Actualitate
Cât de realist e planul de ultim moment al victoriei Ucrainei. General: „Le aplică rușilor corecții severe”
Președintele
Volodimir Zelenski are un plan la victoriei în fața Rusiei, însă
experții nu reușesc să se pună de acord în privința
funcționalității sale. Generalul român decorat de americani în
Irak și Afganistan, Dan Grecu, explică unde ar putea să
funcționeze planul și unde ar mai fi de lucrat.
Ucrainenii încearcă să privească cu optimism spre planul victoriei lui Zelenski. FOTO: Pixabay
Președintele
Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat la finele lunii trecute, în
SUA, un plan pe care l-a numit el însuși „planul victoriei asupra
Rusiei”. Ulterior, săptămâna trecută, el a prezentat același
plan în Parlamentul de la Kiev, iar în final și la Bruxelles.
Planul menționează că Ucraina va învinge Rusia, dar la puncte
sunt enumerate câteva condiții. Iar primul punct cere ca Ucraina să
fie acceptată în NATO rapid. Un alt punct menționează că
ucrainenii au nevoie de aliații să le pună la dispoziție arme noi
și moderne și să le permită să lovească ținte aflate în Rusia
cu rachetele de cu rază lungă de acțiune. În plus, planul are
câteva anexe secrete, care sunt cunoscute doar la nivel înalt.
Presa
americană, în general optimistă, nu s-a entuziasmat, iar aparent
aliații, în frunte cu SUA, au reacționat mai degrabă rece.
Potrivit The Wall Street Journal, oficialii americani au calificat planul drept o „pledoarie reambalată” pentru mai multe arme și ridicarea restricțiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, iar administrația președintelui Joe Biden și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la planul președintelui ucrainean, considerându-l insuficient de detaliat. Nu doar americanii sunt rezervați. În Europa, aliații Ucrainei au evitat să scoată șampania de la rece. Polonia, una dintre țările care a susținut cel mai mult Kievul, a privit cu neîncredere planul, iar ministrul adjunct de externe al Poloniei, Władysław Teofil Bartoszewski, a cerut în urmă cu două zile ca ţara sa să primească și anexele secrete ale planului de victorie al Ucrainei, pentru a le analiza. De altfel, Polonia și-a arătat nemulțumirea că nu a fost invitată la întâlnirea de săptămâna trecută a liderilor din SUA, Germania, Marea Britanie şi Franţa, de la Berlin, întâlnire axată pe modul de a sprijini Kievul în războiul său cu Rusia, relatează Reuters.
Recent
numit președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din Români,
generalul (r) Dan Grecu analizează acest plan pentru „Adevărul”
și încearcă să găsească răspunsul la întrebarea pe care și-o pun toți, în ce măsură
este realizabil.
„Planul
de victorie a lui Zelenski pentru noi, «nemarile puteri», este un
mare semn de întrebare. E adevărat, este un și mai mare semn de
întrebare, pentru că nu știm ce conțin acele anexe secrete. Din
discuții, din declarații publice ale terțelor părți, cei cu care
a negociat, a discutat acest lucru președintele ucranian, rezultă
un singur lucru clar. El solicită în continuare sprijin militar
pentru victorie”, spune generalul Grecu.
Unde sunt semnele de întrebare
Nu
este însă în continuare foarte clar ce înseamnă o victorie totală. Experții au aici părere împărțite. Dacă
unii analiști militari consideră că o victorie o reprezintă
simplul fapt că Ucraina este independentă și luptă în
continuare, alții vorbesc despre recucerirea estului ocupat de ruși,
dar fără peninsula Crimeea. Alții în schimb ar vedea în victoria
Ucrainei alungarea rușilor atât din estul țării, cât și din
Crimeea. În fine, pentru alții o victorie ar însemna doar dacă
trupele ucrainene ar ajunge la porțile Moscovei și ar obliga Rusia
să ceară pace, în timp ce alții consideră că o victorie totală
ar însemna alungarea lui Putin și a regimului.
Nici
aliații nu au aceeași teorie a victoriei. Dacă ucrainenii merg
încă pe o teorie maximalistă, anume alungarea rușilor din toate
teritoriile ocupate ilegal, aliații au opinii diferite. Dincolo de
declarațiile oficiale, SUA înțeleg prin victoria Ucrainei o
rezistență cât mai acerbă a Kievului care să consume și să
provoace mari pierderi trupelor ruse, afectând serios capabilitățile
militare ale Moscovei pentru ani buni. Experții americani se
îndoiesc însă de capacitatea Ucrainei de a alunga trupele ruse și
merg pe ideea de a întări poziția Kievului înaintea negocierilor
care sunt inevitabile.
Mai aproape de Rusia și conștienți de
amenințarea acesteia, polonezii și balticii au o teorie a victoriei
asemănătoare cu cea ucraineană și vizează alungarea rușilor din
toată Ucraina sau măcar din estul țării. În marile cancelarii
europene, la Paris și Berlin, teoria victoriei este între cea
americană și cea adoptată de estul Europei. Asta înseamnă că
europenii vor o întărire a poziției Ucrainei înainte de orice
negocieri, fapt care i-ar permite să trateze cât mai de la egal la
egal cu Rusia, chiar dacă nu și-ar elibera în întregime
teritoriile.
Remarcabil
este faptul că nu există încă o teorie a victoriei unanim
acceptată, la mai bine de doi ani de când Rusia a declanșat
invadarea Ucrainei și a ocupat ilega teritorii din estul acestei
țări.
„Dacă
discutăm de victoria ucraineană, ne sare în ochi un lucru. Ce
înseamnă victoria, nu știm. Care este obiectivul propus pentru
victorie sau pentru a se pune în situația de a negocia de pe un
picior cât mai de egalitate, probabil mai greu, dar de pe o poziție
cât mai favorabilă cu partea rusă, iarăși nu știm ce înseamnă
acest lucru Mai ales că suntem într-o situație în care rușii
încet, încet, atacă și cuceresc orășel după orășel, sătuc
după sătuc în zona de est. Iar asupra restului Ucraniei continuă
ceea ce a început acum 2 ani jumate, aproape 3 ani, lovirea
infrastructurii critice, lovirea infrastructurii energetice, în
primul rând lovirea localităților care pur și simplu nu au nicio
treabă cu activitatea militară, adică zone rezidențiale și
altfel de clădini. Deci este o mare dilemă ce înțelege exact,
realist vorbind, președintele Zelenski prin victorie, dar mai ales
ce conține mai exact planul pentru victorie. Pentru că acolo s-ar
putea găsi unele răspunsuri. Într-o declarație la începutul
anului, apoi repetată, Zelenski spunea că va crea condițiile
pentru victorie până la sfârșitul anului. Deocamdată, să mă
ierte Dumnezeu, dar condițiile astea nu se arată deloc a fi
îndeplinite, deși noi am vrea să fie așa”, mai spune el.
Șanse aproape de zero ca Ucraina să fie acceptată mai curând în NATO
Generalul
Dan Grecu este sceptic și în ce privește acdeptarea Ucrainei în
NATO, cel puțin atâta timp cât Ucraina se află în război. Acest
lucru ar însemna implicarea NATO într-un război care ar putea să
degenereze într-o confruntare nucleară cu urmări nefaste la nivel
global.
„Acceptarea
în NATO este o solicitare a Ucrainei, nu azi, nu de ieri, e trecută
inclusiv în Constituția Ucrainei, considerând că în felul acesta
Ucraina are o garanție de securitate. În mod cert, acesta rușii nu
vor accepta. Să nu uităm că unul din motivele invocate cel puțin
public de către conducerea Federației Ruse a fost tocmai aceasta,
că o extindere a NATO până la granițele sale, inclusiv în
Ucraina și Georgia, i-ar pune în pericol securitatea. Și acum ei
susțin că tot ce au făcut în Donbassul istoric, în Zaporojiee și
Herson este tocmai pentru a menține securitatea Federației Ruse și
a proteja populația rusă. Deci se pune mare semn de întrebare
asupra posibilității reale a Ucrainei de victorie.
Și
este un mare semn de întrebare ce conține planul de victorie,
pentru că marile elemente ale planului nu au fost făcute publice”,
completează generalul.
Alte
două aspecte bine cunoscute sunt cele care țin de sporirea
ajutorului militar acordat Ucrainei, alături de permisiunea de a
lovi cu rază lungă de acțiune unele ținte de pe teritoriul
Rusiei. În opinia generalului Dan Grecu, cele două puncte vor fi
cel mai probabil adoptate și de aliați. Asta deși deocamdată
americanii au evitat să le permită să lovească teritoriul Rusiei
cu rachete cu rază lungă de acțiune.
Ce pot obține ucrainenii
„E
realizabilă sporirea ajutorului militar inclusiv cu mijloace prin
care ucrainenii să poată să lovească în adâncimea
dispozitivului forțelor ruse și pe teritoriul Federației Ruse pe
de-o parte. Din perspectiva securității, consideră președintele
ucrainian că aderarea la Alianța Nord-Atlantică ar fi cea mai bună
măsură de securitate. Ceea ce este adevărat, numai că exact acela
este unul din marile subiecte de discuție și de neînțelegere în
relația ruso-ucraineană, iar mai departe în relațiile Ucrainei cu
NATO. Pentru că NATO, dincolo de promisiuni, nu a acceptat Ucraina
în rândurile sale, chiar dacă a ajutat-o”, mai spune generalul.
Ucraina
nu poate spera deocamdată la o schimbare de regim în Rusia, deși
s-a discutat și despre faptul că Kievul ar putea accepta un
armistițiu chiar dacă ar pierde anumite teritorii, totul în
speranța în care odată cu sfârșitul regimului Putin s-ar trece
la negocieri cu noua conducere a Rusiei. E o variantă pe care
generalul Dan Grecu nu o vede deocamdată realistă, la fel cum nu
crede nici că Ucraina ar putea fi primită în următoarele
săptămâni în NATO, fără teritoriile ocupate de ruși, după
modelul Germaniei de Vest.
Generalul Dan Grecu. FOTO: Arhivă personală
„E
foarte puțin probabil să se întâmple așa, cel puțin în
condițiile actuale. Dacă așteptăm până cade Putin s-ar putea să
mai așteptăm mult. În primul și în primul rând să spunem
foarte clar, diplomația este arta compromisului. Ca să se ajungă
la o soluție în acest conflict, va trebui să se facă
compromisuri. Cât de mult se va merge, aici este marea întrebare.
Va renunța Ucraina de bunăvoie la teritoriile aflate în prezent
sub controlul rușilor? Va încerca să le recucerească? Aici este
marele semn, pentru că suprafața pe care ucrainenii o au sub
control încă în regiunea Kurskului nu este nici pe departe de
dimensiunea suprafeței pe care rușii o au pe teritoriu
internațional recunoscut al Ucrainei. Adică folosirea acestui lucru
ca un schimb sau ca un argument este departe de a fi un argument
foarte. Și vedeți, s-a trecut de orașe, s-a trecut de Bahmut, s-a
trecut de Avdiivka, că sunt la porțile Pokrovsk, Vuhledarul a
cedat… Adică toate situațiile astea îi fac pe ruși să aibă
inițiativa și să nu accepte prea multe lucruri. Toate acestea sunt
argumente mai mult pentru rușii decât pentru ucraineni, care aflați
într-o inferioritate numerică, indiscutabil, trebuie ușor, ușor
să se retragă pentru a-și salva forțele”, mai arată generalul.
Ucraina trebuie susținută în continuare
Chiar
și așa, generalul Dan Grecu spune că Ucraina trebuie în
continuare susținută, iar occidentalii nu ar trebui sub nicio formă
să renunțe la acest sprijin acordat Kievului. Ucraina a reușit, în
condițiile date, cu forțele de care dispune și dat fiind raportul
de forțe din teren, tot ceea ce ar fi putut obține.
„În
egală măsură însă trebuie subliniat că și în aceste condiții
ucrainienii le aplică rușilor corecții severe. Corecții severe
inclusiv prin lovirea unor obiective. Au lovit aerodromuri, au lovit
depozite de carburant, au lovit depozite de armament, au lovit
inclusiv fabrica de drone din Tatarstan, adică ucrainienii își
folosesc toate mijloacele pentru a echilibra cât de cât războiul.
Sunt de admirat și ar fi o mare greșeală să nu fie susținuți în
continuare. Doar să nu se facă greșeala să se pună din nou
presiune pe ucrainenii, așa cum au făcut unii în 2023, când
forțele ucrainene au fost împinse într-o controfensivă din care
au avut doar de pierdut, într-un moment în care era clar că nu
poate depăși linia defensivă a rușilor și că va suferi mari
pierderi. Aș spune că Ucraina trebuie susținută și că trebuie
făcut totul ca atunci când va vorbi diplomația, Kievul să se afle
într-o poziție rezonabilă”, încheie generalul Dan Grecu.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Breakingacum o ziTrump și Macron, la o cină „regală” la Versailles. Președintele SUA a semnat la masă acordul de pace cu Iran, marcând oficial finalul războiului





