Actualitate
Stadiul Autostrăzii Sibiu-Pitești. „Avem șanse 50/50 să circulăm pe încă un segment în decembrie 2024“ VIDEO
Noi informații cu privire la stadiul lucrărilor la zi, pe loturile aflate în lucru ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, au fost dezvăluite atât de către autorități, cât și de activiștii care monitorizează proiectele de infrastructură rutieră.
Directorul
Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, spre exemplu, a confirmat, pe pagina sa de Facebook, ceea ce presa anunțase deja, și anume
că în scurt timp vor demara primele lucrări pe Lotul 2 Boița – Cornetu.
Reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova au dezvăluit
că se fac cercetări arheologice în două situri de pe Lotul 3 Cornetu-Tigveni, folosindu-se tehnici și metode
noi de cercetare – geofizice, teledetecție, fotogrametrie, inclusiv dronele. Descoperiri importante vizează o perioadă îndelungată în timp, începând cu Epoca Fierului și terminând cu Perioada Contemporană.
În același timp, Asociația Pro Infrastructura a anunțat duminică, 14 aprilie 2024, că există mari șanse ca până în
2026 să se finalizeze primul tunel forat de pe o autostradă din România, cel de pe Lotul 4
Tigveni – Curtea de Argeș, de la Momâia, și a mai menționat și
că există speranța ca în acest an să putem circula pe încă o porțiune din
această autostradă, referindu-se la un segment din Lotul 5 Curtea de Argeș – Pitești, cuprins între Vâlcele (Mănicești) și Bascov (Pitești).
În ceea ce privește însă Lotul 6 – legătura dintre Râmnicu Vâlcea și Autostrada Sibiu Pitești prin Tigveni – deocamdată, nu s-a trecut de stadiul de promisiuni.
Stadiul lucrărilor pe cele patru loturi aflate în lucru ale Autostrăzii A1 Sibiu Pitești la jumătate
Lotul 2 – se așteaptă autorizația de construire, pentru a se demara primele lucrări
Lotul 2 Boița-Cornetu, cel mai dificil dintre cele două secțiuni montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești, ce se va construi pe Valea Oltului, așteaptă demararea primelor lucrări, pe raza județului Sibiu. În Vâlcea, încă se mai lucrează la faza de proiectare.
„Odată cu emiterea primei Autorizații de Construire, asocierea turcă Mapa Insaat Ve Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret AS poate începe o serie de lucrări în zona localităților Tălmaciu și Boița (județul Sibiu), atât la corpul autostrăzii cât și la structuri. Printre obiectivele care vor fi construite pe traseu se numără și viaductul de la km 13+181, care va avea o lungime de 650 m”, a amintit directorul CNAIR, Cristian Pistol.
Lungimea Secțiunii 2 este de 31,33 km, iar construcția trebuie finalizată în anul 2028. Valoarea întregului contract este de 4,25 miliarde de lei (fără TVA).
Lotul 3 – cercetări arheologice cu drona și teledetecție
Pe Lotul 3 Cornetu – Tigveni au loc în acest moment cercetări arheologice în mai multe sit-uri, din Vâlcea și Argeș, descoperirile fiind corelate cu ce s-a întreprins în timpul campaniei din 2023.
„Cercetările arheologice, care se desfășoară în prezent pe Secțiunea 3, au fost precedate de o serie de săpături de sondaj și investigații geofizice pentru determinarea potențialului arheologic. În zonă, în anii `70 – `80 ai secolului trecut, au fost întreprinse cercetări de teren care au relevat prezența unor artefacte din Epoca Fierului”, au menționat reprezentanții CNAIR pe Facebook, referindu-se la descoperirile din Situl arheologic nr. 1 de la Bârseștii de Sus – Tigveni, delimitat anterior prin diagnostic arheologic intruziv.
Un alt sit, nr. 3, este cel de la Rudeni.
„Se folosesc tehnici și metode noi de cercetare – geofizice, teledetecție, fotogrametrie – care furnizează informații complete și complexe în analiza unui sit arheologic. Cercetarea arheologică nu se desfășoară doar la nivelul unei săpături de teren, ci urmărește și analizarea peisajului din perspectiva relației dintre comunitățile din trecut, în special din Epoca Medievală Târzie, albia Topologului și mediu”, a mai precizat sursa citată.
Cercetările sunt realizate de către echipe interdisciplinare formate din arheologi, topografi, specialiști în GIS (soluții geospațiale), geofizicieni, geologi, pedologi din mai multe institute și universități cu care este asociat Muzeul Național de Istorie a României, iar munca efectivă este realizată de către localnici.
Secțiunea 3, în lungime de 37,40 km, reprezintă cel mai scump sector de autostradă din România (5,323 miliarde de lei, fără TVA), fiind realizată de asocierea Webuild SPA – Trancrad SRL, termenul de deschidere a acestui tronson fiind programat pentru 2028.
Lotul 4: „Șanse să circulăm prin primul tunel forat pe o autostradă în 2026”
Pentru Lotul 4 Curtea de Argeș – Tigveni, există, pe lângă peisaje frumoase, și speranțe pentru 2026, potrivit reprezentanților Asociației Pro Infrastructura, care au realizat și filmări pe această secțiune pe care le-au postat pe rețelele de socializare, la finele săptămânii trecute.
„Mini-secțiunea de 9,861 km din A1 Sibiu-Pitești avansează bine și avem încă șanse să circulăm prin primul tunel forat de pe o autostradă românească în decembrie 2026. Am filmat inclusiv în interiorul Tunelului (Momaia) din apropiere de Curtea de Argeș, lung de 1,35 km. Progresul până acum este foarte bun (VEZI primul VIDEO): săpătura a ajuns puțin dincolo de prima galerie de legătură între cele două căi. Sunt trei astfel de treceri folosite în caz de urgență, două pietonale spre capete și între ele una mare în care încap și vehiculele. Din păcate, așa cum se vede din imagini, antreprenorul PORR a dat de o zonă cu mult nisip, unul din cele mai dificile tipuri de teren în care poți construi ceva, mai ales un tunel. Și nici pe restul lotului lucrările nu sunt de lepădat: viaducte multe, lungi și adânci, consolidări serioase de făcut pe mulți versanți cu risc de alunecare. Un mic munte de muncă”, au explicat activiștii care monitorizează proiectul de infrastructură.
Secțiunea 4 are ca termen de finalizare anul 2027. „Așadar, <finalizare> în martie 2027, însă stadiul fizic estimăm că a depășit 27-28% și termenul de inaugurare țintit de cei de la PORR, decembrie 2026, puțin înaintea celui contractual, este în continuare fezabil în ciuda lucrărilor grele”, a mai spus Pro Infrastructura.
Lotul 5: „Autostrada A1, Pitești-Curtea de Argeș, în cărți pentru 2024”
Cele mai bune vești sunt însă cele care vin de pe Lotul 5 Curtea de Argeș – Pitești.
„Pe cei 30,35 kilometri, italienii de la WeBuild sunt mult devansați și avem șanse bune să circulăm, măcar parțial, între nodurile Pitești/Bascov și Mănicești/Vâlcele, în decembrie 2024, cu nouă luni înainte de termenul contractual, septembrie 2025”, au anunțat reprezentanții Asociației Pro Infrastructura.
Aceștia au mai explicat și că la terasamente nu au nicio emoție pentru finalul acestui an: „Pe cea mai mare parte a lotului avem balast stabilizat și chiar primul strat de asfalt, doar mici zone fiind mai în urmă. Însă la structuri este altă poveste. Inaugurarea anticipată în decembrie 2024 stă în câteva poduri critice de pe tronson, în special cele cu deschideri pe tablier metalic, cum ar fi cel peste canalul Argeș, de lângă Merișani, în sudul Lacului Vâlcele”.
Activiștii au mai menționat și despre fricțiunile dintre CNAIR și cei de la WeBuild, plecate de la o altă lucrare care ar putea afecta execuția Secțiunii 5: „O altă problemă majoră este și atitudinea oficialilor CNAIR față de WeBuild în legătură cu problemele de execuție de pe contractul podului suspendat de la Brăila. Nu ne imaginăm că italienii vor avea chef să ne facă vreun favor când sunt la cuțite cu șefii din Transporturi, chiar dacă vor dori să-și strângă cât mai repede jucăriile și să se mute în apropiere pe Secțiunea 3, acolo unde au de tras minim 45 de luni, contractual, realist-optimist vreo cinci – șase ani”.
În ciuda acestui fapt, activiștii sunt de părere că există mari șanse ca pe un segment din acest tronson să putem circula chiar din acest an: „Una peste alta, așa cum am spus și în ianuarie, în previziunile noastre rutiere din acest an, avem șanse 50/50 să circulăm pe A1, între Pitești și Curtea de Argeș, în decembrie 2024. Cu siguranță balanța va înclina într-o parte sau alta în următoarele trei – patru luni. Autostrada A1 Pitești-Curtea de Argeș rămâne în continuare în cărți pentru 2024”.
Lotul 6, legătura dintre autostradă și Râmnicu Vâlcea, la stadiul de „promisiune”
Legat de Lotul 6 Tigveni – Râmnicu Vâlcea, așa cum este cunoscut drumul de legătură între Autostrada Sibiu-Pitești și municipiul Râmnicu Vâlcea, tot cei de la Pro Infrastructura au menționat: „N-ar strica dacă responsabilii CNAIR ar lansa urgent licitația de lucrări pe DN73C, astfel încât să scoatem traficul de tranzit de pe DN7 / E81, și din localitățile înșirate între Pitești și Râmnicu Vâlcea… CNAIR trebuie să urgenteze scoaterea la licitație a modernizării/reabilitării DN73C. Promisiuni peste promisiuni că se licitează, dar deocamdată nimic”.
Este vorba despre legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni care se va realiza prin reabilitarea și modernizarea unei artere rutiere existente, dar problematice – DN73C, drumul care leagă capitala județului Vâlcea de Curtea de Argeș, interzis în acest moment tranzitului greu, din cauza deselor alunecări de teren de pe traseu.
Șoferii consideră că fără această legătură bucățile de autostradă din Loturile 4 și 5 vor fi mai degrabă „piese de muzeu” și se arată neîncrezători în reabilitarea acestei rute: „Drumul acela este mai mult comunal, sau cel mult județean, trece prin multe sate și are foarte multe curbe, nu ai cum să muți atât de mult trafic greu prin niște sate împachetate”.
Pentru cei care doresc să fie la curent în permanență cu informații despre Autostrada Sibiu – Pitești reamintim că există o hartă interactivă a lucrărilor din proiectele de infrastructură demarate în România, inclusiv Autostrada Sibiu-Pitești, realizată de către Asociația Pro Infrastructura, unde poate fi văzut în timp real în ce stadiu se află fiecare segment.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





