiile externe ale Rusiei. Potrivit Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Varșovia, în ianuarie 2024 aceasta reprezenta până la 40% din comerțul exterior al Rusiei, comparativ cu mai puțin de 2% înainte de invazie.
Energie și bunuri „cu dublă utilizare”
Majoritatea exporturilor rusești de hidrocarburi sunt direcționate în prezent către China, adesea la prețuri reduse. India a devenit, la rândul său, un cumpărător important, însă s-a dovedit vulnerabilă la presiuni externe, inclusiv din partea Statelor Unite.
În același timp, economia rusă, puternic dependentă de exportul de materii prime, are nevoie de importuri de bunuri cu valoare adăugată mai mare din China. Printre acestea se numără echipamente industriale și produse tehnologice, inclusiv componente cu „dublă utilizare” — adică bunuri care pot avea atât aplicații civile, cât și militare.
Deși Beijingul se declară neutru în conflict, livrările de componente pentru drone sau alte echipamente tehnologice sunt considerate esențiale pentru susținerea efortului militar rus.
Cu toate acestea, China nu poate substitui integral tehnologia occidentală. Lipsa echipamentelor industriale avansate și a tehnologiilor specializate pentru sectorul petrolier și gazier reprezintă o provocare pentru Moscova. În plus, investițiile directe chineze nu au compensat pierderea capitalului occidental.
Presiuni asupra economiei ruse
Costurile războiului sunt considerabile. Potrivit estimărilor, cheltuielile militare ale Rusiei au atins 13,5 trilioane de ruble în 2025 — echivalentul a peste 6% din PIB — față de aproximativ 3–3,6 trilioane de ruble anual înainte de război.
Inflația persistentă a determinat Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata dobânzii până la un nivel record de 21% în 2024, ulterior redus la 16%. Ratele ridicate ale dobânzilor și accesul limitat la finanțare externă au crescut costurile serviciului datoriei publice.
În decembrie, Rusia a emis pentru prima dată obligațiuni denominate în renminbi, în valoare de 20 de miliarde de yuani, urmând să înlocuiască treptat datoria în dolari și euro cu instrumente financiare în moneda chineză.
Interese divergente
În ciuda relației apropiate dintre liderii Vladimir Putin și Xi Jinping, interesele celor două state nu coincid întotdeauna. China își consolidează influența în Asia Centrală — o regiune considerată tradițional parte a sferei de influență ruse.
De asemenea, proiecte energetice majore, precum gazoductul „Power of Siberia 2”, sunt încă în fază de negocieri, fără o confirmare publică definitivă din partea Beijingului.
În plus, sancțiunile occidentale suplimentare, inclusiv măsuri coordonate împotriva unor mari companii petroliere rusești, au afectat exporturile. Unele companii chineze au suspendat temporar achizițiile de petrol rusesc din cauza riscului de sancțiuni secundare.
O dependență în creștere
Deși Kremlinul nu dă semne că ar fi dispus să facă concesii majore în Ucraina, presiunile economice sunt tot mai vizibile. Pe măsură ce sancțiunile occidentale se intensifică, iar veniturile din exporturile energetice sunt supuse unor noi constrângeri, Rusia pare să aibă tot mai puține alternative în afara consolidării relației cu China.
Pentru Moscova, miza declarată este suveranitatea. Însă evoluțiile economice sugerează că prețul războiului ar putea fi o dependență strategică tot mai profundă față de Beijing.
Actualitate
Prima zi la Berlin, minus 48 de ore până începe cu covor roșu cu tot
Deja o mare victorie pentru Bad Unicorn, distribuitorii premiați: Monica Felea și Ștefan Bradea, care au avut și au curajul să aducă producții rare și de valoare.
-
Actualitateacum 2 zileCe îi preocupă pe părinți când vine vorba despre învățarea englezei? Novakid răspunde curiozităților frecvente
-
Actualitateacum 2 zileCrimă incredibilă în Texas: o tânără de 23 de ani a fost împușcată de tatăl său după o ceartă legată de Donald Trump
-
Actualitateacum 2 zile„Remarcăm pentru a n-a oară impostura”. De ce refuză România să-și privatizeze marile companii de stat
-
Actualitateacum 2 zileCFD explicat simplu: cum funcționează, costuri și riscuri
-
Actualitateacum 2 zileStrategii prin care companiile își reduc costurile fără riscuri inutile
-
Actualitateacum 2 zileMituri despre „dinți ficși” și ce este posibil în realitate
-
Actualitateacum 2 zileRomân arestat în cazul exploziilor la bancomate din Austria. Cum a aruncat gruparea sa în aer ușa unui seif, chiar lângă un agent de securitate
-
Actualitateacum 3 zileDaniel Băluță, propunere în consiliul municipal. Apa caldă și căldura să fie plătite doar dacă sunt livrate la temperaturile stabilite în contract




