La 30 martie 1968 s-a născut Celine Dion. Tot într-o zi de sfârșit de martie au murit Victor Ion Popa, autorul savuroasei comedii „Take, Ianke şi Cadîr”, și actriţa Vasilica Tastaman.

1432: s-a născut sultanul otoman Mahomed al II-lea,
cuceritorul Constantinopolului

Mohamed al II-lea a început pregătirile pentru asediul
Constantinopolului în februarie 1453, amplasând în jurul orașului 14 baterii de
artilerie. Bombardamentul orașului a început la 6 aprilie 1453. Tirurile de
artilerie s-au concentrat pe cel mai slab punct din fortificațiile bizantine,
și anume poarta Sfântul Romanus. Pentru o perioadă, apărătorii bizantini au
reușit să repare la timp toate daunele produse zidului.

Așa cum descriau martorii din oraș, tirurile de artilerie
reușeau să distrugă uneori întregi secțiuni din zid, ucigându-i pe toți cei
care se aflau în apropiere. Deznodământul a avut loc pe 29 mai 1453, atunci
când zidurile porții Sfântului Romanus s-au prăbușit, permițând năvălirea
otomanilor în oraș.

1633: s-a născut
cronicarul moldovean Miron Costin

Miron Costin s-a născut la Iaşi, în familia unui boier foarte
bogat, hatmanul Ion (Iancu) Costin. „Angajat politic faţă de dinastia
Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu,
adversar al Movileştilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fi i ai săi,
între care şi Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon”, se arată
în „Dicţionarul general al literaturii române”.

Miron Costin studiază la Colegiul iezuit din Bar, Polonia.
Dobândeşte o vastă cultură, cuprinzând cunoştinţe de literatură, istorie
antică, geografi e, logică, teologie. Învaţă latina, polona, rusa, iar mai
târziu turca şi maghiara.

În 1653 revine în Moldova şi, fiind apropiat de logofătul Gheorghe
Ştefan, devenit domn al Moldovei (1654-1658), îndeplineşte prima sa misiune
diplomatică la curtea munteană a lui Constantin Şerban. Ca dregător în Divanul
domnesc urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis,
mare vornic, până la mare logofăt. Ca oştean, a participat la mai multe
campanii militare, un exemplu concludent ar fi prezenţa sa, alături de Gheorghe
Duca, la asediul Vienei, în 1683.

Venirea pe tron a lui Constantin Cantemir (1685) îl face
indezirabil. Participarea, alături de fratele său, la un complot împotriva lui
Cantemir dă acestuia motivul condamnării şi executării sale pentru „hainire”,
în decembrie 1691, lângă târgul Roman.

Opera lui cuprinde, pe lângă poemul de meditaţie filosofi că
„Viaţa lumii”, lucrările istorice „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă
încoace”, terminat în 1675 şi care se referă la istoria Moldovei din perioada
1595-1661, şi „De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor”.

1853: s-a născut pictorul Vincent van Gogh

Născut în Groot-Zundert, în sudul Olandei, van Gogh a fost unul
dintre pictorii care au influenţat arta secolului al XIX-lea, cu toate că a
lucrat numai un deceniu. Nimeni nu își poate imagina lumea fără tablourile
„Floarea soarelui“ sau „Noapte înstelată“?, întreabă Google Arts & Culture.

Iniţial, van Gogh voia să devină pastor, ba chiar a lucrat ca
predicator în Borinage, în Belgia. Abia la 27 de ani, după ce şi-a pierdut
slujba s-a hotărât să picteze, fără vreo pregătire anterioară. 

Vreme de mai mulţi ani, van Gogh a avut
probleme de sănătate mentală, iar în 1889 s-a internat la spitalul psihiatric
Saint Paul de Mausole din Saint-Rémy, unde a rămas aproape un an. La fereastra
de acolo a realizat mai multe tablouri, inclusiv „Noapte înstelată“. După
externare s-a mutat la Auvers, un sat de lângă Paris, ca să fie mai aproape de
Theo, fratele lui. Dar starea lui mentală s-a tot înrăutăţit şi, pe 29 iulie
1890, s-a împuşcat.

1867: SUA au cumpărat
Alaska şi insulele Aleutine de la Rusia cu 7, 2 mil. de dolari

În 1867, Rusia a vândut Statelor Unite ale Americii teritoriul
Alaska pentru suma de 7, 2 milioane de dolari. În următorii 50 de ani, SUA
şi-au scos scos banii de o sută de ori mai mult.

Predarea oficială a terenului a avut loc în Novoarkhangelsk.
Majoritatea ruşilor care locuiau pe teritoriul vândut au refuzat să ia
cetăţenia americană. După puţin timp, „cutia de gheaţă” a început să aducă aur
americanilor, aceştia obţinând sute de milioane de dolari.

1945: a murit Victor Ion Popa, autorul
savuroasei comedii „Take, Ianke şi Cadîr” 

Victor Ion Popa, autorul celebrei piese de teatru „Take, Ianke şi Cadîr“,
s-a născut la 29 iulie 1895, în Călmăţui, Comuna Griviţa, Judeţul Tutova. A trăit
puţin, doar 51 de ani, dar viaţa lui scurtă a fost compensată de faptul că a
fost înzestrat cu toate darurile: publicist, romancier, dramaturg, scenograf,
caricaturist, regizor, director de teatre, mare animator şi profesor la
Conservator.  S-a stins din viaţă pe 30 martie 1946 la Bucureşti, răpus
prematur de viciile sale.

Maestrul Radu Beligan, care a fost unul dintre ucenicii săi, îşi
aminteşte cu mare bucurie de V. I. Popa. De altfel, acesta îşi începe volumul
“Note de insomniac” printr-o  însemnare din 16 iulie 1938. Pe când era
încă elev la Conservator şi se afla în localitatea Brad, la părinţi, a primit o
telegramă: „Veniţi neapărat la Bucureşti duminică dimineaţă, angajament!
Victor Ion Popa”.

„Mă consider şi eu un actor
fericit, pentru că l-am cunoscut bine, mi-a îndrumat paşii spre teatru […] Eram
prin anul al doilea de Conservator când a cerut directoarei Teatrului Mic,
Eugenia Zaharia, să mă angajeze pentru spectacolul Femeia în floare, de Denys
Amiel. Mi-aduc aminte de acele repetiţii, cum nu mai întâlnisem pe atunci. Ştia
să creeze o atmosferă caldă, prietenească, fără ţipete şi urlete, nu era
niciodată panicard. Parcă te lua de mână şi te conducea la întâlnirea cu rolul
[…] Vorbea încet, aproape şoptit. Avea o figură prelungă, fruntea înaltă şi
părul vâlvoi, gura mică, pe care o tot ţuguia formând un fel de cireaşă, cum se
rujează unele bătrâne ca să devină sexy. Figura emana blândeţe, ochii
pătrunzători erau ajutaţi de un zâmbet şăgalnic. În timpul repetiţiei avea o
măsuţă pe care trona o „stacană” de cafea de la Cofetăria Nestor, de jos, şi
alături două-trei pachete de ţigări; prietenii glumeau spunând că face economie
de chibrituri şi d-aia aprinde ţigară de la ţigară“,
scria Radu Beligan în „Note de insomniac“.

1946: s-a înfiinţat Opera de Stat din Timişoara

Actul de întemeiere al instituției va fi decretul semnat de M.S.
Regele Mihai I la data de 30 martie 1946. Conducerea nou înființatei instituții
va fi încredințată renumitei soprane Aca de Barbu care a reușit în scurt timp
cu pricepere și devotament, să formeze o echipă valoroasă de muzicieni.

Spectacolul inaugural al Operei Române din
Timișoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi. A
fost un spectacol de neuitat, de înaltă ținută artistică, un triumf al artei
interpretative românești semnalat ca atare de periodicele vremii. Pe scenă, în
fața publicului și a înaltei asistențe, (primul ministru de atunci Dr. Petru
Groza), dar și prin megafoane, afară în Piața Operei, directorul Aca de Barbu
adresa miilor de auditori, următoarele cuvinte: „Iată visul nostru
împlinit! Se deschid porțile acestui așezământ de artă lirică pentru a răspândi
ca un far luminos arta cântului și a muzicii – citadelă culturală într-o provincie
atât de înfrățită cu muzica și poezia. În acest Banat, care prin tradițiile lui
este îndreptățit a avea o operă proprie, aici, în țara cântului unde de veacuri
răsună melodiile duioase ale doinei românești…”

1960: a intrat în funcţiune prima staţie
meteorologică automată din România.

2003: a murit actriţa Vasilica Tastaman

Vasilica Tastaman s-a născut pe 6 octombrie 1933, la Brăila.
Debutează în teatru de mică, în orașul natal, Brăila. Însă, la 14 ani, rămâne
orfană și nu are cine să-i plătească eventualele studii de specialitate. În
drumul ei spre teatru o ajută Elvira Petreanu, care îi dă lecţii de dicţie și
îi arată cum să meargă și să dea replica pe o scenă.

La 18 ani, era deja actriţă
la Teatrul Giuleşti din Bucureşti. „Moni Ghelerter tocmai punea în scenă “Familia Covaci”. Şi el
era un regizor care lucra după vechile canoane ale teatrului, potrivit cărora
tinerii trebuiau să fie tineri, iar frumoşii, frumoşi… Un an am dormit acolo,
pe patru scaune. Aveam și un reşou. Când se jucau spectacole clasice, o duceam
mai bine, pentru că în decor apărea câte o sofa şi maşiniştii mă întrebau dacă
vreau să o lase pe scenă ca să dorm pe ea”, povestea, mai târziu, Vasilica Tastaman.

Marele ei noroc se va numi Lucia Sturdza
Bulandra, care o vede jucând pe Lipscani, în sala Rapsodia. „După spectacol,
uşa cabinei mele s-a dat de perete şi am auzit un glas puternic: «Unde-i aia
mică?» Era doamna Bulandra, care mi-a pus o mână pe umăr şi mi-a spus: «Eşti
actriţa mea». Şi a plecat“.

Apoi, începe să joace pe scena Teatrului Municipal, actualul
„Lucia Sturdza Bulandra“, iar din 1961, pe scena nou-înființatului Teatru de
Comedie.  În film, debutează în 1958, în „D-ale carnavalului“, cu rolul Didina
Mazu.

A jucat alături de nume mari ale teatrului
și filmului românesc, ca Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Ion Lucian,
Ștefan Ciubotărașu, Octavian Cotescu, Radu Beligan, Amza Pellea, Florin
Piersic, în numeroase piese de teatru, dar și în filme precum: “Veronica”, “Eu,
tu și Ovidiu”, seria “B.D. – Brigada Diverse”, “Păcală”, “Astă-seară dansăm în
familie”, “Nea Mărin Miliardar”.

În 1981, se stabilește în Suedia, unde va continua să joace pe
scena teatrului din Malmö. La reîntoarcerea în țară, în 2003, urma să joace
într-un spectacol, pe scena de la Comedie. O hemoragie digestivă i-a curmat
însă visul de a fi din nou pe o scenă românească. A murit pe 30 martie 2003, la
București.

1968: s-a născut Celine Dion, supranumită
„regina muzicii pop“

Céline Marie Claudette Dion s-a născut
într-o familie numeroasă, având o situație financiară precară.  A devenit
cunoscută în anii ’80 după câștigarea concursurilor Yamaha World Popular Song
Festival și a Eurovisionului. A urmat lansarea mai multor albume în limba
franceză, iar în 1986 a semnat un contract cu Sony Records. În anii 90 a
obținut succes la nivel mondial după lansarea câtorva materiale discografice de
succes în engleză și franceză, devenind unul din cei mai bine vânduți cântăreți
din istoria muzicii.

În anul 1999, Dion a decis să se retragă pentru o perioadă din
industria muzicală pentru a petrece mai mult timp cu familia, soțul ei fiind
diagnosticat cu cancer. A revenit în 2002 în atenția publică și a semnat în
același an un contract pe 3 ani (care s-a extins ulterior la o perioadă de
aproape 5 ani) pentru a apărea de 5 ori pe săptămână în spectacole organizate
la Caesar’s Palace, unul din hotelurile cele mai cunoscute din Las Vegas.

Muzica lui Dion a fost influențată de o mare varietate de genuri
muzicale: de la rock și R&B la gosspel și muzică clasică. Deși lansările
sale au primit recenzii variate, cântăreața este cunoscută în special pentru
abilitățile sale vocale. În 2004, după ce albumele sale au fost comercializate
în peste 175 de milioane de copii, Dion a primit în cadrul premiilor World
Music Awards distincția Chopard Diamond Award pentru că a devenit cea mai bine
vândută cântăreață a tuturor timpurilor. 

1981: preşedintele
Ronald Reagan a fost împuşcat în piept, în afara unui hotel din Washington

Pe 30 martie 1981, America era martora unui atentat pus la cale de
John Hinckley Jr. împotriva proaspătului preşedinte ales Ronald Reagan, în ziua
în care acesta a susţinut un discurs la Washington. Atentatorul, care ulterior
s-a dovedit a fi un apropiat al vicepreşedintelui George Bush, l-a aşteptat pe
preşedinte să iasă din Hotelul Hilton şi l-a împuşcat în piept.

Reagan s-a ales cu un plămân perforat şi cu o puternică hemoragie
internă, plus o altă rană la braţul drept.

Pe lângă el, Hinkley Jr. a mai făcut
alte trei victime: un poliţist, garda de corp a preşedintelui (care a încasat
frontal un glonţ, în timp ce făcea scut în faţa preşedintelui) şi secretarul de
presă de pe lângă Casa Albă James Brad (care a rămas paralizat permanent).