Actualitate
Intrăm în război dacă doborâm rachetele rusești în Ucraina? Generalul care ne-a reprezentat la Comandamentul NATO are răspunsul
Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce riscuri ne-am expune dacă am lua exemplul Poloniei, a cărei armată ar putea în curând să doboare rachete rusești încă de pe teritoriul ucrainean, dacă există indicii că se îndreaptă spre țara lor.
Polonezii ar putea doborî rachetele Rusiei care o amenință încă deasupra Ucrainei. FOTO Shutterstock
Polonia a semnat un acord cu Ucraina, iar ca parte a înțelegerii ar putea să doboare rachete rusești încă de pe teritoriul ucrainean, dacă există indicii că se îndreaptă spre spațiul polonez.
Premierul Donald Tusk a semnat, la începutul săptămânii, acordul special bilateral de
securitate cu Ucraina, țară care a fost reprezentată chiar de președintele Volodimir
Zelenski. Dacă polonezii supun în continuare cerealele ucrainene
unui veritabil embargo și au refuzat cererea Kievului de a-i dona un
sistem Patriot, de această dată fac o concesie neașteptată, ca răspuns la solicitările disperate făcute de Zelenski.
„Acordul
de securitate include prevederi pentru dezvoltarea unui mecanism de
interceptare a rachetelor și dronelor rusești lansate spre Polonia,
în spațiul aerian al Ucrainei”, a anunțat triumfător președintele
Zelenski, conform Ukrainska Pravda.
Patriot – da, scut aerian nu
Kievul
a trimis solicitări similare și altor state NATO și a dat drept
exemplu felul în care au reacționat SUA, Marea Britanie și Franța, în momentul în care Iranul a atacat cu rachete Israelu. Atunci, cei trei aliați
au doborât mare parte a dronelor și rachetelor care vizau teritoriul israelian. Până acum, cererea Kievului s-a
lovit de un refuz tăcut din partea NATO, care conștientizează că
ar avea în față o Federație Rusă care, spre deosebire de Iran,
deține arme nucleare. Totuși, Polonia pare să deschidă o nouă
cale.
Și România
este printre țările cărora Kievul le-a solicitat crearea unui scut
aerian pe teritoriul Ucrainei. Bucureștiul a evitat un răspuns, dar
a soluționat în schimb o altă cerere insistentă, aceea
de a dona un sistem Patriot. Exact ceea ce țări ca Polonia și
Grecia au refuzat, motivând că astfel ar rămâne descoperite în
cazul unei situații de criză. Iar evaluările presei occidentale
par să le dea dreptate. Potrivit Financial Times, evaluările NATO
arată că Europa are un sistem de apărare antiaeriană vulnerabil,
care nu îi poate proteja nici măcar pe membrii Alianței. Planurile
confidențiale de apărare NATO arată că Alianța e capabilă să
furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană
necesare apărării flancului estic.
De ce nu vom doborî prea curând drone pe teritoriul ucrainean
„Adevărul”
a discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a
reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, iar între
timp a devenit șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă,
despre riscurile la care s-ar putea expune România dacă ar da curs
și acestei solicitări ucrainene.
În
opinia sa, România nu ar putea prea curând pe tapet această
problemă, iar cu atât mai puțin să ia o decizie similară. Și nu
pentru că s-ar expune unor riscuri uriașe, ci pentru că legislația
nu conține astfel de prevederi. De atlfel, nici măcar atunci când
în România au căzut acceidental fragmente de drone rusești, nu au
fost luate niciun fel de măsuri, din același motiv. În opinia sa,
Polonia a luat decizia corectă.
Generalul Virgil Bălăceanu. FOTO: MApN
„Avem
două componente pe care Polonia vrea să le dezvolte. Pe de-o parte,
adaptarea legislației care să fie proactivă, adică în situația
unor rachete, drone, a căror traiectorie va fi definită ca
îndreptându-se spre teritoriul Poloniei sau a statelor Baltice să
se realizeze lovirea acestora, chiar în spatiul aerian al Ucrainei.
Până la urmă este o măsură absolut necesară. Este o măsură de
apărare”, spune generalul.
Generalul
Virgil Bălăceanu îi contrazice pe analiștii, nu puțini la număr,
dar și factorii de decizie ai NATO, care consideră că o asemenea
decizie ar duce la escaladare, iar Rusia ar putea să considere
acesta un gest ostil care să o îndreptățească să treacă la
represalii.
Ce riscuri ne-am asuma
„Nu
este nicidecum o măsură de amplificare a unei situații deja
tensionate în zonă. Nu reprezintă un motiv de escalatare a
conflictului regional, a conflictului din Ucraina. Pe de altă parte,
Polonia își propune și acel zid de drone, care să apere Polonia
și statele Baltice”, subliniază el.
Generalul
a explicat și ce va însemna acest „zid de drone”, care ar
trebui să descurajeze orice ipotetic atac.
„Zidul
de drone polonez va însemna că protejarea spațiului aerian se va
face nu numai prin sistemele radar, ci și prin sistemele de drone,
protejare care înseamnă cercetare și supraveghere, și ripostă
imediată asupra unor eventuale lovituri care ar fi considerate ca
fiind intenționate. Și de ce nu, pentru că până acum nu ne-am
confruntat cu situații de lovire în mod intenționat, ci ne-am
confruntat cu drone și cu rachete în derivă, cum a fost cazul
Poloniei cu racheta S-300 lansată de pe o instalație ucrainiană și
care a devenit o rachetă în derivă. Deci lucrurile trebuie văzute
la o dimensiune care înseamnă, pe de o parte, protejarea vieții
propriilor cetățeni, mai ales a celor care locuiesc în zona de
graniță”, mai spune generalul.
Ce ne lipsește
El
nu exclude în totalitate situația în care și România ar trebui
să ia măsuri similare. „Și noi avem situația legată de lovirea
de către ruși a porturilor dunărene, accidentală până acum. Pe
de altă parte se ia în calcul chiar pregătirea pentru o eventuală
lovire. Într-un scenariu destul de exagerat, dar nu imposibil, este
nevoie să iei și asemenea măsuri”, mai explică el.
Deocamdată,
România nu are o legislație care să răspundă la aceste
provocări.
„Ca
să poți să iei asemenea măsuri, pentru că nu sunt măsuri în
stări excepționale, în stări de asediu, de mobilizare, de război,
ci pe timp de pace, legislația trebuie să îți permită un
asemenea lucru. Și desigur, punctul doi, să aibă capabilitățile
în măsură să îndeplinească o asemenea misiune. Cert e că
legislația nu o are”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
Actualitate
Mircea Lucescu înființase un nou business chiar la începutul anului 2026. Cine a preluat, acum, afacerea de care nu a mai apucat să se bucure marele antrenor
Cel mai titrat antrenor din istoria României, Mircea Lucescu, s-a stins din viață pe data de 7 aprilie 2026, la vârsta de 80 de ani. Tehnicianul a înregistrat succese masive de-a lungul carierei sale, dar s-a implicat și în alte proiecte, în zona afacerilor imobiliare.
Mircea Lucescu Foto/Arhivele Adevărul
Potrovit Golazo, cu puțin timp înainte de a trece în neființă, în luna ianuarie a acestui an, Mircea Lucescu a înființat o nouă socitate cu profil imobiliar, LSV Premium Developments SRL, cu sediul în Capitală. Firma a fost autorizată în baza unei cereri depuse la data de 22 decembrie 2025, conform informațiilor expuse în Monitorul Oficial.
Nepotul lui Mircea Lucescu a preluat afacerea
În documentele oficiale, Mircea Lucescu apare ca fondator al firmei. Cu toate acestea, la scurt timp după decesul marelui antrenor, Matei-Mircea Lucescu (32 de ani), nepotul acestuia și fiul lui Răzvan, a fost desemnat să se ocupe integral de administrarea companiei care are ca obiectiv principal dezvoltarea și comercializarea de bunuri imobiliare proprii.
A lăsat în urmă o avere de 35 de milioane de euro
Se amintește, totodată, de Lakeside View SRL, compania de dezvoltare imobiliară pe care regretatul antrenor a lansat-o în urmă cu un deceniu, în 2016. Prin intermediul acestei firme, familia Lucescu a reușit să pună bazele celor două ansambluri imobiliare recunoscute în Capitală, Lake House 1 și Lake House 2.
Mircea Lucescu i-a oferit și în trecut nepotului său, Matei, rolul de administrator al firmei Lakeside View SRL, pentru următorii 50 de ani. De-a lungul timpului, selecționerul a fost implicat în mai multe afaceri, fiind asociat cu 11 companii. Averea pe care ar fi lăsat-o în urmă este estimată la aproximativ 35 de milioane de euro.
Actualitate
Cum vor fi aleși viitorii directori de școli. Ministerul Educației introduce probe eliminatorii și evaluări digitale în noua metodologie
Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un nou proiect de metodologie pentru organizarea concursurilor de directori și directori adjuncți din învățământul preuniversitar de stat. Documentul aduce o serie de modificări importante atât în ceea ce privește structura concursului, cât și modul de evaluare, componența comisiilor și termenele de contestare.
FOTO Facebook/Ministerul Educației
Structura probelor: teste standardizate și interviu managerial
Concursul, așa cum este propus în noua metodologie, cuprinde trei probe:
- proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. ,,Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală„, arată Ministerul Educației.
- proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. ,,Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7″
Subiectele pentru aceste probe vor fi elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie.
Proba de interviu, cu următoarele etape:
- ,,evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală.”
- ,,evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial.”
Mai puțin timp pentru contestații
Una dintre schimbările majore vizează reducerea drastică a termenului în care candidații pot contesta rezultatele.
Astfel, notele obținute la proba de evaluare a competențelor și la proba scrisă pot fi contestate în cel mult 2 ore de la afișarea rezultatelor, față de 48 de ore în vechea metodologie. Pentru proba de interviu, termenul de contestare propus este de 24 de ore.
Cine va face parte din comisiile de evaluare
Proiectul introduce o structură detaliată a comisiei de interviu, formată din cinci membri:
- un inspector școlar/metodist (președinte);
- doi reprezentanți ai unității de învățământ;
- un reprezentant al primarului;
- un reprezentant din zona resurselor umane sau mediul universitar.
În plus, documentul prevede că în lipsa desemnării oficiale a membrilor de către instituțiile responsabile, inspectorul școlar general poate numi înlocuitori din cadrul inspectoratului școlar.
O prevedere similară se aplică și pentru comisia de contestații, care este constituită prin decizia inspectorului școlar general, acesta desemnând inclusiv președintele și o parte dintre membri.
La finalul procedurii, numirea directorilor câștigători se face tot prin decizie a inspectorului școlar general.
Cine poate candida pentru funcția de director
Conform proiectului, pot participa la concurs cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, printre care:
- studii superioare cu diplomă de licență;
- titularizare în învățământul preuniversitar;
- minimum cinci ani vechime;
- calificativ „Foarte bine” în ultimii doi ani;
- lipsa sancțiunilor disciplinare recente;
- lipsa unor interdicții sau condamnări care afectează dreptul de a ocupa funcții de conducere;
- apt medical;
- fără statut de colaborator sau lucrător al fostei Securități.
Ce spun experții: „Concursul nu este un portal magic”
Specialista în educație Gabriela Bartic consideră că introducerea unui concurs structurat este un pas pozitiv, dar insuficient pentru o reformă reală a sistemului.
„Faptul că avem un concurs este, în sine, un lucru bun. Orice sistem are nevoie de un mecanism de selecție, iar această metodologie încearcă să introducă mai multă structură și o anumită diversitate în evaluare — de la testarea competențelor, până la interviu și proiect managerial. Este important și faptul că apar mai multe perspective în evaluare, inclusiv din afara școlii, ceea ce poate aduce un plus de echilibru”, explică aceasta.
Totuși, subliniază că simpla existență a unei proceduri nu garantează calitatea liderilor din școli:
Un concurs nu este un „portal magic” în care intri fără competențe și ieși format și gata pentru job, orice job, cu atât mai mult pentru cel de director de școală. Este, în cel mai bun caz, un mecanism care poate filtra candidații și îi poate lăsa în cursă pe cei mai bine pregătiți dintre cei care aleg să participe.
Întrebată dacă vom vedea transformări reale în sistem odată cu noua metodologie, Gabi Bartic a răspuns:
Transformările reale nu vin doar din metodologie, ci din calitatea formării oamenilor care intră în sistem și din sprijinul pe care îl primesc ulterior.
Totodată, subliniază că un concurs poate selecta candidați, dar nu poate compensa lipsa de pregătire managerială sau absența unor standarde clare de performanță.
,,Dacă vrem schimbare reală, trebuie să ne uităm nu doar la cum selectăm directorii, ci și la cum formăm competențe manageriale, cum construim și cum cultivăm relațiile din școli, cum se raportează întegul colectiv la management, în esență – la cum îi evaluăm (for,mal și informal) și la ce așteptări avem, concret, de la ei”, a adăugat Gabi Bartic.
Printre direcțiile necesare pentru o reformă reală, aceasta enumeră:
- criterii clare de performanță legate de rezultate și bunăstarea elevilor;
- programe solide de formare managerială;
- un sistem de evaluare și feedback continuu.
„Altfel, riscăm să schimbăm procedura fără să schimbăm, de fapt, rezultatele”, atrage atenția Gabi Bartic.
Actualitate
Bonnie Tyler, în stare critică după complicații medicale: artista a fost plasată în comă indusă
Cântăreața britanică Bonnie Tyler a fost plasată în comă indusă medical, potrivit ziarului portughez Correio da Manha.
Bonnie Tyler FOTO: Profimedia
Presa din Portugalia arată că interpreta hiturilor „Total Eclipse of the Heart” și „Holding Out for a Hero” a fost recent transportată de urgență la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale la nivelul intestinului.
Bonnie Tyler a fost operată de urgență din cauza unei perforații intestinale și este internată în unitatea medicală din Algarve, Portugalia, din 30 aprilie, scrie Mediafax.
Potrivit Correio da Manha, cântăreața este conectată în prezent la un ventilator în secția de terapie intensivă. Bonnie Tyler se află în comă indusă după câteva zile de spitalizare în Faro, în urma operației la intestin.
Conform rapoartelor, cântăreața britanică este inconștientă și se află în Unitatea de Terapie Intensivă, iar în acest moment prognosticul este foarte rezervat.
Starea sa clinică a fost stabilă până miercuri, dar în ultimele ore starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
Bonnie Tyler urmează să înceapă un turneu european pe 22 mai. Sunt programate concerte în Germania, Turcia, Republica Cehă, Ungaria, Suedia și alte țări.
Bonnie Tyler (numele real Gaynor Sullivan) s-a născut în iunie 1951 în Marea Britanie. Cariera sa muzicală a început în 1976 cu hitul „Lost in France”. Popularitatea cântăreței a atins apogeul în anii 1980 și 1990. În 2013, a concurat la concursul Eurovision cu piesa „Believe in Me”.
Artista Bonnie Tyler a susținut de-a lungul timpului și concerte în România.
-
Breakingacum 2 zileGrindeanu anunță că este gata să refacă coaliția de guvernare, alături de PNL: „Bolojan a fost prim-ministrul USR”
-
Breakingacum 2 zile6 Mai, calendarul zilei: George Clooney împlinește 65 de ani. Hindenburg, cel mai mare dirijabil construit vreodată, ia foc
-
Actualitateacum 3 zile
Tensiuni în PNL: vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Adrian Cozma, atacă tabăra anti-PSD și cere rămânerea la putere
-
Breakingacum 2 zileO navă a Franței a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz de un proiectil de origine necunoscută: mai mulți marinari răniți. Ce anunță Guvernul de la Paris
-
Actualitateacum 3 zile
Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti
-
Actualitateacum 2 zile
Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. Trump suspendă „Proiectul Libertate” după doar o zi
-
Actualitateacum o zi
Una dintre cele mai șocante și ireale bătălii din istorie. Cum au reușit să țină piept 65 de oameni unei armate de câteva mii
-
Actualitateacum 2 zileRegulile de bază pentru un joc responsabil la cazino online sunt native





