Actualitate
Noua magistrală feroviară din vestul României, întârzieri majore. Stadiul lucrărilor la cei 141 de kilometri VIDEO
Până la finalul anului 2025, lucrările la magistrala feroviară Simeria – Arad vor trebui finalizare, potrivit estimărilor oficiale. Asociația Pro Infrastructură arată că, în ciuda întârzierilor acumulate până în prezent, sunt mici șansele ca și acest termen să poată fi respectat de constructori.
Tisa – Sălciva, unde au loc lucrări la tunelurile de pe valea Mureșului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de infrastructură rutieră și feroviară derulate în România arată că finalizarea lucrărilor la cele patru loturi ale magistralei feroviare Simeria – Arad, va acumula întârzieri de cel puțin cinci ani, față de prevederile contractului semnat în 2017, de statul român și constructori.
„Cel mai puțin întârziat este 2a de la Bârzava la Km 614 (Ghioroc): „doar” 5 ani, nu prinde recepție în acest an, iar testele sistemului de centralizare și semnalizare se vor termina în 2025. Două segmente au fost mult încetinite de birocrație. Lotul 2b (Ilteu-Bârzava) a fost blocat de scoaterea din circuitul forestier a pâlcurilor de copaci la cele două consolidări-mamut de la Bătuța și de arheologia de la Vărădia unde, după șapte ani de proiect, încă nu vedem traseul nou. Lotul 3 (Simeria-Gurasada) a avut probleme majore tot cu arheologia, la Castrul Micia. Ambele au șanse slabe pentru 2025, mai degrabă vorbim de 2026”, arată Asociația Pro Infrastructură.
Constructorii tronsonului 2c Gurasada – Ilteu (video), care cuprinde tunelurile feroviare de pe valea Mureșului, în zona comunei Zam din Hunedoara, au acumulat cele mai multe întârzieri.
„Aici antreprenorul a început să sape tunelul de peste 700 metri mult după 2020, termenul de finalizare a întregului proiect, iar un tunel scurt nici azi nu este atacat. Când vor fi gata grecii? Probabil nici ei nu știu. 2027, 2028… orice e posibil. Cum la omul sărac nici boii nu trag, au dat peste geologie nefavorabilă la tunelul lung, adică s-a cam prăbușit. Dacă îl începeau în 2017, problemele erau deja rezolvate. Însă așa, cine știe cât mai așteptăm după reproiectări, aprobări la CFR, adiționat prețul contractului și… lucrări în teren”, arată Asociația Pro Infrastructură, pe pagina sa de Facebook.
Lucrări întârziate pe tronsoanele noii magistrale
Noua magistrală feroviară Simeria – Arad (km 614) se află de șase ani în șantier. Până la sfârșitul anului 2025, lucrările, finanțate de statul român și Uniunea Europeană, vor trebui finalizate, arăta compania de stat Căile Ferate Române, în raportul din luna iunie 2024 privind stadiul execuției la cele patru tronsoane a căii ferate de mare viteză.
Cele patru tronsoane ale magistralei feroviare care însumează 141 de kilometri au ajuns la stadii de execuție între 70 la sută și 94 la sută, potrivit raportului publicat de CFR.
Noua magistrală feroviară Simeria – Arad a intrat în șantier din 2018, iar investiția trebuia finalizată în trei ani. Calea ferată va trece prin județele Hunedoara și Arad, pe valea Mureșului, înlocuind parțial ruta primei căi ferate din Transilvania, Arad – Simeria – Alba Iulia, inaugurată în 1868.
Investiția a vizat modernizarea infrastructurii feroviare și reconfigurarea traseului, astfel încât viteza de circulație a trenurilor să poată crește până la 160 de kilometri pe oră. Au fost mărite lungimea și raza curbelor, unele curbe fiind eliminate, a fost crescută stabilitatea terasamentelor, iar nivelul liniei ferate în zonele inundabile a fost ridicat.
Proiectul a impus construcția a 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată, între Simeria şi Arad, a unor tuneluri, dar și ridicarea a nouă poduri peste Mureş, față de doar unul aflat de pe vechiul traseu, în Brănișca (video).
Cele mai complicate lucrări la noua magistrală feroviară Simeria – Arad au loc în județul Hunedoara, în zona comunei Zam. Aici, între satele Tisa și Sălciva de pe malul stâng al Mureșului, calea ferată va traversa un sector de circa doi kilometri cu tuneluri.
Tunelurile de pe valea Mureșului sunt realizate prin noua metodă austriacă de construire a tunelurilor (NATM), bolta lor fiind acoperită cu beton toncretat, capabil să susțină greutatea acesteia și să reducă încovoierea galeriilor.
În afara tunelurilor, constructorii au întâmpinat dificultăți și la lucrările din stațiile de cale ferată. Gara municipiului Deva a trebuit demolată parțial (video), în luna iulie 2024, după ce constructorii au constatat probleme la structura sa de rezistență.
Blocaje au fost și în zona Termocentralei Mintia și a sitului arheologic Micia, învecinat acesteia, unde au fost necesare lucrări arheologice complexe. Și lucrările în stația CFR au acumulat întârzieri, după descoperirea a mai multor proiectile neexplodate din Al Doilea Război Mondial.
Stadiul lucrărilor la magistrala feroviară Simeria – Arad
Pe subtronsonul 2a Km 614 – Bârzava, din județul Arad, în lungime de 42 de kilometri, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 95 la sută, potrivit unui raport publicat de CFR, care vizează situația investițiilor în infrastructura feroviară în luna iunie.
Contractul cu Asocierea Astaldi – FCC – Salcef – Thales a fost semnat în mai 2017, șantierul a fost deschis în iulie 2017, iar termenul estimat de finalizare a proiectului este octombrie 2024. Valoarea lucrărilor se ridică la aproximativ două miliarde de lei, fără TVA.
Pe subtronsonul 2b Bârzava – Ilteu, din județul Arad, în lungime de 36 de kilometri, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 91 la sută. Este construit de Asocierea Astaldi – FCC – Salcef – Thales. Contractul a fost semnat în mai 2017, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în iulie 2017, iar termenul de finalizare al investiției estimat este luna octombrie 2025.
Stadiul lucrărilor pe tronsonul feroviar Ilteu – Gurasada a ajuns la 72 la sută. Contractul pentru proiectarea şi execuţia celor 22,4 de kilometri de cale ferată, în valoare de peste două miliarde de lei, a fost semnat în noiembrie 2017, de CFR şi Asocierea Railworks (formată din companiile Alstom, Aktor şi Arcada). Proiectul are o valoare de 1.78 miliarde de lei, fără TVA, iar finalizarea lucrărilor este estimată în decembrie 2025. El cuprinde și construcția unor tuneluri pe valea Mureșului, în județul Hunedoara (video).
Pe tronsonul feroviar Gurasada – Simeria, în lungime de 40,9 kilometri, stadiul execuției lucrărilor a ajuns la 86 la sută. Contractul cu Asocierea FCC – Astaldi – Contratas y Ventas a fost semnat de statul român la 30 august 2017, ordinul de începere al lucrărilor estimate la peste 3,1 miliarde de lei, a fost dat în octombrie 2017, iar termenul estimat de finalizare a proiectului este decembrie 2025.
Tot atunci este estimată și finalizarea lucrărilor la Gara Simeria (video), o clădire de epocă – monument istoric, veche de la începutul anilor 1900.
Actualitate
CCR dă „undă verde” beneficiilor pentru șefii companiilor de stat: sesizarea lui Nicuşor Dan, respinsă
Curtea
Constituțională a respins în unanimitate sesizarea președintelui Nicușor Dan
privind modificările aduse Legii companiilor de stat. Magistraţii au stabilit
că prevederile contestate sunt constituționale, astfel că noile reglementări, care permit o mai mare flexibilitate în decontarea beneficiilor pentru administratorii întreprinderilor publice, pot intra în vigoare. Prin urmare, contractele de mandat ale administratorilor pot include beneficii suplimentare fără o listă restrictivă impusă de lege.
CCR a respins sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan. FOTO: Medifax
Curtea Constituțională
a României a decis, miercuri, 29 aprilie, cu unanimitate de voturi, respingerea
obiecției de neconstituționalitate formulată de președintele României, Nicușor
Dan, cu privire la modificările aduse legislației privind guvernanța
corporativă a companiilor de stat, potrivit unui comunicat oficial al instituţiei.
Miezul disputei juridice a fost posibilitatea de a introduce în contractele de mandat rubrica „alte beneficii”, fără ca acestea să fie detaliate prin lege. CCR a clarificat că eliminarea unei liste stricte de cheltuieli din textul legii nu reprezintă un „cec în alb” pentru manageri, atâta timp cât sumele rămân plafonate la valoarea a două indemnizații lunare și sunt monitorizate riguros de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
Sesizarea viza
Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025, care
modifică și completează OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a
întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023.
În esență,
judecătorii au analizat dispozițiile care permit includerea în contractele de
mandat ale administratorilor companiilor publice a unor „alte beneficii”, fără
a fi necesară o enumerare strictă a acestora, iar la final CCR a decis că
această formulare nu încalcă principiul legalității și nici celelalte prevederi
invocate în sesizare, respectiv rolul Parlamentului, procedura de legiferare
sau obligațiile statului privind protejarea intereselor economice.
Argumentele Curții
Constituţionale
Vă reamintim că Nicuşor
Dan a semnalat, în sesizarea sa, că procesul legislativ a încălcat principiul
bicameralismului, deoarece modificările adoptate de Senat au fost eliminate de
Camera Deputaților, iar unele prevederi introduse de aceasta nu au mai fost
dezbătute în Senat.
În acest context, judecătorii
au arătat, pe de o parte, că modificările adoptate de Parlament nu reprezintă o
abatere de la scopul inițial al legii și nu încalcă principiul bicameralismului,
iar pe de altă parte, eliminarea enumerării explicite a unor tipuri de
beneficii a fost considerată o opțiune legislativă care rămâne în cadrul marjei
de reglementare a Parlamentului.
„Eliminarea enumerării exprese a categoriilor de
beneficii […] nu are semnificația unei deturnări de la scopul inițial al
legii”, se arată în comunicatul
Curţii Constituţionale.
În ceea ce privește
criticile de fond, Curtea a subliniat că lipsa unei liste exhaustive a termenului „alte beneficii”, nu elimină
controlul asupra cheltuielilor și nici nu înlătură limitele financiare
stabilite prin lege.
Astfel, beneficiile
acordate administratorilor rămân plafonate la echivalentul a două indemnizații
fixe brute lunare, iar tipurile de cheltuieli precum cele de reprezentare,
transport sau diurnă pot fi în continuare prevăzute în contractele de mandat.
„Eliminarea enumerării lor nu semnifică în mod automat
faptul că aceste cheltuieli sunt excluse de la decontare”, arată Curtea.
De asemenea,
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor
Publice rămâne responsabilă de controlul și autorizarea acestor cheltuieli, în
limita plafonului legal stabilit.
„Agenția va controla și autoriza în continuare orice
cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de
mandat”, precizează CCR.
Decizia este
definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea își produce
efectele în forma adoptată de Parlament.
Actualitate
Cine e liderul PNL care încearcă să-l salveze pe Bolojan. Negocieri dure cu suveraniștii – SURSE
Liberalii au început negocierile cu toți parlamentarii aleși în 2024 pe listele SOS, POT și AUR, în speranța că-i vor convinge să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Liderul PNL care coordonează operațiunea de salvare a premierului Bolojan este secretarul general al partidului, Dan Motreanu, susțin surse politice pentru Adevărul. Motreanu este unul dintre liderii PNL care vor delimitarea totală de PSD.
Bolojan, alături de Dan Motreanu, Predoiu și Ciucu după consultările la Cotroceni FOTO Mediafax
Liderii PSD și AUR au strâns 250 de semnături din partea parlamentarilor pentru a depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Ca moțiunea să treacă, e nevoie de 233 de voturi. Așadar, PSD și AUR au 17 voturi peste limita majorității. Însă de la semnătură la vot e cale lungă. Unii parlamentari se mai răzgândesc pe parcurs și nu mai votează pentru căderea guvernului.
Liberalii vor negocia cu fiecare semnatar în parte. Conducerea PNL speră să întoarcă în favoarea sa măcar câțiva parlamentari AUR, plus neafiliații, care în acest moment sunt de partea PSD. „E o misiune grea, dar nu imposibilă. Trebuie să convingem 20 de parlamentari să nu voteze moțiunea. Sigur vor mai apărea surprize de la PSD și AUR, iar noi trebuie să răzgândim măcar 10 semnatari care sunt fie neafiliați, fie în grupul PACE”, susțin surse din conducerea PNL pentru Adevărul.
Liderii de grup PNL din Parlament au primit misiunea de a vorbi cu fiecare senator și deputat din tabăra adversă. Liberalii promit funcții în Parlament și în Guvern pentru cei care aleg să fie de partea lui Ilie Bolojan. De asemenea, liderii PNL de filiale vor contacta fiecare parlamentar suveranist din județele lor pentru a negocia susținerea actualului Executiv. Iar cel care coordonează, de la centru, întreaga operațiune de salvare a premierului Bolojan este Dan Motreanu, eurodeputat și secretar general al partidului.
Ilie Bolojan si Dan Motreanu FOTO Mediafax
Dan Motreanu se numără printre liderii PNL care vor o ruptură totală de PSD, susțin sursele citate. Motreanu a pledat în discuțiile interne pentru trecerea partidului în opoziție alături de Ilie Bolojan, în detrimentul variantei de a rămâne la putere alături de alt premier liberal.
După anunțul colaborării între PSD și AUR pentru depunerea unei moțiuni comune împotriva Guvernului Bolojan, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a declarat că acțiunea confirmă minciuna permanentă a lui Grindeanu. Acesta a transmis, de asemenea, că partidul nu va mai forma o coaliție cu PSD în cazul în care social-democrații votează o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Moţiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR şi PACE împotriva Guvernului Bolojan va fi citită miercuri în plenul reunit al Parlamentului. Moţiunea a fost semnată de 253 de parlamentari.
Actualitate
Ministrul Educației pune rezultatele slabe la simulări pe umerii părinților. Director: „Din viața copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă”
„Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe”, este declarația ministrului Educației, Mihai Dimian, care a stârnit o mulțime de critici în spațiul public. Totul a venit în contextul analizei detaliate a rezultatelor simulării Evaluării Naționale, care arată că mai mult de jumătate dintre elevii care au participat la testare nu au știut forma corectă „să nu fii”. Ministrul a anulat rolul școlii și a pus cea mai mare parte a responsabilității pe umerii părinților. În totală neconcordanță cu rolul real al sistemului de învățământ – acela de a oferi educație tuturor copiilor, indiferent de mediul din care provin – atrag atenția numeroase voci din rândul părinților, elevilor, dar și al profesorilor.
Mihai Dimian, ministrul Educației
Rezultatele și declarația ministrului
Analiza pe itemi a Ministerului Educației a arătat că elevii de clasa a VIII-a au dificultăți mari atunci când vine vorba de scrierea cu unul sau doi de ‘i”. 54% dinte elevii care au susținut simularea Evaluării Naționale la Limba Română nu au ales varianta corectă dintre „să nu fi supărat” și „să nu fii supărat”. Totodată, 40% au ales varianta „câțiva kilometrii”, în loc de „câțiva kilometri”.
Într-o declarație pentru Știrile Pro TV, ministrul Educației i-a certat pe părinți pentru aceste rezultate: „Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiiilor lor să învețe. Înainte de a mai vorbi și de a critica școala. Până nu facem acest lucru vă rog să nu mai discutăm despre ce fac și nu fac profesorii din școală. Fiecare părinte să-și trimită copilul la școală, pentru că mulți dintre cei care au luat 1 nici nu se prezintă la școală și după aceea vin cu adeverințe de motivare a absențelor„.
Director: „Copiilor care nu au suport parental trebuie să li se acorde o mai mare atenție”
În comunitatea vulnerabilă din județul Călărași, unde Viforel Dorobanțu este director al unei școli, lucrurile se văd diferit față de perspectiva din fotoliul ministerial.
„O declarație care, poate, a vrut sa transmită altceva a ajuns în societate sub forma unei “povețe “ către părinți. Doar că, cel puțin în comunitatea din Curcani, punerea ei în practică este de foarte multe ori imposibilă pentru că, ce să vezi, din viața de zi cu zi a copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă!”
Într-un răspuns pentru Adevărul, directorul atrage atenția asupra unui aspect esențial atunci când vine vorba de educație:
„Dincolo de responsabilitățile pe care le au părinții, școala fiind un serviciu public nu poate oferi diferențiat educație funcție de bagajul educațional inițial pe care un copil îl aduce dintr-o familie”.
Declarația ministrului se distanțează față de abordarea pe care Ministerul Educației și factorii decidenții ar trebui să o aibă de fapt, e de părere Viforel Dorobanțu:
„După părerea mea, Ministerul Educației ar trebui să conștientizeze că tocmai copiilor care nu au suport parental trebuie să li se acorde o mai mare atenție. Dar, mai ales în prezentul context politic, numai de copiii săraci și fără părinți alături nu le arde politicienilor!”
Referitor la abandonul școlar, directorul arată că este o problemă reală, dar cât se poate de sensibilă, care ar trebui tratată serios:
„Abandonul școlar este mare acolo unde părinții nu sunt fizic lângă copiii lor. Cauzele sunt, de cele mai multe ori legate de sărăcie, lipsa educației în rândul părinților si constrângerile materiale peste care familiile acestea sunt obligate să treacă. Din păcate, școala încearcă să suplinească această lipsă a părinților din viața copilului dar, adeseori, nu reușește și nu-i rămâne decât să consilieze, în măsura în care această consiliere este acceptată, pe cei în grija cărora se află copilul. După cum arată datele, nu reușește, lucru care nu îi este imputabil doar ei, ci tuturor actorilor din preajma unui copil. Oricum, școala trebuie să ofere șanse egale la educație oricărui copil, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă și din cauze care țin de școală, de pregătirea psihopedagogică a cadrelor didactice”.
„E ca și cum mă duc la spital, iar medicul mă ia la rost că nu m-am operat singur”
Într-un mesaj adresat ministrului Mihai Dimian, profesorul de Istorie Marcel Bartic a venit cu statistici care arată o realitate socială pe care ministrul nu a luat-o în calcul în declarația sa:
Profesorii ar putea primi cu 50% mai mult la plata cu ora, din toamnă. Ministrul Educației caută soluții
„În România, cele mai recente statistici indică faptul că 33,8% dintre copiii, adică 1,25 milioane, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Suntem pe un rușinos loc trei în Europa la acest capitol. Riscul de sărăcie crește și mai mult, la 75,8%, în cazul copiilor din familii cu un nivel scăzut de educație. (…) Aproximativ 16% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală, iar la liceu rata abandonului crește până la 32%. (…) Datele au fost preluate din rapoartele Salvați Copiii România, datele Eurostat și buletinele Institutului Național de Statistică. Cine să le spună acestor copii să învețe? Cum, în ce fel, câtă vreme acești copii se culcă, de multe ori, flămânzi la sfârșitul zilei? Cui îi cereți dumneavoastră să le spună copiilor să învețe, câtă vreme principală grijă a familiilor lor este să găsească ceva de pus pe masă?”.
În opinia profesorului, școala nu poate funcționa eficient dacă ignoră contextul social al elevilor:
„Și dacă nu învață, ce facem? Îi ignorăm? Îi trecem la capitolul rebuturi? Dăm vina pe ei? Păi, de asta i-au trimis la școală, pentru că părinții lor nu pot sau nu știu să-i ajute. Ăsta era rostul școlii. După cum v-am și spus, e ca și cum mă îmbolnăvesc, mă duc la spital, iar medicul mă ia la rost că nu m-am operat singur”.
Gabi Bartic, specialistă în educație: „Codul poștal nu trebuie să decidă viitorul”
Despre rostul școlii vorbește și specialista în educație Gabi Bartic. Aceasta atrage atenția că discursul ministrului riscǎ să legitimeze un sistem care în loc să corecteze inegalitățile sociale le reproduce:
„În formularea aceasta, există riscul să transmitem că educația unui copil depinde, în esență, de mediul din care provine — că, într-un fel, codul poștal ajunge să determine șansele lui reale. Ori tocmai aici este rolul școlii publice: să rupă această dependență. Să ofere fiecărui copil, inclusiv celor care cresc în familii în care părinții nu au avut acces la educație sau nu pot susține învățarea acasă, șansa de a ajunge la competențe de bază solide. Dacă acceptăm ideea că fără sprijinul familiei copilul nu are cum să învețe, atunci nu mai vorbim despre un sistem care corectează inegalități, ci despre unul care le reproduce. Și asta este o miză mult prea mare pentru a fi tratată ca o problemă exclusiv a părinților.”
Părinte: „Să se uite mai întâi în propria curte”
Iulian Cristache, fost președinte al Federației Naționale a Părinților, nu contestă că implicarea familiei contează, dar consideră că tonul și contextul declarației au fost profund greșite.
Noul ministru al Educației nu știe care este media de promovare la Bacalaureat. Greșeala repetată de două ori în fața presei
„A făcut o mare greșeală! Și din punct de vedere al tonului. Era foarte enervat de faptul că părinții sunt revoltați de rezultatele de la simulări. În primul rând, să se uite să vadă de ce acești elevi care ajung să obțină note de 1, 2 și 3 la clasă au note mult mai mari.”
Iulian Cristache vorbește și despre disfuncționalități pe care nu au cum să le remedieze părinții:
„În loc să dea vina doar pe părinți, mai bine să se uite în propria curte și să vadă ce sistem de control are — control de management pornind de la partea de predare, continuând cu partea de învățare, astfel încât să poată să reducă o parte din volumul meditațiilor.”
„Este firesc pentru un părinte să aibă un cuvânt de spus”
Mihnea Stoica, fost președinte al Consiliului Elevilor Dâmbovița, este deranjat de alt lucru pe care ministrul l-a lăsat să se înțeleagă: că părinții nu au dreptul de a critica școala.
„Declarația ministrului denotă, la fel ca mulți dintre predecesorii dumnealui, o neînțelegere a problemelor din sistemul de educație românesc. Desigur că părinții joacă un rol esențial în educația elevilor, acest lucru nu poate fi disputat. Totuși, România este o țară în care orele particulare au devenit norma și nu excepția. 48% dintre părinți plătesc meditații. Această cerere există tocmai din cauza lacunelor sistemului de educație. Astfel, este firesc pentru un părinte să aibă un cuvânt de spus despre ceea ce nu merge bine în sistemul educațional după ce acesta plătește 7000-12000 de lei pe an pentru școlarizarea unui singur copil, mai ales în contextul creșterii generale de prețuri cu care ne confruntăm în prezent”,
e de părere Mihnea Stoica. În plus, mai adaugă acesta:
‘Părinții nu se plâng de activitatea profesorilor din ură, ci din dorința de a schimba un sistem defect, iar domnul ministru ar trebui să înțeleagă de ce apare această frustrare în societate.”
-
Actualitateacum 3 zileCum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
-
Breakingacum 3 zileUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 2 zileȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Breakingacum 3 zileJandarmii au dat cu spray lacrimogen în tribune la meciul Dinamo-Rapid. Ce s-a întâmplat
-
Actualitateacum 3 zileVal de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
-
Actualitateacum 2 zileVizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
-
Actualitateacum 2 zileArmata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
-
Actualitateacum 2 zile„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena




