Actualitate
Dezvăluiri despre „Lavender“, sistemul de inteligență artificială pe care Israelul l-a folosit împotriva Hamas: „E fără precedent“
Surse din serviciile de
informații israeliene dezvăluie utilizarea sistemului „Lavender” în
războiul din Gaza și susțin că s-a dat permisiunea de a ucide civili în
urmărirea militanților de rang inferior.
Război în Israel FOTO: Profimedia
Campania de bombardamente a
armatei israeliene în Gaza a folosit o bază de date cu inteligență artificială,
nedezvăluită până acum, care la un moment dat a identificat 37.000 de ținte
potențiale pe baza legăturilor aparente ale acestora cu Hamas, potrivit unor
surse de informații implicate în război, scrie theguardian.com.
Pe lângă faptul că au vorbit
despre utilizarea sistemului de inteligență artificială, numit Lavender,
sursele de informații susțin că oficialii militari israelieni au permis
uciderea unui număr mare de civili palestinieni, în special în primele
săptămâni și luni ale conflictului.
Mărturia lor neobișnuit de
sinceră oferă o perspectivă rară asupra experiențelor directe ale oficialilor
israelieni din serviciile de informații care au folosit sisteme de învățare
automată pentru a ajuta la identificarea țintelor în timpul celor șase luni de
război.
Utilizarea de către Israel a
unor sisteme puternice de inteligență artificială în războiul împotriva Hamas a
intrat pe un teritoriu necunoscut pentru războiul avansat, ridicând o serie de
întrebări juridice și morale și transformând relația dintre personalul militar
și mașini.
„Acest lucru este fără precedent, din câte îmi amintesc”, a
declarat un ofițer de informații care a folosit Lavender, adăugând că au avut
mai multă încredere într-un „mecanism
statistic” decât într-un soldat îndurerat. „Toți cei de acolo, inclusiv eu, au pierdut oameni pe 7 octombrie.
Mașina a făcut-o cu răceală. Și asta a făcut lucrurile mai ușoare”.
Un alt utilizator Lavender a
pus la îndoială faptul că rolul oamenilor în procesul de selecție a fost
semnificativ. „Aș investi 20 de
secunde pentru fiecare țintă în acest stadiu și aș face zeci de astfel de
selecții în fiecare zi. Aveam zero valoare adăugată ca om, în afară de a fi o
ștampilă de aprobare. Am economisit foarte mult timp.”
Mărturia celor șase ofițeri
de informații, toți implicați în utilizarea sistemelor de inteligență
artificială pentru a identifica țintele Hamas și ale Jihadului Islamic
Palestinian (PIJ) în timpul războiului, a fost dată jurnalistului Yuval Abraham
pentru un reportaj publicat de publicația israeliano-palestiniană +972 Magazine
și de publicația de limbă ebraică Local Call.
Relatările lor au fost
împărtășite în exclusivitate cu The Guardian înainte de publicare. Toți cei
șase au spus că Lavender a jucat un rol central în război, procesând mase de
date pentru a identifica rapid potențiali agenți „juniori” care să
fie ținta. Patru dintre surse au declarat că, la un moment dat, la începutul
războiului, Lavender a enumerat până la 37.000 de bărbați palestinieni care au
fost legați de sistemul AI de Hamas sau PIJ.
Lavender a fost dezvoltat de
divizia de elită a serviciilor de informații a Forțelor de Apărare israeliene,
Unitatea 8200, comparabilă cu Agenția Națională de Securitate a SUA sau cu GCHQ
din Marea Britanie.
Mai multe surse au descris
modul în care, pentru anumite categorii de ținte, FDI a aplicat cote
pre-autorizate pentru numărul estimat de civili care ar putea fi uciși înainte
de a fi autorizată o lovitură.
Două surse au declarat că, în
primele săptămâni de război, li s-a permis să ucidă 15 sau 20 de civili în
timpul atacurilor aeriene asupra militanților de rang inferior. Atacurile
asupra unor astfel de ținte au fost efectuate de obicei cu ajutorul unor
muniții neghidate, cunoscute sub numele de „bombe stupide”, au
declarat sursele, distrugând case întregi și ucigând toți ocupanții acestora.
„Nu vrei să irosești bombe scumpe pe oameni neimportanți – este foarte
costisitor pentru țară și există o penurie de aceste bombe”, a
declarat un ofițer de informații. Un alt ofițer a declarat că principala întrebare
cu care s-au confruntat a fost dacă „daunele colaterale” asupra
civililor permiteau un atac.
„Pentru că, de obicei, am desfășurat atacurile cu
bombe stupide, iar asta însemna să aruncăm literalmente întreaga casă asupra
ocupanților ei. Dar chiar dacă un atac este evitat, nu-ți pasă – treci imediat
la următoarea țintă. Din cauza sistemului, țintele nu se termină niciodată. Mai
ai încă 36.000 care te așteaptă”.
Potrivit experților în
conflicte, dacă Israelul a folosit bombe stupide pentru a turna casele a mii de
palestinieni care erau legați, cu ajutorul IA, de grupurile militante din Gaza,
acest lucru ar putea ajuta la explicarea numărului șocant de mare de morți în
război.
Ministerul Sănătății din
teritoriul condus de Hamas afirmă că 32.000 de palestinieni au fost uciși în
conflict în ultimele șase luni. Datele ONU arată că, numai în prima lună de
război, 1 340 de familii au suferit pierderi multiple, 312 familii pierzând mai
mult de 10 membri.
Răspunzând la publicarea
mărturiilor în +972 și Local Call, IDF a afirmat într-o declarație că
operațiunile sale au fost efectuate în conformitate cu regulile de
proporționalitate prevăzute de dreptul internațional. Acesta a precizat că
bombele stupide sunt „armament standard” care sunt folosite de
piloții FDI într-o manieră care asigură „un
nivel ridicat de precizie”.
Comunicatul a descris
Lavender ca fiind o bază de date utilizată „pentru a încrucișa sursele de informații, în scopul de a produce
straturi actualizate de informații despre agenții militari ai organizațiilor
teroriste”. Aceasta nu este o listă a agenților militari confirmați
care pot fi atacați.
„IDF nu utilizează un sistem de inteligență
artificială care identifică agenți teroriști sau încearcă să prezică dacă o
persoană este teroristă”, a adăugat
acesta. „Sistemele de informații
sunt doar instrumente pentru analiști în procesul de identificare a
țintelor”.
Lavender a creat o bază de
date cu zeci de mii de persoane
În operațiunile militare
anterioare desfășurate de FDI, producerea de ținte umane era adesea un proces
care necesita mai multă muncă. Mai multe surse care au descris pentru The
Guardian dezvoltarea de ținte în războaiele anterioare au declarat că decizia
de a „incrimina” o persoană
sau de a o identifica ca țintă legitimă era discutată și apoi semnată de un
consilier juridic.
În săptămânile și lunile de
după 7 octombrie, acest model de aprobare a loviturilor asupra țintelor umane a
fost accelerat în mod dramatic, potrivit surselor. Pe măsură ce bombardamentele
FDI asupra Gaza se intensificau, au spus acestea, comandanții au cerut o
conductă continuă de ținte.
„Am fost presați în mod constant:
„Aduceți-ne mai multe ținte”. Chiar țipau la noi”, a declarat un
ofițer de informații. „Ni s-a spus: acum trebuie să dăm peste cap Hamas,
indiferent de costuri. Orice puteți, bombardați”.
Pentru a satisface această
cerere, IDF a ajuns să se bazeze foarte mult pe Lavender pentru a genera o bază
de date cu persoanele considerate a avea caracteristicile unui militant PIJ sau
Hamas.
Detaliile privind tipurile
specifice de date utilizate pentru a antrena algoritmul lui Lavender sau modul
în care programul a ajuns la concluziile sale nu sunt incluse în relatările
publicate de +972 sau Local Call. Cu toate acestea, sursele au declarat că, în
primele săptămâni de război, Unitatea 8200 a perfecționat algoritmul lui
Lavender și a ajustat parametrii de căutare.
După eșantionarea aleatorie
și verificarea încrucișată a predicțiilor sale, unitatea a concluzionat că
Lavender a atins o rată de acuratețe de 90%, au declarat sursele, ceea ce a
determinat IDF să aprobe utilizarea sa generalizată ca instrument de
recomandare a țintelor.
Lavender a creat o bază de
date cu zeci de mii de persoane care au fost marcate ca fiind predominant
membri de rang inferior ai aripii militare a Hamas, au adăugat acestea. Aceasta
a fost utilizată alături de un alt sistem de sprijin decizional bazat pe
inteligență artificială, numit Gospel, care recomanda clădiri și structuri ca
ținte, mai degrabă decât persoane.
Relatările includ mărturii de
primă mână despre modul în care ofițerii de informații lucrau cu Lavender și
despre cum putea fi ajustată raza de acțiune a rețelei sale. „La apogeu, sistemul a reușit să genereze
37.000 de persoane ca potențiale ținte umane”, a declarat una dintre
surse. „Dar cifrele se schimbau tot
timpul, pentru că depinde de unde stabilești ștacheta a ceea ce înseamnă un
agent Hamas”.
Acestea au adăugat: „Au fost momente în care un agent Hamas era
definit mai larg, iar apoi mașinăria a început să ne aducă tot felul de membri
ai apărării civile, ofițeri de poliție, asupra cărora ar fi păcat să irosim
bombe. Aceștia ajută guvernul Hamas, dar nu pun cu adevărat în pericol
soldații.”
Înainte de război, SUA și
Israelul estimau numărul membrilor aripii militare a Hamas la aproximativ
25-30.000 de persoane.
În săptămânile care au urmat
atacului din 7 octombrie, condus de Hamas asupra sudului Israelului, în care
militanții palestinieni au ucis aproape 1.200 de israelieni și au răpit
aproximativ 240 de persoane, sursele au declarat că a existat o decizie de a trata
bărbații palestinieni care au legături cu aripa militară a Hamas ca potențiale
ținte, indiferent de rangul sau importanța lor.
De asemenea, au fost relaxate
procesele de stabilire a țintelor de către IDF în faza cea mai intensă a
bombardamentelor, au spus acestea. „A
existat o politică complet permisivă în ceea ce privește victimele
operațiunilor de bombardament”, a declarat o sursă. „O politică atât de permisivă încât, în
opinia mea, avea un element de răzbunare”.
O altă sursă, care a
justificat utilizarea lui Lavender pentru a ajuta la identificarea țintelor de
rang inferior, a declarat că „atunci
când este vorba de un militant de rang inferior, nu vrei să investești personal
și timp în el”. Aceștia au spus că în timp de război nu există timp
suficient pentru a „incrimina cu
atenție fiecare țintă”.
„Așa că ești dispus să-ți asumi marja de eroare
de a folosi inteligența artificială, riscând daune colaterale și moartea
civililor și riscând să ataci din greșeală și să trăiești cu asta”, au adăugat ei.
Indiferent de justificarea legală
sau morală a strategiei de bombardament a Israelului, unii dintre ofițerii săi
de informații par să pună acum la îndoială abordarea stabilită de comandanții
lor. „Nimeni nu s-a gândit la ce se
va face după aceea, când războiul se va termina, sau cum va fi posibil să trăim
în Gaza”, a spus unul dintre ei.
Un altul a declarat că, după
atacurile din 7 octombrie ale Hamas, atmosfera în FDI a fost „dureroasă și
răzbunătoare”. „A existat o
disonanță: pe de o parte, oamenii de aici erau frustrați că nu atacăm
suficient. Pe de altă parte, vedeți la sfârșitul zilei că încă o mie de
locuitori din Gaza au murit, majoritatea civili”.
Actualitate
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
Într-o mișcare ce semnalează o schimbare de paradigmă în arhitectura de securitate a Europei de Est, compania ucraineană de apărare Fire Point și-a fixat un obiectiv ambițios: reducerea dependenței critice de Washington și de giganții tehnologici occidentali. Pe fondul incertitudinii privind angajamentele de securitate ale SUA, Kievul mizează pe propriile resurse pentru a-și asigura nu doar supraviețuirea, ci și un loc la masa marilor exportatori de armament.
Racheta ucraineană Flamingo/FOTO:X
Dependența Ucrainei de livrările de arme americane și, mai ales, de sistemul Starlink al lui Elon Musk, s-a dovedit a fi un punct vulnerabil într-un conflict de uzură. În acest context, Fire Point – o companie care a crescut fulminant de la câteva zeci la peste 6.000 de angajați – anunță planuri pentru lansarea a zeci de sateliți proprii până în 2027. Mesajul transmis de Denis Știlerman, cofondator și designer-șef, este unul de o claritate politică tăioasă: „Nu vindem doar arme, ci independență în materie de securitate”.
„Flamingo” și mirajul autonomiei europene
Piesa de rezistență a arsenalului Fire Point este racheta „Flamingo”, despre care producătorii afirmă că are o rază de acțiune de 3.000 km – dublu față de celebra rachetă americană Tomahawk. Totuși, analiștii militari privesc aceste cifre cu un amestec de admirație și scepticism, având în vedere că eficiența reală a rachetei în condiții de luptă nu a fost încă documentată oficial.
În ciuda acestor îndoieli tehnice, Berlinul pare deja sedus de pragmatismul ucrainean. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a lăudat „progresele tehnologice impresionante” de la Kiev, explorând posibilitatea unor asociații mixte pentru producția de drone și rachete. Pentru europeni, atracția este dublă: prețul semnificativ mai mic față de modelele occidentale și experiența directă a frontului, care a permis dronelor FP-1 și FP-2 să opereze fără GPS, fentând sistemele rusești de bruiaj electronic.
Umbrele corupției și „efectul Copenhaga”
Ascensiunea Fire Point nu este însă lipsită de controverse, într-un peisaj mediatic ucrainean extrem de sensibil la legăturile dintre afaceri și mediul politic. Publicația The Financial Times notează că apropierea companiei de cercul președintelui Volodimir Zelenski a ridicat semne de întrebare.
Un contract major cu Danemarca pentru producția de combustibil solid pentru rachete a fost înghețat recent, după ce în presă au apărut interceptări care sugerau că unul dintre principalii beneficiari ai Fire Point ar fi Timur Mindici, un fost partener de afaceri al președintelui. Deși Știlerman respinge acuzațiile drept „zvonuri care provoacă întârzieri”, incidentul subliniază dificultatea Ucrainei de a separa efortul de război de vechile metehne ale sistemului.
Între Pentagon și Orientul Mijlociu
În timp ce Donald Trump a respins public ideea unei implicări ucrainene în Orientul Mijlociu, Pentagonul manifestă un interes real pentru tehnologia de la Kiev. Se pregătește chiar un acord fără precedent care ar permite exportul dronelor ucrainene în SUA pentru teste militare.
Fire Point a mers chiar mai departe, propunând crearea unei „zone gri” în Orientul Mijlociu pentru a contracara influența Iranului, o idee care ar fi pe placul statelor din Golf, dar care rămâne blocată în așteptarea unui „permis de la America”.
Succesul Fire Point și proiectul scutului antirachetă „Freya”, dezvoltat în parteneriat cu germanii de la Diehl Defence, reprezintă mai mult decât o reușită industrială. Este încercarea unei națiuni aflate în pragul epuizării de a-și scrie propriul destin tehnologic. Într-o lume unde „securitatea costă”, Kievul învață că cea mai ieftină cale către independență este inovația proprie, chiar dacă aceasta vine la pachet cu provocările interne ale transparenței și cu echilibristica complicată între aliații de la Berlin și cei de la Washington.
Actualitate
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în care fiecare parte susține că cealaltă ar fi stabilit sau implementat schema de coordonare prin Cancelaria prim-ministrului.
Ciolacu și Bolojan se contrazic privind deciziile din CSAT. Foto arhivă
Disputa dintre premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pornește de la o întrebare de fond legată de programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.
Pe de o parte, Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul CSAT, și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a respins această versiune și susține că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. El afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.
MApN avea un rol central în pregătirea SAFE
În
acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns
oficial la solicitarea lui Mihai Jurca, în care clarifică traseul
instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit
documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat
cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile
Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la
mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în
pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă
ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul
României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de
coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor
cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la
UE.
Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a
fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu
al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie
Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au
avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei
coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o
formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la
nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al
ministerelor de linie.
Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională
a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin
Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT,
ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în
mecanismul de implementare a programului SAFE.
Mihai Fifor, acuzații în plen pe tema SAFE: „Este un program de shopping al lui Ilie Bolojan pe banii României”. Răspunsul premierului
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale
Administrația Prezidențială a transmis lui Mihai Jurca un răspuns la întrebarea adresată la 8 mai 2026, prin care acesta a solicitat clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.
În răspuns, Administrația Prezidențială a comunicat următoarele:
- în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
- prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.
La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.
- în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
- în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
- ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.
Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o întâlnire cu miză ridicată între două puteri care s-au confruntat în ultimii ani pe teme precum comerțul, tehnologia, drepturile omului și securitatea.
Donald Trump și Xi Jinping/FOTO:X
Discuțiile dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au fost marcate de un ton conciliant și de apeluri la stabilitate strategică.
Iată principalele concluzii desprinse din comunicatul oficial publicat de partea chineză:
1. O nouă formulă pentru relația SUA–China
Xi Jinping a declarat că cele două state au convenit să construiască o „relație constructivă China–SUA bazată pe stabilitate strategică”.
Potrivit liderului chinez, acest nou cadru ar urma să ghideze relațiile bilaterale în următorii ani și să combine cooperarea cu o „competiție controlată”, în care diferențele dintre cele două puteri să rămână gestionabile.
Analiștii spun că formularea sugerează o perioadă de „stabilitate administrată”, menită să evite escaladarea tensiunilor care au marcat relația bilaterală în ultimii ani.
2. Progrese înaintea summitului
Xi a afirmat că negocierile pregătitoare desfășurate miercuri în Coreea de Sud între oficialii economici ai celor două state au avut rezultate „echilibrate și pozitive”.
Delegația americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar partea chineză de vicepremierul He Lifeng.
Detalii concrete privind eventuale acorduri comerciale nu au fost făcute publice.
3. Apel pentru cooperare mai profundă
Președintele chinez a cerut consolidarea canalelor de comunicare diplomatică și militară între Washington și Beijing.
Xi a spus că cele două state ar trebui să aprofundeze cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura și turismul.
Comentariile vin într-un context în care ambele economii încearcă să reducă impactul tensiunilor comerciale și al restricțiilor tehnologice reciproce.
4. Taiwan rămâne punctul cel mai sensibil
Liderul chinez a folosit cele mai ferme declarații în privința Taiwanului, pe care l-a descris drept „cea mai importantă problemă din relațiile chino-americane”.
„Dacă este gestionată corect, relația bilaterală poate continua. Dacă este gestionată greșit, există riscul unei coliziuni sau al unui conflict”, a avertizat Xi Jinping.
Tema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing, în condițiile în care China consideră insula parte a teritoriului său, iar SUA continuă să îi ofere sprijin militar și politic.
5. Discuții și despre Ucraina și Orientul Mijlociu
Potrivit comunicatului chinez, cei doi lideri au abordat și conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația din Peninsula Coreeană.
Nu au fost oferite detalii despre eventuale înțelegeri privind aceste dosare.
Xi Jinping a declarat că Beijingul dorește menținerea „impulsului pozitiv” în relația bilaterală și a transmis că China rămâne deschisă investițiilor și colaborării economice cu Statele Unite.
Se preconiza că războiul din Iran, care a declanșat o criză energetică globală, va ocupa un loc central în discuțiile de astăzi.
În timpul zborului spre Beijing la bordul Air Force One, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News că Washingtonul dorește ca Beijingul să adopte o atitudine proactivă în soluționarea conflictului cu Iranul.
Totuși, acest subiect a fost practic absent astăzi, potrivit declarației Ministerului de Externe al Chinei privind întâlnirea dintre Trump și Xi.
Declarația a dedicat secțiuni comerțului și Taiwanului, dar nu și Iranului – deși a menționat că cei doi președinți au „schimbat opinii” cu privire la „situația din Orientul Mijlociu”, printre alte probleme internaționale.
SUA doresc ajutorul Chinei pentru a readuce Iranul la masa negocierilor, în timp ce China a jucat în tăcere rolul de pacificator în culise, fără a se implica în conflict.
Donald Trump este însoțit la Beijing de o importantă delegație de afaceri, din care fac parte lideri ai unor mari companii americane, inclusiv Elon Musk și Jensen Huang. Se pare că Elon Musk, directorul executiv al Tesla, și-a adus fiul, X Æ A-Xii, la Beijing. Cei doi au fost văzuți plimbându-se prin Sala Mare a Poporului.
Băiatul în vârstă de 6 ani, poreclit X, a mai făcut o apariție publică rară anul trecut, când Musk l-a luat cu el la o întâlnire cu Trump la Casa Albă.
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
Într-o mișcare ce semnalează o schimbare de paradigmă în arhitectura de securitate a Europei de Est, compania ucraineană de apărare...
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în...
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
As Cyprus prepares for its parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, the nationalist party ELAM (National Popular Front) is...
Cinci concluzii după prima zi a summitului Trump-Xi de la Beijing
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o...
Daniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
Într-un amplu interviu acordat revistei Careers & Business România, Daniel Cîrnu — unul dintre pionierii marketingului digital din România și...
Șeful Vămilor, Mihai Savin, reținut de DNA într-un dosar de fals și uz de fals. Alți doi funcționari din Galați, implicați în dosar
Șeful Autorității Vamale Române, Mihai Savin, ar fi fost reținut de procurorii DNA într-un dosar de fals și uz de...
Omul care a stârnit fascinația pentru Vestul Sălbatic american. A fost o legendă vie, capabil să ucidă un urs doar cu un cuțit
Wild Bill Hickok a fost un adevărat simbol al Vestului Sălbatic american. Pistolar, șerif, cercetaș, jucător profesionist de poker și...
-
Politicaacum 11 ore
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileAvocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”
-
Breakingacum 2 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 3 zile
Câte ouă trebuie să mănânci pe săptămână ca să reduci riscul de Alzheimer
-
Breakingacum 3 zileRomânia, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite
-
Actualitateacum 2 zileCum optimizezi profilul Google Business pentru rezultate maxime în 2026?