Actualitate
Alegerile care decid soarta Franței: ar putea aduce la putere extrema dreaptă pentru prima oară după Al doilea Război Mondial
După dizolvarea surprinzătoare a Adunării Naționale de către Emmanuel Macron, francezii sunt din nou chemați la urne, duminică 30 iunie, în cadrul primului tur al alegerilor legislative anticipate. La doar trei săptămâni după alegerile europene. Trei săptămâni în care peisajul politic francez a fost complet răsturnat, iar rezultatul ar putea fi istoric.
Urnele se deschid la ora locala 8.00 (7 ora României) și se vor închide la ora locală 18.00 ( 17.00 ora României) . În câteva mari orașe franceze, cum ar fi Paris, Marsilia, Lyon și Montpellier, secțiile de votare se pot închide la ora 19.00 sau 20.00.
Primele estimări ale rezultatelor primului tur al alegerilor legislative din 2024 vor fi publicate duminică, de la ora 20:00, ora Parisului (19.00 ora Bucureștiului). În cadrul acestor alegeri, sunt puse în joc 577 de locuri parlamentare. Următorul prim-ministru al Franței va proveni probabil din partidul sau coaliția care va obține cele mai multe locuri în noua Adunare Națională.
Aceste legislative anticipate ar putea duce la formarea primului guvern de extremă-dreapta al țării de la ocupația nazistă din al Doilea Război Mondial – sau la absența oricărei majorități.
S-a încheiat o perioadă de campanie în care președintele Emmanuel Macron a făcut eforturi să convingă un electorat care pare să-i fi întors spatele. Presa din afara Franței prevede o înfrângere majoră pentru președintele francez.
În ciuda numeroaselor sale discursuri și a scrisorii adresate francezilor, în care a asigurat că a auzit mesajul de schimbare, se pare că nu se mai poate face auzit”.
Macron a vrut să se prezinte drept singura cale posibilă împotriva formațiunii de extremă dreapta, Adunarea Naționaă, condusă de Marine Le Pen, marea câștigătoare a ultimelor alegeri europene. Dar soarta s-ar putea întoarce împotriva vrăjitorului. Această situație ar putea bloca politica externă, nu doar la Paris, ci ar avea efecte asupra întregii Uniuni Europene”.
Cum funcționează sistemul electora francez?
Sistemul francez este complex și nu este proporțional cu sprijinul național pentru un partid. Legislatorii sunt aleși pe circumscripții. Un candidat parlamentar trebuie să obțină peste 50% din voturile din ziua respectivă pentru a fi ales direct duminică.
În caz contrar, primii doi candidați, alături de oricine altcineva care a obținut sprijinul a peste 12,5% dintre alegătorii înregistrați, merg mai departe într-un al doilea tur.
În unele cazuri, trei sau patru persoane ajung în turul al doilea, deși unii se pot retrage pentru a spori șansele unui alt candidat – o tactică adesea folosită în trecut pentru a bloca candidații de extremă dreapta.
Se așteaptă ca principalii lideri ai partidelor să își dezvăluie strategia între cele două tururi. Acest lucru face ca rezultatul celui de-al doilea tur să fie extrem de incert și să depindă de manevrele politice și de reacția alegătorilor.
Partidul de extremă-dreapta Adunarea Națională, care conduce în toate sondajele de opinie preelectorale, speră să obțină majoritatea absolută, adică cel puțin 289 din cele 577 de locuri.
Adunarea Națională, camera inferioară , este cea mai puternică dintre cele două camere ale parlamentului francez. Ea are ultimul cuvânt în procesul de legiferare față de Senat, dominat de conservatori.
Macron are un mandat prezidențial până în 2027 și a declarat că nu va demisiona înainte de finalul mandatului său.
Serviciile de securitate, în alertă maximă
Forţele de ordine sunt gata să gestioneze eventuale tulburări ale ordinii publice în urma celor două tururi de scrutin din 30 iunie şi 7 iulie. „Ne pregătim pentru orice eventualitate. Pot apărea manifestaţii în spaţiul public care apoi să degenereze“ a declarat Laurent Nunez, prefectul Parisului.
De partea ei, Marine le Pen spune estimează că „probabil vor fi manifestaţii pe străzi“ dacă partidul ei câştigă scrutinul. Lidera extremistă a profitat de ocazie pentru a acuza „extrema stângă“ pentru eventualele derapaje cu ocazia acestor adunări.
Ce spun sondajele
Ancheta institutului Ipsos pentru cotidianul Le Monde, grupurile publice de radio-televiziune Radio France şi France Télévisions, dar şi pentru 3 institute de cercetări politice, arată că alegerile legislative anticipate din 30 iunie şi 7 iulie suscită un mare interes pentru francezi. Între 61-65% din electorat ar urma să se mobilizeze la urne în următoarele două duminici. S-au eliberat peste 2 milioane de procuri pentru acest scrutin istoric.
«Interes, dar şi nedumerire, frică şi speranţă» subliniază Le Monde. Clasamentul se menţine pe aceleaşi poziţii şi acum în intenţiile de vot, ca scorul de la europarlamentarele din urmă cu trei săptămîni.
Blocul extremei drepte format din Adunarea Națională (RN) şi dizidenţii din partidul conservator Republicanii conduşi de Eric Ciotti cumulează 36% din intenţii şi este deci mult în fruntea cursei cu un scor nemaiîntâlnit până acum. Pe locul doi, Noul Front Popular (NFP) care-i reuneşte pe radicalii de stânga, pe comunişti, pe socialişti şi pe ecologişti, este creditat cu circa 29% din intenţiile de vot. Mişcarea prezidenţială Ensemble ar obţine doar 19-20%, adică 10 puncte mai puţin decât blocul de stânga, iar partidul Republicanii, mai bine zis ce a mai rămas din acest partid conservator după sciziunea provocată de Ciotti, este creditat numai cu 8% din intenţiile de vot. Marja de eroare este în fiecare din cazuri de circa 1%.
Cifrele de mai sus arată că partidul RN îşi menţine forţa obţinută la europenele din 9 iunie şi câştigă mai bine de 10 procente faţă de primul tur al legislativelor din 2022. În plus, partidul de extremă dreaptă beneficiază de o puternică aderare la ideile sale. Altfel spus, votul RN nu mai este decât pe alocuri un vot „contra“ altui partid sau bloc. Dovadă că 56% din cei care au votat lista condusă de Jordan Bardella la europene au făcut-o pentru că, spun ei, „aderă la valorile şi ideile Reuniunii naţionale“. potrivit RFI.
Stânga reunită sub sigla NFP ar primi trei puncte faţă de 2022 când fosta alianţă Nupes obţinute puţin peste 26%. Sondajul actual arată însă că laolaltă, stânga franceză coboară sub totalul înregistrat la europenele din 9 iunie care era undeva la 32%. Motivul acestei relative pierderi de electorat este că alegătorii socialistului Raphaël Glucksmann nu susţin toţi noua alianţă, în particular din cauza prezenţei stângii radicale din Franţa nesupusă, prima dintre forţele politice de stânga din Franţa. Dealtfel, dacă stânga ar putea face duminică un foarte bun prim tur de scrutin, la turul doi din 7 iulie rezultatele ar putea fi complicate, avertizează un analist de la Le Monde. Tocmai pentru că, din cauza unor personaje precum Jean-Luc Mélenchon, liderul Franţei nesupuse, mulţi alegători de dreapta sau de centru pun semnul egal între lepeniști şi NFP.
Alegătorii de dreapta din partidul Republicanii (LR) sunt complet dezorientaţi, scrie Le Monde. Un sfert dintre ei va vota la legislative cu mişcarea prezidenţială Ensemble, un alt sfert va vota cu extrema dreapta iar restul cu un candidat LR.
Actualitate
Bombardament în Sumî. Cel puțin doi oameni au murit într-un atac aerian rus
Un atac aerian rus a ucis două persoane şi a rănit mai multe în oraşul Sumî, în nord-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene duminică dimineaţă.
Doi oameni au murit într-un atac aerian la Sumî FOTO EPA
„În această noapte (…), inamicul a lansat un atac aerian asupra oraşului Sumî. Două persoane au murit, alte patru au fost rănite, printre care doi copii”, a indicat administraţia militară a regiunii Sumî pe reţeaua Telegram, precizând că mai multe case şi maşini au fost avariat, transmite Agerpres.
Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia, a fost supusă atacurilor frecvente ale forțelor ruse. Moscova neagă că ar viza civili, susținând că atacurile sale au ca scop distrugerea infrastructurii critice pentru eforturile de război ale Kievului.
Mii de civili au murit în acest război, pe care Rusia l-a declanșat printr-o invazie la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Milioane de ucraineni au fost, de asemenea, strămutați, în timp ce orașele și satele lor au fost transformate în ruine, potrivit Reuters.
Actualitate
Ce ar putea însemna pentru Ucraina rachetele balistice ale Iranului, în mâinile Rusiei
Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru războiul pe scară largă al Moscovei împotriva Ucrainei.
Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X
Casa Albă a spus că este „ alarmată ” de rapoartele despre transfer.
Până în prezent, nu se știe ca vreo rachetă balistică iraniană să fi fost lansată de Rusia asupra Ucrainei, deși orașele sale au fost atacate de dronele kamikaze Shahed fabricate în Iran din octombrie 2022 .
Surse informate au menționat posibilitatea ca Iranul să livreze două tipuri de rachete cu rază scurtă, Ababil și Fath -360.
„Există încă o mulțime de întrebări fără răspuns”, a declarat pentru Kyiv Independent Fabian Hinz , cercetător pentru apărare și analiză militară la Institutul Internațional de Studii Strategice.
Mare întrebare: ce tip de racheta va primi Rusia
„Dar marea întrebare este ce tip de sistem (ar furniza Iranul) – va fi mai strategic sau mai tactic?” Răspunsul la această întrebare are implicații profunde pentru Ucraina. Sistemele tactice ar reprezenta o amenințare mai mare pentru forțele armate ale Ucrainei.
Ababil și Fath -360 au o rază de acțiune de 86 de kilometri, respectiv 120 de kilometri, ceea ce limitează țintele împotriva cărora Rusia le-ar putea folosi la cele relativ apropiate de granițele sale și de linia frontului.
„Este mai probabil ca acestea să fie folosite pe ținte legate de acțiunea din prima linie, ținte militare, centre logistice, posturi de comandă, cazărmi, depozite de combustibil – acestea sunt genul de ținte pe care le-ai lovi cu o rachetă tactică”, spune Hinz.
Rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Fateh-110 și Zolfaghar au o rază de acțiune de 300 km și, respectiv, 700 km și sunt clasificate drept strategice.
Dacă Iranul le furnizează Rusiei, „ar putea atinge practic zone îndepărtate din Ucraina”, a spus Hinz.
„Raza de acțiune a Zolfaghar este de fapt puțin mai mare decât a rachei rusești Iskander. Deci le-ar putea folosi pentru a viza infrastructura critică din toată țara ”, adaugă el.
Raza de acțiune și devastarea cauzată de rachetele balistice cu această rază de acțiune au fost ilustrate în mod sumbru chiar în această săptămână – se crede că rachete Iskander rusești au fost folosite în atacul de la Poltava din 3 septembrie, care a ucis cel puțin 55 de oameni .
Și merită remarcat faptul că chiar și racheta balistică iraniană cu cea mai scurtă rază de acțiune ar putea ajunge în orașe precum Harkov, situat la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia .
Indiferent de tipul care este furnizat, Finz subliniază că, datorită programului extins de rachete al Iranului , acestea sunt capabile să „livreze cantitate”.
„Și-au crescut semnificativ capacitățile în ultimii ani și pot oferi cifrele pe care le doresc rușii”, adaugă el.
Deși nu se așteaptă ca Rusia să rămână fără propriile rachete balistice în curând, într-un război care a durat mult mai mult decât a avut în vedere vreodată Kremlinul, Finz a spus că are sens ca Kremlinul să obțină cât mai multe de oriunde poate.
Mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră
Și mai multe rachete balistice nu vor face decât să pună mai mult stres asupra apărării antiaeriene deja întinse a Ucrainei, deoarece sunt mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră.
Rachetele balistice sunt propulsate de rachete și sunt lansate sus în atmosferă înainte de a se arcui înapoi spre ținta lor.
Sunt ghidate doar în fazele inițiale ale lansării, așa că pot fi mai puțin precise decât rachetele de croazieră, dar au avantajul că ating viteze incredibil de mari – uneori mai mult de 3.200 de kilometri pe oră – pe măsură ce se apropie de ținta lor.
Doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare
Datorită vitezei mari, doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare, sistemul Patriot fabricat în SUA fiind unul dintre ele.
Ucraina are cel puțin patru sisteme Patriot, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a spus că are nevoie de 25 pentru a proteja cerul întregii țări.
„Aceste arme mai strategice ar absorbi practic rachete interceptoare, iar când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, poți folosi doar anumite sisteme”, a spus Finz.
„Ucraina are sistemul de apărare antiaeriană Patriot, dar numărul de interceptori este limitat, astfel încât aceasta ar putea fi o provocare dacă are de doborât un număr mare de rachete iraniene”.
Aceasta este o provocare foarte costisitoare – o rachetă de interceptare Patriot poate costa de la 2 milioane de dolari până la 4 milioane de dolari , conform rapoartelor, aproximativ același preț ca unele dintre rachetele balistice pe care le doboară.
Există un alt factor despre rachetele Iranului care trebuie luat în considerare – precizia lor.
În încercarea sa de a obține arme din lista sa epuizată de aliați internaționali, Rusia a preluat deja și a folosit rachete balistice nord-coreene în Ucraina, deși probabil că rezultatele nu au fost cele la care spera Kremlinul.
Aproximativ jumătate au funcționat defectuos și au explodat în aer , a informat Reuters pe 7 mai, citând Procuratura Generală a Ucrainei.
Ar putea să nu fie atât de grozave
Și există dovezi care sugerează că ale Iranulului ar putea să nu fie cu mult mai bune, cu acuratețea și fiabilitatea lor recent puse sub semnul întrebării după atacul aerian masiv al țării asupra Israelului din aprilie.
O evaluare americană împărtășită Associated Press (AP) a concluzionat că 50% dintre rachetele lansate de Iran au eșuat la lansare sau s-au prăbușit înainte de a-și atinge ținta.
Și conform unui raport al Centrului James Martin pentru Studii privind Nonproliferarea, care a fost, de asemenea, împărtășit AP, cele care au aterizat și-au ratat ținta cu o medie de 1.200 de metri.
Dar o rachetă trasă spre o țintă din Ucraina care ratează cu 1.200 de metri, va lovi altceva în Ucraina.
„Aș presupune că, chiar dacă ratele de acuratețe nu sunt atât de mari în comparație cu standardele occidentale, ar fi totuși relativ eficiente”, a spus Finz.
Actualitate
Lucrările la Centura Sud – Timișoara, finalizate. Au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea circulației pe noua șosea
De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au fost finalizate, iar șoseaua de 26 de kilometri va fi deschisă traficului rutier, potrivit oficialilor CNAIR.
Centura Sud: Foto: CNAIR
„Circulația pe Varianta Ocolitoare Timișoara Sud se deschide săptămâna viitoare. Am verificat astăzi lucrările pe cei aproximativ 26 de kilometri ai acestui drum nou, la care UMB face acum ultimele pregătiri pentru deschidere”, a anunțat Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.
Centura Sud, invesitiție începută în 2020 și reluată în 2023
Centura Timișoara Sud va avea 26 de kilometri și a fost proiectată să lege ieșirea din Timișoara pe Calea Lugojului cu cea spre Utvin, Sânmihaiu Român, prin Chișoda, Giroc, Moșnița și Ghiroda, prin două benzi. Lucrările au început în 2020, fiind conduse de compania Tirrena Scavi, care a obținut contractul de execuție al proiectului estimat la peste 60 de milioane de euro (video: DRDP Timișoara).
Investiția avea termen de finalizare 24 de luni, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reclamat ritmul slab în care s-a derulat, iar în decembrie 2022, contractul cu constructorii italieni a fost reziliat.
Lucrările la Centura Timișoara Sud au reînceput în septembrie 2023, după ce un nou contract de execuție a acestora a fost câștigat de UMB Spedition.
Constructorii au preluat șantierul la un progres fizic de aproape 60 la sută și aveau la dispoziție un an să termine lucrarea pentru a nu pierde finanțarea de circa 80 de milioane de euro din fonduri europene.
Centura Timișoara Sud va cuprinde cinci intersecţii, trei noduri rutiere, trei poduri, şapte pasaje şi două parcări. Investiția în Centura Timişoara Sud va avea însemna fluidizarea traficului intern şi internaţional care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe autostrada Arad – Timişoara – Lugoj.
Centura Timișoara Vest, în faza de contestații
Centura de ocolire Timișoara-Vest, care va închide practic inelul din jurul capitalei Banatului, în lungime de circa 14 kilometri, se află în procedură de achiziție.
„Pentru Varianta Ocolitoare Timișoara Vest așteptăm decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Dacă vor fi respinse contestațiile săptămâna viitoare, vom putea începe demersurile pentru semnarea contractului necesar construcției acestei noi Variante Ocolitoare”, a precizat directorul general al CNAIR.
Centura Vest va traversa unităţile administrativ teritoriale Timişoara, Săcălaz şi Utvin. Prin proiect se propune realizarea unei variante ocolitoare cu două benzi pe sens. Centura Timișoara-Vest va începe de la ieşirea spre Utvin (de pe centura Timișoara-Sud, aflată acum în construcție) și ține până la intrarea pe Calea Aradului, la Mahle România (unde începe centura Timișoara-Nord).
Valoarea estimată pentru construcția șoselei de centură Timișoara- Vest (finanțată prin fonduri europene nerambursabile) este de 2,28 miliarde de lei. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (șase luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor.
Licitație pentru primul lot din Autostrada Timișoara – Moravița
Potrivit managerului CNAIR, vineri, 6 septembrie 2024, instituția a transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația pentru lansarea în licitație a primului lot (Remetea Mare – Jebel) al Autostrăzii Timișoara – Moravița.
„Săptămâna viitoare vom transmite spre validare la ANAP și documentația pentru cel de al doilea lot (Jebel – Moravița) al acestei autostrăzi, care va avea aproape 73 de kilometri în total”, a precizat Cristian Pistol.
-
Actualitateacum 2 zile
„Era fascinată de America”. Destinul tragic al Cristinei Irimie, profesoara de matematică ucisă în atacul armat de la o școală din SUA
-
Uncategorizedacum 2 zile
Transformă-ți Bucătăria cu Chiuvetele FAT: Design, Igienă și Funcționalitate la Superlativ
-
Uncategorizedacum 17 ore
Servicii de tractări auto: Ghid complet pentru șoferis
-
Actualitateacum o zi
Iranul a trimis Rusiei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune
-
Actualitateacum 20 de ore
Noi detalii despre starea de sănătate a regelui Charles. Monarhul sărbătorește duminică doi ani de la urcarea pe tron
-
Actualitateacum 16 ore
Orașul european unde oamenilor le este frică să iasă din casă din cauza găștilor sângeroase. O adevărată capitală a infracțiunilor
-
Actualitateacum o zi
Ducem sau nu flori profesoarelor la început de an școlar? Soluția elegantă găsită de o învățătoare din Cluj
-
Lifeacum 2 zile
Review Yealink WHC-60