Actualitate
Cât de realist e planul de ultim moment al victoriei Ucrainei. General: „Le aplică rușilor corecții severe”
Președintele
Volodimir Zelenski are un plan la victoriei în fața Rusiei, însă
experții nu reușesc să se pună de acord în privința
funcționalității sale. Generalul român decorat de americani în
Irak și Afganistan, Dan Grecu, explică unde ar putea să
funcționeze planul și unde ar mai fi de lucrat.
Ucrainenii încearcă să privească cu optimism spre planul victoriei lui Zelenski. FOTO: Pixabay
Președintele
Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat la finele lunii trecute, în
SUA, un plan pe care l-a numit el însuși „planul victoriei asupra
Rusiei”. Ulterior, săptămâna trecută, el a prezentat același
plan în Parlamentul de la Kiev, iar în final și la Bruxelles.
Planul menționează că Ucraina va învinge Rusia, dar la puncte
sunt enumerate câteva condiții. Iar primul punct cere ca Ucraina să
fie acceptată în NATO rapid. Un alt punct menționează că
ucrainenii au nevoie de aliații să le pună la dispoziție arme noi
și moderne și să le permită să lovească ținte aflate în Rusia
cu rachetele de cu rază lungă de acțiune. În plus, planul are
câteva anexe secrete, care sunt cunoscute doar la nivel înalt.
Presa
americană, în general optimistă, nu s-a entuziasmat, iar aparent
aliații, în frunte cu SUA, au reacționat mai degrabă rece.
Potrivit The Wall Street Journal, oficialii americani au calificat planul drept o „pledoarie reambalată” pentru mai multe arme și ridicarea restricțiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, iar administrația președintelui Joe Biden și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la planul președintelui ucrainean, considerându-l insuficient de detaliat. Nu doar americanii sunt rezervați. În Europa, aliații Ucrainei au evitat să scoată șampania de la rece. Polonia, una dintre țările care a susținut cel mai mult Kievul, a privit cu neîncredere planul, iar ministrul adjunct de externe al Poloniei, Władysław Teofil Bartoszewski, a cerut în urmă cu două zile ca ţara sa să primească și anexele secrete ale planului de victorie al Ucrainei, pentru a le analiza. De altfel, Polonia și-a arătat nemulțumirea că nu a fost invitată la întâlnirea de săptămâna trecută a liderilor din SUA, Germania, Marea Britanie şi Franţa, de la Berlin, întâlnire axată pe modul de a sprijini Kievul în războiul său cu Rusia, relatează Reuters.
Recent
numit președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din Români,
generalul (r) Dan Grecu analizează acest plan pentru „Adevărul”
și încearcă să găsească răspunsul la întrebarea pe care și-o pun toți, în ce măsură
este realizabil.
„Planul
de victorie a lui Zelenski pentru noi, «nemarile puteri», este un
mare semn de întrebare. E adevărat, este un și mai mare semn de
întrebare, pentru că nu știm ce conțin acele anexe secrete. Din
discuții, din declarații publice ale terțelor părți, cei cu care
a negociat, a discutat acest lucru președintele ucranian, rezultă
un singur lucru clar. El solicită în continuare sprijin militar
pentru victorie”, spune generalul Grecu.
Unde sunt semnele de întrebare
Nu
este însă în continuare foarte clar ce înseamnă o victorie totală. Experții au aici părere împărțite. Dacă
unii analiști militari consideră că o victorie o reprezintă
simplul fapt că Ucraina este independentă și luptă în
continuare, alții vorbesc despre recucerirea estului ocupat de ruși,
dar fără peninsula Crimeea. Alții în schimb ar vedea în victoria
Ucrainei alungarea rușilor atât din estul țării, cât și din
Crimeea. În fine, pentru alții o victorie ar însemna doar dacă
trupele ucrainene ar ajunge la porțile Moscovei și ar obliga Rusia
să ceară pace, în timp ce alții consideră că o victorie totală
ar însemna alungarea lui Putin și a regimului.
Nici
aliații nu au aceeași teorie a victoriei. Dacă ucrainenii merg
încă pe o teorie maximalistă, anume alungarea rușilor din toate
teritoriile ocupate ilegal, aliații au opinii diferite. Dincolo de
declarațiile oficiale, SUA înțeleg prin victoria Ucrainei o
rezistență cât mai acerbă a Kievului care să consume și să
provoace mari pierderi trupelor ruse, afectând serios capabilitățile
militare ale Moscovei pentru ani buni. Experții americani se
îndoiesc însă de capacitatea Ucrainei de a alunga trupele ruse și
merg pe ideea de a întări poziția Kievului înaintea negocierilor
care sunt inevitabile.
Mai aproape de Rusia și conștienți de
amenințarea acesteia, polonezii și balticii au o teorie a victoriei
asemănătoare cu cea ucraineană și vizează alungarea rușilor din
toată Ucraina sau măcar din estul țării. În marile cancelarii
europene, la Paris și Berlin, teoria victoriei este între cea
americană și cea adoptată de estul Europei. Asta înseamnă că
europenii vor o întărire a poziției Ucrainei înainte de orice
negocieri, fapt care i-ar permite să trateze cât mai de la egal la
egal cu Rusia, chiar dacă nu și-ar elibera în întregime
teritoriile.
Remarcabil
este faptul că nu există încă o teorie a victoriei unanim
acceptată, la mai bine de doi ani de când Rusia a declanșat
invadarea Ucrainei și a ocupat ilega teritorii din estul acestei
țări.
„Dacă
discutăm de victoria ucraineană, ne sare în ochi un lucru. Ce
înseamnă victoria, nu știm. Care este obiectivul propus pentru
victorie sau pentru a se pune în situația de a negocia de pe un
picior cât mai de egalitate, probabil mai greu, dar de pe o poziție
cât mai favorabilă cu partea rusă, iarăși nu știm ce înseamnă
acest lucru Mai ales că suntem într-o situație în care rușii
încet, încet, atacă și cuceresc orășel după orășel, sătuc
după sătuc în zona de est. Iar asupra restului Ucraniei continuă
ceea ce a început acum 2 ani jumate, aproape 3 ani, lovirea
infrastructurii critice, lovirea infrastructurii energetice, în
primul rând lovirea localităților care pur și simplu nu au nicio
treabă cu activitatea militară, adică zone rezidențiale și
altfel de clădini. Deci este o mare dilemă ce înțelege exact,
realist vorbind, președintele Zelenski prin victorie, dar mai ales
ce conține mai exact planul pentru victorie. Pentru că acolo s-ar
putea găsi unele răspunsuri. Într-o declarație la începutul
anului, apoi repetată, Zelenski spunea că va crea condițiile
pentru victorie până la sfârșitul anului. Deocamdată, să mă
ierte Dumnezeu, dar condițiile astea nu se arată deloc a fi
îndeplinite, deși noi am vrea să fie așa”, mai spune el.
Șanse aproape de zero ca Ucraina să fie acceptată mai curând în NATO
Generalul
Dan Grecu este sceptic și în ce privește acdeptarea Ucrainei în
NATO, cel puțin atâta timp cât Ucraina se află în război. Acest
lucru ar însemna implicarea NATO într-un război care ar putea să
degenereze într-o confruntare nucleară cu urmări nefaste la nivel
global.
„Acceptarea
în NATO este o solicitare a Ucrainei, nu azi, nu de ieri, e trecută
inclusiv în Constituția Ucrainei, considerând că în felul acesta
Ucraina are o garanție de securitate. În mod cert, acesta rușii nu
vor accepta. Să nu uităm că unul din motivele invocate cel puțin
public de către conducerea Federației Ruse a fost tocmai aceasta,
că o extindere a NATO până la granițele sale, inclusiv în
Ucraina și Georgia, i-ar pune în pericol securitatea. Și acum ei
susțin că tot ce au făcut în Donbassul istoric, în Zaporojiee și
Herson este tocmai pentru a menține securitatea Federației Ruse și
a proteja populația rusă. Deci se pune mare semn de întrebare
asupra posibilității reale a Ucrainei de victorie.
Și
este un mare semn de întrebare ce conține planul de victorie,
pentru că marile elemente ale planului nu au fost făcute publice”,
completează generalul.
Alte
două aspecte bine cunoscute sunt cele care țin de sporirea
ajutorului militar acordat Ucrainei, alături de permisiunea de a
lovi cu rază lungă de acțiune unele ținte de pe teritoriul
Rusiei. În opinia generalului Dan Grecu, cele două puncte vor fi
cel mai probabil adoptate și de aliați. Asta deși deocamdată
americanii au evitat să le permită să lovească teritoriul Rusiei
cu rachete cu rază lungă de acțiune.
Ce pot obține ucrainenii
„E
realizabilă sporirea ajutorului militar inclusiv cu mijloace prin
care ucrainenii să poată să lovească în adâncimea
dispozitivului forțelor ruse și pe teritoriul Federației Ruse pe
de-o parte. Din perspectiva securității, consideră președintele
ucrainian că aderarea la Alianța Nord-Atlantică ar fi cea mai bună
măsură de securitate. Ceea ce este adevărat, numai că exact acela
este unul din marile subiecte de discuție și de neînțelegere în
relația ruso-ucraineană, iar mai departe în relațiile Ucrainei cu
NATO. Pentru că NATO, dincolo de promisiuni, nu a acceptat Ucraina
în rândurile sale, chiar dacă a ajutat-o”, mai spune generalul.
Ucraina
nu poate spera deocamdată la o schimbare de regim în Rusia, deși
s-a discutat și despre faptul că Kievul ar putea accepta un
armistițiu chiar dacă ar pierde anumite teritorii, totul în
speranța în care odată cu sfârșitul regimului Putin s-ar trece
la negocieri cu noua conducere a Rusiei. E o variantă pe care
generalul Dan Grecu nu o vede deocamdată realistă, la fel cum nu
crede nici că Ucraina ar putea fi primită în următoarele
săptămâni în NATO, fără teritoriile ocupate de ruși, după
modelul Germaniei de Vest.
Generalul Dan Grecu. FOTO: Arhivă personală
„E
foarte puțin probabil să se întâmple așa, cel puțin în
condițiile actuale. Dacă așteptăm până cade Putin s-ar putea să
mai așteptăm mult. În primul și în primul rând să spunem
foarte clar, diplomația este arta compromisului. Ca să se ajungă
la o soluție în acest conflict, va trebui să se facă
compromisuri. Cât de mult se va merge, aici este marea întrebare.
Va renunța Ucraina de bunăvoie la teritoriile aflate în prezent
sub controlul rușilor? Va încerca să le recucerească? Aici este
marele semn, pentru că suprafața pe care ucrainenii o au sub
control încă în regiunea Kurskului nu este nici pe departe de
dimensiunea suprafeței pe care rușii o au pe teritoriu
internațional recunoscut al Ucrainei. Adică folosirea acestui lucru
ca un schimb sau ca un argument este departe de a fi un argument
foarte. Și vedeți, s-a trecut de orașe, s-a trecut de Bahmut, s-a
trecut de Avdiivka, că sunt la porțile Pokrovsk, Vuhledarul a
cedat… Adică toate situațiile astea îi fac pe ruși să aibă
inițiativa și să nu accepte prea multe lucruri. Toate acestea sunt
argumente mai mult pentru rușii decât pentru ucraineni, care aflați
într-o inferioritate numerică, indiscutabil, trebuie ușor, ușor
să se retragă pentru a-și salva forțele”, mai arată generalul.
Ucraina trebuie susținută în continuare
Chiar
și așa, generalul Dan Grecu spune că Ucraina trebuie în
continuare susținută, iar occidentalii nu ar trebui sub nicio formă
să renunțe la acest sprijin acordat Kievului. Ucraina a reușit, în
condițiile date, cu forțele de care dispune și dat fiind raportul
de forțe din teren, tot ceea ce ar fi putut obține.
„În
egală măsură însă trebuie subliniat că și în aceste condiții
ucrainienii le aplică rușilor corecții severe. Corecții severe
inclusiv prin lovirea unor obiective. Au lovit aerodromuri, au lovit
depozite de carburant, au lovit depozite de armament, au lovit
inclusiv fabrica de drone din Tatarstan, adică ucrainienii își
folosesc toate mijloacele pentru a echilibra cât de cât războiul.
Sunt de admirat și ar fi o mare greșeală să nu fie susținuți în
continuare. Doar să nu se facă greșeala să se pună din nou
presiune pe ucrainenii, așa cum au făcut unii în 2023, când
forțele ucrainene au fost împinse într-o controfensivă din care
au avut doar de pierdut, într-un moment în care era clar că nu
poate depăși linia defensivă a rușilor și că va suferi mari
pierderi. Aș spune că Ucraina trebuie susținută și că trebuie
făcut totul ca atunci când va vorbi diplomația, Kievul să se afle
într-o poziție rezonabilă”, încheie generalul Dan Grecu.
Actualitate
Femeia din Bihor care și-a omorât fratele, condamnată la 10 ani după gratii
O femeie din județul Bihor a fost condamnată la 10 ani de închisoare pentru uciderea fratelui său. Aceasta și-a strangulat fratele cu o frânghie.
10 ani de închisoare pentru o femeie din Bihor, care și-a ucis fratele. Foto: Pexels
Miercuri, Curtea de Apel Oradea a respins contestația femeii din Bihor, confirmând astfel sentința de 10 ani de închisoare pronunțată de Tribunalul Bihor pentru uciderea fratelui.
Elena Luminița Leuca a fost condamnată la o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru că și- a omorât fratele. Femeia din Sântandrei și-a ucis ruda în luna februarie, iar cadavrul acestuia a fost descoperit pe o pistă de biciclete. Potrivit anchetei, în seara crimei, Elena Luminița Leuca și fratele său, Alexandru, au fost împreună. Într-un moment de cumpănă, femeia l-a strangulat cu o frânghie pe care o avea la îndemână, până când acesta și-a pierdut viața. Apoi, și-a continuat ziua ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, mergând la serviciu.
Poliția a reținut-o pe Elena Luminița Leuca direct de la locul de muncă, iar, ulterior, a fost arestată preventiv. În scurt timp, ea a fost trimisă în judecată și condamnată la 10 ani de închisoare. Nemulțumită de sentința inițială, aceasta a făcut apel la Curtea de Apel Oradea. Însă, judecătorii de la instanța superioară au confirmat decizia primei instanțe, respingând astfel contestația. Cu această decizie definitivă, femeia va trebui să execute pedeapsa de 10 ani după gratii, cu deducerea perioadei petrecute în arest preventiv.
Pe lângă condamnarea la 10 ani de închisoare, Elena Luminița Leuca a suferit și alte restricții severe impuse de justiție. Astfel, pentru o perioadă de 5 ani, femeia și-a pierdut dreptul de a participa la viața politică și de a deține arme. Mai mult, obiectul crimei, frânghia folosită pentru strangulare, a fost confiscat de stat. În plus, aceasta a fost obligată să achite cheltuielile judiciare atât pentru procesul de la Tribunalul Bihor, cât și pentru cel de la Curtea de Apel Oradea, în valoare totală de 3.000 de lei.
Fratele victimei ar fi terorizat întreaga familie, îndreptând amenințări cu moartea în special către sora sa, Luminița și celelalte două surori, aflate într-o stare de sănătate precară, potrivit unor informații judiciare. Cei patru frați împărțeau același apartament, într-un bloc din centrul comunei. Situația era tensionată, iar Alexandru, fără un venit stabil, exercita o presiune psihologică asupra surorilor sale, în special asupra Luminiței, pe care o obliga să-i procure tot ce avea nevoie, băutură și țigări de cele mai multe ori. „Cred că femeia a ajuns la capătul puterilor”, a precizat o persoană din zonă.
Actualitate
Ce urmează după alegerile din SUA. De ce durează 11 săptămâni până când Trump ajunge la Casa Albă?
Donald Trump a acceptat invitaţia la Casa Albă de la preşedintele Joe Biden, a transmis miercuri echipa de campanie a candidatului republican la alegerile din SUA, potrivit DPA.
Donald Trump, la depunerea jurământului la primul mandat de președinte/ FOTO: EPA/EFE
Candidatul republican victorios în alegerile prezidențiale este pregătit pentru un al doilea mandat istoric în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, după ce a învins-o în cursa pentru Casa Albă pe actuala vicepreședintă a SUA, democrata Kamala Harris.
Președintele în exercițiu al SUA, Joe Biden, l-a sunat pe Trump pentru a-l felicita pentru victorie şi i-a adresat invitaţia la Casa Albă pentru a asigura o tranziţie liniştită între administraţii, a declarat purtătorul de cuvânt al echipei de campanie a republicanului, Steven Cheung. „Preşedintele Trump aşteaptă cu nerăbdare întâlnirea, care va avea loc în curând, şi a apreciat foarte mult apelul”, a adăugat el.
Procedural, transferul de putere în cea mai mare democrație a lumii se desfășoară pe o perioadă de aproape trei luni.
În timp ce în Franţa noul preşedinte preia puterea după 10 zile, iar în Marea Britanie a doua zi după alegeri, în Statele Unite Donald Trump va trebui să aştepte până pe 20 ianuarie 2025 pentru a se întoarce la Casa Albă.
Iniţial, perioada de aşteptare era şi mai lungă. Până în 1933, preşedinţii americani aşteptau patru luni, până în martie, pentru a prelua funcţia. Schimbarea a venit în timpul Marii Depresiuni, când ţara se confrunta cu un şomaj record de 25%, iar Franklin D. Roosevelt trebuia să aştepte să preia frâiele de la Herbert Hoover. Atunci s-a adoptat al 20-lea amendament la Constituţie, care a mutat data inaugurării pe 20 ianuarie, potrivit Deutsche Welle.
Principalul motiv pentru această perioadă lungă este complexitatea sistemului electoral american. După noaptea alegerilor, fiecare stat trebuie să certifice rezultatele locale, numere voturile sosite după alegeri (de exemplu, de la americanii din străinătate), să rezolve eventualele dispute electorale şi să trimită lista oficială de electori către Colegiul Electoral.
Abia la mijlocul lunii decembrie, electorii se reunesc pentru a-şi exprima voturile oficiale, care sunt apoi trimise Congresului. Pe 6 ianuarie, Congresul numără aceste voturi şi anunţă oficial câştigătorul. În această perioadă, viitorul preşedinte îşi formează şi cabinetul.
„Este un artefact istoric”, explică Michael Berkman, profesor de ştiinţe politice la Universitatea de Stat Pennsylvania. „În 1789, când s-a scris Constituţia, era nevoie de mult timp pentru ca oamenii să călătorească din cele 13 state originale până la New York, unde era atunci capitala”.
Odată decis învingătorul, președintele ales anunță echipa de tranziție care trebuie să pregătească transferul de putere, în colaborare cu fosta administrație prezidențială. Echipa va trasa prioritățile mandatului și candidații pentru posturile de ministru, în condițiile în care în America președintele este și șeful executivului și al armatei.
Noua echipă va avea dreptul să primească informații clasificate privind securitatea, astfel încât să poată gestiona eventuale amenințări la nivel global.
Evenimentul are loc pe treptele Capitoliului, în prezența a sute de mii de americani și este urmat de o paradă și o baie de mulțime a noului președinte, însoțit de Prima Doamnă.
Tradițional, la depunerea jurământului participă și fostul președinte Totul este gândit ca o celebrarea a democrației, în stil american. În 2021, Donald Trump a refuzat însă să pariticipe la ceremonia de depunerea a jurământului de către Joe Biden.
Transferul de putere între momentul declarării învingătorului și inaugurarea noului președinte a căpătat o greutate sporită, după precedentul atacului asupra Capitoliului din 2021. Atunci, Trump a refuzat să accepte înfrângerea în fața democratului Joe Biden, acuzând fraudarea scrutinului. El și-a îndemnat suporterii să meargă la Congres. Violențele care au urmat au șocat o lume întreagă.
Actualitate
FCSB – Midtjylland amintește de un coșmar: echipa lui Becali, o glumă după ultima confruntare daneză
FCSB revine, diseară (ora 19.45, Digi Sport 1, Prima Sport 1), în Liga Europa, la două săptămâni după dezastrul de la Glasgow: 0-4 cu Rangers în etapa a 3-a. Acel rezultat a fost o mare lovitură pentru campioana României și, de aceea, partida din această seară, cu danezii de la Midtjylland, e una crucială pentru parcursul european al roș-albaștrilor din această stagiune.
Gigi Becali, patron FCSB. FOTO: Arhiva Adevărul
Din păcate, Midtjylland provine dintr-o țară de coșmar pentru echipa lui Becali! Ajunsă o glumă, ultima dată când a întâlnit o grupare daneză.
ZeCeSB. Așa a ajuns FCSB, după ultima confruntare cu un club din Danemarca. S-a întâmplat în sezonul 2022-2023 al Conference League. Atunci, în decurs de șapte zile, echipa lui Becali a trăit un „film de groază“.
A fost, mai întâi, 5-0 pentru danezii de la Silkeborg acasă, în etapa a 3-a din faza grupelor. După această înfrângere usturătoare, Nicolae Dică, antrenorul de atunci al roș-albaștrilor, a promis că echipa „va întoarce scorul“ la meciul de pe teren propriu. Ceea ce s-a și întâmplat, într-adevăr. Din păcate! Pentru că, pe Arena Națională, FCSB – Silkeborg s-a terminat 0-5.
Acum, la doi ani distanță, campioana României dă de o altă formație daneză, Midtjylland. Dar antrenorul Elias Charalambous e încrezător înaintea meciului din această seară:
*Ştim foarte bine că FC Midtjylland este pe primul loc în Danemarca şi asta spune mult, pentru că ştim cât de puternică este liga daneză. Un singur rezultat, precum cel al lor cu Broendby (n.r. – înfrângerea cu 1-5 din ultima etapă), nu ne spune nimic. Am urmărit-o pe FC Midtjylland şi să fii pe primul loc în Danemarca nu e uşor. Aşa că noi ne aşteptăm la un meci extrem de greu. Dar jucăm acasă, iar jucătorii sunt motivaţi. Aceste trei puncte vor fi foarte importante pentru viitor. Nu va fi uşor să le câştigăm, dar vom da totul pentru a le obţine. Ştim foarte bine că printr-o victorie mâine şansele noastre la calificare vor fi mult mai mari.
*La acest nivel în Europa League trebuie să fii în cea mai bună formă. Am analizat adversarul, îi cunoaştem calităţile, dar, ca orice echipă, are şi slăbiciuni. Cel mai important pentru noi este să facem totul perfect pe teren şi să profităm de slăbiciunile lor. Noi am pierdut cu Rangers, dar se întâmplă, nu e posibil să câştigăm toate meciurile. Ne dorim să schimbăm impresia lăsată cu Rangers cu siguranţă, dar nu trebuie să ne concentrăm doar pe acea înfrângere.
Liga Europa, clasament după etapa a 3-a
1. Lazio 9p
2. Tottenham 9p
3. Anderlecht 9p
4. Ajax 7p
5. Galatasaray 7p
6. Frankfurt 7p
7. Midtjylland 7p
8. Bilbao 7p
9. Bodø / Glimt 7p
10. Lyon 6p
11. Rangers 6p
12. Olympiakos 6p
13. FCSB 6p
14. Fenerbahce 5p
15. Porto 4p
16. Slavia Praga 4p
17. Sociedad 4p
18. Hoffenheim 4p
19. AS Roma 4p
20. Viktoria Plzen 3p
21. Man. United 3p
22. Elfsborg 3p
23. Ferencvaros 3p
24. AZ Alkmaar 3p
25. Malmö 3p
26. Braga 3p
27. Beșiktaș 3p
28. Twente 2p
29. Union Saint-Gilloise 1p
30. PAOK Salonic 1p
31. Rigas FS 1p
32. Nice 1p
33. Ludogoreț 1p
34. Maccabi Tel Aviv 0p
35. Dinamo Kiev 0p
36. Qarabağ 0p
*La finalul fazei grupelor, primele opt clasate vor avansa direct în 16-imi. Ocupantele locurilor 9-24, deci 16 grupări, se vor duela în play-off-ul 16-imilor, tur-retur. Echipele de pe locurile 25-36 vor părăsi acest sezon al cupelor europene.
Programul campioanei României
26 septembrie: FCSB – Rigas FS 4-1
3 octombrie: PAOK Salonic – FCSB 0-1
24 octombrie: Rangers – FCSB 4-0
Astăzi: FCSB – Midtjylland (19.45)
28 noiembrie: FCSB – Olympiakos (22.00)
12 decembrie: Hoffenheim – FCSB (19.45)
23 ianuarie: Qarabag – FCSB (19.45)
30 ianuarie: FCSB – Manchester United (22.00)
-
Politicaacum 2 zile
Mircea Geoană, apariție alături de Liviu Beșleagă, acuzat că răspândește propaganda rusă. Laude în cascadă de la Beșleagă pentru ex-numărul 2 din NATO
-
Actualitateacum 3 zile
Român condamnat la închisoare în Marea Britanie după ce a furat, într-o noapte, parfumuri de 13.000 de euro. „Nu avea nicio idee cât valorau”
-
Lifeacum 2 zile
Știi cu ce te poate ajuta acest tip de terapie?
-
Breakingacum o zi
peste 1,56 milioane de lei strânși pentru a sprijini familiile copiilor spitalizați (P)
-
Politicaacum 2 zile
Mutare Strategică la PNL Vâlcea: Ligia Deca, Ministrul Educației, candidează de pe locul 1 la Senat
-
Actualitateacum 2 zile
Black Friday 2024 în România
-
Comunicateacum o zi
Cum se pot pregăti consumatorii pentru 2025?
-
Actualitateacum 19 ore
Spectaculoasa șosea în bucle din Munții Ciucaș. Drumul transcarpatic deschide calea spre „babele” masivului