Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce riscuri ne-am expune dacă am lua exemplul Poloniei, a cărei armată ar putea în curând să doboare rachete rusești încă de pe teritoriul ucrainean, dacă există indicii că se îndreaptă spre țara lor.

Polonia a semnat un acord cu Ucraina, iar ca parte a înțelegerii ar putea să doboare rachete rusești încă de pe teritoriul ucrainean, dacă există indicii că se îndreaptă spre spațiul polonez. 

Premierul Donald Tusk a semnat, la începutul săptămânii, acordul special bilateral de
securitate cu Ucraina, țară care a fost reprezentată chiar de președintele Volodimir
Zelenski. Dacă polonezii supun în continuare cerealele ucrainene
unui veritabil embargo și au refuzat cererea Kievului de a-i dona un
sistem Patriot, de această dată fac o concesie neașteptată, ca răspuns la solicitările disperate făcute de Zelenski.

„Acordul
de securitate include prevederi pentru dezvoltarea unui mecanism de
interceptare a rachetelor și dronelor rusești lansate spre Polonia,
în spațiul aerian al Ucrainei”, a anunțat triumfător președintele
Zelenski, conform Ukrainska Pravda. 

Patriot – da, scut aerian nu

Kievul
a trimis solicitări similare și altor state NATO și a dat drept
exemplu felul în care au reacționat SUA, Marea Britanie și Franța, în momentul în care Iranul a atacat cu rachete Israelu. Atunci, cei trei aliați
au doborât mare parte a dronelor și rachetelor care vizau teritoriul israelian. Până acum, cererea Kievului s-a
lovit de un refuz tăcut din partea NATO, care conștientizează că
ar avea în față o Federație Rusă care, spre deosebire de Iran,
deține arme nucleare. Totuși, Polonia pare să deschidă o nouă
cale.

Și România
este printre țările cărora Kievul le-a solicitat crearea unui scut
aerian pe teritoriul Ucrainei. Bucureștiul a evitat un răspuns, dar
a soluționat în schimb o altă cerere insistentă, aceea
de a dona un sistem Patriot. Exact ceea ce țări ca Polonia și
Grecia au refuzat, motivând că astfel ar rămâne descoperite în
cazul unei situații de criză. Iar evaluările presei occidentale
par să le dea dreptate. Potrivit Financial Times, evaluările NATO
arată că Europa are un sistem de apărare antiaeriană vulnerabil,
care nu îi poate proteja nici măcar pe membrii Alianței. Planurile
confidențiale de apărare NATO arată că Alianța e capabilă să
furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană
necesare apărării flancului estic. 

De ce nu vom doborî prea curând drone pe teritoriul ucrainean

„Adevărul”
a discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a
reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, iar între
timp a devenit șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă,
despre riscurile la care s-ar putea expune România dacă ar da curs
și acestei solicitări ucrainene.

În
opinia sa, România nu ar putea prea curând pe tapet această
problemă, iar cu atât mai puțin să ia o decizie similară. Și nu
pentru că s-ar expune unor riscuri uriașe, ci pentru că legislația
nu conține astfel de prevederi. De atlfel, nici măcar atunci când
în România au căzut acceidental fragmente de drone rusești, nu au
fost luate niciun fel de măsuri, din același motiv. În opinia sa,
Polonia a luat decizia corectă.

„Avem
două componente pe care Polonia vrea să le dezvolte. Pe de-o parte,
adaptarea legislației care să fie proactivă, adică în situația
unor rachete, drone, a căror traiectorie va fi definită ca
îndreptându-se spre teritoriul Poloniei sau a statelor Baltice să
se realizeze lovirea acestora, chiar în spatiul aerian al Ucrainei.
Până la urmă este o măsură absolut necesară. Este o măsură de
apărare”, spune generalul.

Generalul
Virgil Bălăceanu îi contrazice pe analiștii, nu puțini la număr,
dar și factorii de decizie ai NATO, care consideră că o asemenea
decizie ar duce la escaladare, iar Rusia ar putea să considere
acesta un gest ostil care să o îndreptățească să treacă la
represalii.

Ce riscuri ne-am asuma

„Nu
este nicidecum o măsură de amplificare a unei situații deja
tensionate în zonă. Nu reprezintă un motiv de escalatare a
conflictului regional, a conflictului din Ucraina. Pe de altă parte,
Polonia își propune și acel zid de drone, care să apere Polonia
și statele Baltice”, subliniază el.

Generalul
a explicat și ce va însemna acest „zid de drone”, care ar
trebui să descurajeze orice ipotetic atac.

„Zidul
de drone polonez va însemna că protejarea spațiului aerian se va
face nu numai prin sistemele radar, ci și prin sistemele de drone,
protejare care înseamnă cercetare și supraveghere, și ripostă
imediată asupra unor eventuale lovituri care ar fi considerate ca
fiind intenționate. Și de ce nu, pentru că până acum nu ne-am
confruntat cu situații de lovire în mod intenționat, ci ne-am
confruntat cu drone și cu rachete în derivă, cum a fost cazul
Poloniei cu racheta S-300 lansată de pe o instalație ucrainiană și
care a devenit o rachetă în derivă. Deci lucrurile trebuie văzute
la o dimensiune care înseamnă, pe de o parte, protejarea vieții
propriilor cetățeni, mai ales a celor care locuiesc în zona de
graniță”, mai spune generalul.

Ce ne lipsește

El
nu exclude în totalitate situația în care și România ar trebui
să ia măsuri similare. „Și noi avem situația legată de lovirea
de către ruși a porturilor dunărene, accidentală până acum. Pe
de altă parte se ia în calcul chiar pregătirea pentru o eventuală
lovire. Într-un scenariu destul de exagerat, dar nu imposibil, este
nevoie să iei și asemenea măsuri”, mai explică el.

Deocamdată,
România nu are o legislație care să răspundă la aceste
provocări.

„Ca
să poți să iei asemenea măsuri, pentru că nu sunt măsuri în
stări excepționale, în stări de asediu, de mobilizare, de război,
ci pe timp de pace, legislația trebuie să îți permită un
asemenea lucru. Și desigur, punctul doi, să aibă capabilitățile
în măsură să îndeplinească o asemenea misiune. Cert e că
legislația nu o are”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.