Actualitate
Secretele pădurilor seculare din vremea dacilor. Butoiul de lemn care nu a putrezit de 2000 ani VIDEO
Oamenii de știință au descoperit indicii despre cum arătau pădurile care acopereau, în Antichitate, actualul teritoriu al României. De atunci, s-au păstrat câteva „vestigii” ale acestora – unelte și lemne de construcții, ca butoiul de stejar din Sarmizegetusa, pari de mină și o grindă din podul lui Traian.
Fagii din Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O pădure de fagi seculari care înconjoară ruinele din Sarmizegetusa Regia (video) din Hunedoara poate inspira călătorii să își imagineze cum ar fi arătat pădurile din vremea dacilor: cu arbori ajunși la înălțimi de 30-40 de metri, cu trunchiuri puternice care le-ar fi dat localnicilor din capitala dacilor sentimentul siguranței și veșniciei.
Unii fagi din Sarmizegetusa Regia au peste un secol și impresionează prin statura lor. De-a lungul timpului mai mulți arbori s-au prăbușit, doborâți de furtuni sau chiar din senin, punând în pericol integritatea monumentelor și siguranța vizitatorilor.
La rădăcinile lor au fost descoperite uneori, adevărate comori arheologice, ca matrița de bronz din Sarmizegetusa Regia (video) sau tezaure de aur dacice.
În jurul rămășițelor orașului dacilor, pădurile din Munții Șureanu ocupă mii de hectare, iar în unele zone au peste un secol și sunt rar călcate de oameni.
Codrii au cuprins cea mai mare parte a ţinutului de la poalele Vârfului Godeanu, considerat muntele sfânt al dacilor, care se înalţă în Munţii Orăştiei, deasupra Sarmizegetusei Regia și au protejat ruinele mai multor așezări dacice.
Imaginea 1/20:
padure sarmizegetusa regia
Priveliștea lor pare să nu se fi schimbat prea mult de cea pe care o oferea ținutul cetăților dacice în Antichitate, epocă în care, potrivit unor oameni de știință, pădurile ocupau o suprafață de cel puțin două ori mai mare pe actualul teritoriu al României, față de cea din prezent.
Cum arătau pădurile din Dacia
Pădurile au jucat un rol vital pentru locuitorii antici ai actualului teritoriu al României. În Antichitate, acopereau aproape 70% din suprafața țării, față de circa 27,5%, cât este suprafața actuală a fondului forestier din România.
Ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu. Foto: Daniel Guță
„Pădurea era mult mai întinsă decât astăzi, acoperind nu numai munții, dar și o mare parte a câmpiei. Transilvania, al cărei nume însuși implică existența pădurilor mari ce o despărțeau de vasta câmpie a Dunării și a Tisei, Moldova, unde codrii uriași acopereau dealurile, coborând până la vărsarea Siretului și Prutului, Muntenia sau Țara Românească, unde, cu excepția Bărăganului și a stepei Burnazului puteai să mergi de la munte până la Dunăre numai prin codrii, erau țări de pădure, cu codrii uriași. Oamenii erau puțini, iar pădurea imensă”, arăta istoricul Constantin Giurescu, în volumul „Istoria pădurii românești”.
Unii oameni de știință arătau că dacii nu au exploatat pădurile intens, iar regenerarea lor se făcea natural, în aceleași specii. Romanii ar fi profitat primii, la scară industrială, de valoarea pădurilor din Dacia.
Romanii corindu-și drum prin pădure. Sursa: volumul Columna lui Traian, de Radu Vulpe, 2005
„Prima exploatare de pădure a fost făcută, după toate probabilităţile, de către administraţia romană, în urma războiului pustiitor dintre anii 101—106. Pădurea care acoperea teritoriul Daciei la începutul secolului al II-lea era alcătuită aproape exclusiv din specii tari, specifice solurilor de calcare și gresii, cum și unei clime mai calde și mai umede decît aceea de astăzi. Predominau atunci tisa, pinul, castanul, stejarul şi frasinul. Creşterile erau foarte viguroase, arborii atingând dimensiuni impresionante şi longevităţi neobişnuite în zilele noastre”, arăta inginerul Ion Florescu.
Pădurile, vitale în războaiele daco-romane
Pădurile la asigurau dacilor adăpost și hrană, arată istoricii, iar în timpul războaielor daco-romane au avut un rol esențial în sistemul de apărare al dacilor.
Pornind de pe țărmul Dunării spre Sarmizegetusa Regia (video), romanii aveau de străbătut aproape numai ținuturi accidentate, acoperite de păduri, pe care dacii le-au folosit în favoarea lor.
Unele scene de pe Columna lui Traian – monumentul triumfal ridicat la Roma, după războaiele daco-romane, arată eforturile pe care armatele romane le fac pentru a deschide drumuri prin pădurile Daciei.
Alte scene înfățișate pe Columna lui Traian îi arată pe daci luptând cu romanii la marginea unor păduri sau ieșind de la adăpostul acestora pentru a-și ataca, prin surprindere, dușmanii.
Scena morții lui Decebal, pe Columna lui Traian. Foto: Wikipedia.
Pentru a ajunge la Sarmizegetusa Regia, armatele romane au trecut pe văile râurilor care străbat Munții Banatului, de la Dunăre spre Carpați, printr-o întindere aproape nesfârșită de păduri. Unele locuri, ca Porțile de Fier ale Transilvaniei (video), au fost folosite de daci pentru organizarea unor ambuscade.
„Porţiunea dintre Cerna și Jiu este dispusă în amfiteatru, plecând de la munţi de aproape 2.000 de metri altitudine şi coborând treptat pînă în câmpia Dunării. Peste 80 la sută din această suprafaţă a fost acoperită cu păduri. Mulţimea şi desimea pădurilor este confirmată de numeroase mărturii ale timpului. Se cunoaşte cazul generalului roman Caius Scribone Curio din anul 74 î.e.n., care după ce bătuse pe dardani, n-a cutezat să atace pe daci, pentru că l-a înspăimîntat întunecimea codrilor (Dacio tenus veniit, sed tenebras saltum expavit). Se mai cunoaşte atacul descris de Tacitus, pe la anul 86 al e.n., când generalul Fuscus al împăratului Domiţian a fost prins într-un defileu şi ucis cu întreaga lui armată”, arăta inginerul Ion Florescu, într-un studiu publicat în „Revista Pădurilor” (1958).
Pădurea i-a salvat pe daci de la dezastru
Regele dac Decebal ar fi folosit pădurea și pentru a-i induce în eroare pe romani.
„Decebal, foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştia să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere”, informa istoricul latin Dio Cassius, în secolele II-III.
Una dintre cele mai cunoscute anecdote despre daci arăta modul în care Decebal i-ar fi descurajat pe romani să înainteze spre Sarmizegetusa Regia, după ce i-ar fi înfrânt pe daci la Tapae. Și atunci, pădurea a fost folosită în ajutorul dacilor.
„Decebal se temu ca romanii victorioşi să nu pornească spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor, la o oarecare înălţime, şi puse arme pe trunchiuri, pentru ca duşmanii să creadă că sunt soldaţi şi să se retragă înspăimântaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat”, scria autorul latin Dio Cassius, în Istorii, volumele în care a descris războaiele daco-romane.
Regele dac Decebal și-a găsit, însă, sfârșitul dramatic, la umbra unor fagi uriași, reprezentați pe Columna lui Traian.
Lemnele din vremea dacilor, păstrate
Câteva rămășițe ale lemnului folosit în construcțiile antice s-au păstrat până în secolul al XX-lea, iar oamenii de știință au găsit în ele indicii cu privire la rezistența lor.
O grindă de stejar s-a păstrat din podul antic de la Drobeta Turnu Severin, ridicat din ordinul împăratului Traian, în vremea războaielor daco-romane. La construcţia podului peste Dunăre au lucrat numeroşi meşteri aduşi din Imperiul Roman, sub comanda arhitectului Apolodor din Damasc. Potrivit istoricilor români, construcţia podului a fost realizată între anii 103 şi 105, iar lungimea sa a depăşit un kilometru. Podul de la Drobeta, nume care ar însemna „despicătură”, a fost înfăţişat pe Columna lui Traian, fiind folosit de împărat pentru a trece în Dacia.
Podul lui Traian. Gravură din secolul al XIX-lea.
Alături de grinda din pod, alți pari de mină, din stejar și frasin, folosiți în antichitate, au fost descoperiți aproape carbonizaţi într-o galerie de mină de la Băroaia (Baia de Aramă), desecată în jurul anului 1900.
„Desecarea galeriei care ducea la minereul de aramă, făcută de către o societate franceză, care apoi a abandonat exploatarea, a scos la iveală un fapt deosebit de important. Pe unul din parii de tisă de la intrarea în galerie, s-au găsit crestate nume, probabil din colegiul arămurilor ca: Bedar, Nando, Epicod, Aureliu, Casio, cu o caligrafie primitivă, dar frumos împodobite cu ghirlande de stejar, purtând data de 20 mai şi amintind că sunt 30 de ani de la venirea Romanilor. În fruntea listei se menţiona un procurator roman, dar numele lui era complet ros. Deci, exista un procurator roman care conducea exploatările locale”, arăta inginerul.
Examinarea grinzii și a parilor de mină a arătat trăinicia, dimensiunile şi creşterile tisei, stejarului, pinului şi ale frasinului, considerate neobişnuite pentru vremurile de astăzi.
„Parii de tisă indicau provenienţa dintr-un arbore falnic, iar nu din tufa pipernicită a zilelor noastre. Trăinicia lemnului de tisă era bine cunoscută încă de pe atunci. Localnicii îl numesc şi azi „lemnul care nu putrezeşte niciodată“, de aceea a şi fost folosit ca par de mină numai în locurile expuse putrezirii. Această însuşire a lemnului se datora prezenţei în el a unei substanţe toxice pentru ciupercile care descompun lemnul”, scria autorul studiului.
Pădurile de tisă, pin și stejar ar fi fost exploatate intens de romani, iar în locul lor, cu timpul au apărut specii secundare ca fagul și bradul.
„Arborele tisa, care prin minunata lui elasticitate permitea să se confecţioneze din el temutele arcuri de luptă ale dacilor sau săgeţile cu vârfurile înmuiate în otrava viperelor, cum şi arcurile urmaşilor lor românia dispărut astăzi aproape în întregime”. arăta inginerul Ion Florescu, în Revista Pădurilor (1958).
Butoiul din Sarmizegetusa Regia
Rămășițe ale construcțiilor antice de lemn au fost descoperite și la Sarmizegetusa Regia.
În anii ’50, arheologii au identificat un sistem ingenios de captare, decantare și distribuire a apei pe terasele din capitala dacilor.
O cisternă de apă din cetățile dacice, fotografiată de C. Daicoviciu (sursa MNIR)
Mai multe conducte ceramice, căptușite cu lut și protejate de jgheaburi din lemn de brad erau legate de un butoi uriaș de lemn din molid, care s-a păstrat timp de aproape două milenii și care ar fi fost folosit la captarea apei provenită de la izvoarele din împrejurimi.
„La Grădiștea Muncelului, în anul 1950, pe una dintre terasele situate la vest de incinta fortificată, la locul numit astăzi Tău, s-a descoperit instalația unei captări și filtrări a apei de izvor. Captarea apei se făcea cu ajutorul unui vas de lemn – un butoi enorm – păstrat în întregime. În acest butoi intră două conducte, făcute din țevi de lut ars, ce aduc apa de la două izvoare situate în imediata apropiere – unul spre nord și al doilea spre est de Tău”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan (1928 – 1994), care a cercetat timp de peste patru decenii vestigiile dacice.
Butoiul decantor avea o capacitate maximă de aproximativ 3.000 de litri, iar în partea sa inferioară era fixat un tub de plumb, prevăzut cu o sită de metal, de la care pornea o altă conductă realizată din tuburi ceramice, fixate etanș unul în altul, protejate de jgheaburi din lemn, acoperite și ele cu capace de lemn.
Cu
două milenii în urmă, arată oamenii de
știință, o vegetaţie forestieră luxuriantă acoperea peste 80% din
suprafaţa regiunii din sud-vestul României, de la Dunăre la Carpați, devenită provincie romană, în urma războaielor de la începutul secolului al doilea. Clima era mai caldă și mai umedă, potrivit istoricilor.
„Această
vegetaţie a degenerat către zilele noastre sau chiar a dispărut. Cauza nu
trebuie căutată în vreun cataclism natural, ci numai în exploatări
devastatoare”, arăta cercetătorul Ion Florescu.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 2 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





