Breaking
Au fost scoase la lumină VESTIGII vechi de 7.000 ani. Schimbă tot ce înțelegeam despre trecutul României
Arheologii Muzeului Național al Banatului au finalizat săpăturile și cercetările la cel de-al șaptelea sit arheologic de pe traseul viitoarei linii ferate Timișoara Est – Lugoj.
Săptămâna trecută, ei au scos la lumină vestigii care ar putea schimba tot ce înțelegeam despre istoria străveche a românilor.
Vestigii vechi de 7 milenii, scoase la lumină
Specialiștii instituției au documentat și prelevat vestigii și mărturii istorice databile începând cu perioada neoliticului timpuriu (cca. 5950-5850 a.Chr) până în perioada epocii moderne. Situl de la Izvin-Obiectiv 6 (oraș Recaș) s-a remarcat prin identificarea unei zone metalurgice care datează cel mai probabil de la mijlocul mileniului I p.Chr.
„Structurile identificate ne vor ajuta să înțelegem mult mai bine etapele prelucrării fierului din zona câmpiei bănățene, de la producerea cărbunelui necesar reducerii minereului de fier, la prelucrarea efectivă a lingourilor rezultate.
Epoca Brozului în România
Epoca de Bronz în România a început în jurul anului 3500 î.Hr. și a fost caracterizată de dezvoltarea tehnologiilor metalurgice, a agriculturii și a așezărilor fortificate. În această perioadă, s-au produs unelte, arme și podoabe din bronz, iar societățile locale au evoluat în structuri mai complexe, cu diferențieri sociale clare. Importante descoperiri arheologice, precum tezaurele de la Perșinari sau Pecica, oferă o imagine detaliată a culturilor care au locuit teritoriul actual al României.
În Epoca Bronzului, România a cunoscut o dezvoltare semnificativă economică și culturală, inclusiv progrese în creșterea animalelor și producția artistică. Culturile precum Wietenberg și Žuto Brdo – Gârla Mare au jucat un rol important, cea din urmă fiind cunoscută pentru statuetele sale complexe din lut. Au apărut diverse culturi importante, cum ar fi Baden-Coțofeni, Verbicioara și Otomani, care se remarcau prin obiceiuri funerare și artefacte unice, inclusiv ornamente din bronz.
Practicile religioase din această perioadă implicau culte solare, cu simboluri precum cercurile concentrice și svastica, frecvent reprezentate pe ceramică și obiecte din metal. Săpăturile arheologice au scos la iveală mai multe sanctuare din Epoca Bronzului și obiecte rituale, inclusiv topoare miniaturale, legate de practici spirituale și funerare.
Sursa Foto: Shutterstock
Citește și:
Trei morminte din epoca bronzului au fost descoperite lângă Ploiești. Ce s-a găsit într-unul dintre ele
Descoperire în România: cea mai mare locuință pre-Cucuteni datând din 5200-5100 Î.Hr.
Breaking
Statele Unite și UE fac front comun în cursa pentru mineralele rare. Occidentul vrea să reducă dependența de China
Statele Unite și Uniunea Europeană au oficializat vineri un parteneriat strategic și un plan de acțiune pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice. Acest pas marchează o colaborare într-un sector care este vital pentru tehnologiile verzi, auto și apărare, în contextul în care China deține un monopol asupra mineralelor rare la nivel mondial.
Documentul oficial a fost semnat la Washington de către Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, și Comisarul European pentru Comerț și Securitate Economică, Maroš Šefčovič.
„Acest lucru demonstrează o conștientizare și un angajament tot mai mare în întreaga lume, în special în rândul aliaților noștri din Occident și din Europa, cu privire la importanța lanțurilor de aprovizionare și a mineralelor critice pentru succesul economiilor noastre și, de altfel, pentru securitatea noastră națională. Supraconcentrarea acestor resurse, faptul că sunt dominate de unul sau două locuri, reprezintă un risc inacceptabil”, a spus Marco Rubio.
Deși China nu este numită explicit în documente, inițiativa vizează direct diminuarea controlului Beijingului asupra procesării mineralelor esențiale. Acest acord face parte dintr-o strategie mai largă a administrației Trump de a construi un bloc comercial preferențial cu aliații occidentali și, în acest sens, au fost semnate planuri similare cu Japonia și Mexic.
Occidentul se coalizează împotriva monopolului Chinei asupra mineralelor rare
China deține în prezent un control cvasi-total asupra lanțului de aprovizionare pentru mineralele critice, esențiale pentru tehnologiile moderne. Chiar dacă unele minerale rare se găsesc în diferite părți ale lumii, China controlează etapa de rafinare. Chinezii procesează aproximativ 85-90% din totalul global de minerale rare.
Spre deosebire de Occident, care s-a concentrat pe profituri imediate și a externalizat industriile poluante, Beijingul a investit masiv în acest sector încă din anii 1990.Au subvenționat companiile de stat pentru a menține prețurile scăzute, scoțând astfel concurența de pe piață.
Companiile chineze dețin cote majoritare în minele de cobalt din Republica Democrată Congo, care furnizează 70% din cobaltul mondial, și în „triunghiul litiului” din America de Sud. Acest monopol îi oferă Beijingului, pe lângă un avans în dezvoltarea tehnologiei, și o pârghie în negocierile diplomatice. Spre exemplu, recent, chinezii au introdus licențe de export pentru galiu, germaniu și grafit, necesare pentru producția de cipuri, ca răspuns la restricțiile comerciale introduse de Donald Trump.
Recomandările autorului:
SUA și Iran revin la masa negocierilor. Donald Trump a trimis eșalonul doi la discuții cu iranienii la Islamabad
Șeful Pentagonului declară că Statele Unite „nu se bazează pe Europa” în războiul din Iran. „America și lumea liberă merită aliați capabili“
După ce SUA nu s-au mai implicat în războiul din Ucraina, Zelenski a anunțat că își va dezvolta propria industrie de apărare
Breaking
Dacă UE impune ca telefoanele mobile să aibă baterii interschimbabile, de ce nu vor respecta asta și următoarele iPhone-uri?
Începând cu februarie 2027, toate telefoanele mobile vândute pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă baterii cu o durată mai lungă de viață pentru a rezista la un număr mai mare de cicluri de încărcare și fără a pierde din capacitate, scrie El Economista.
În același timp, va fi obligatoriu, așa cum era cazul în trecut, ca utilizatorii să își poată înlocui singuri bateriile, întrucât defecțiunile bateriei sunt principalul motiv pentru înlocuirea dispozitivelor.
Până la ora actuală, telefoanele noastre mobile au fost dispozitive unibody, adică sunt compacte și pot fi deschise pentru a scoate bateria doar folosind unelte specifice.
Însă, începând cu 2027, acest lucru se va schimba, iar dreptul la reparații va deveni obligatoriu, modificând pentru totdeauna telefoanele mobile și oferind utilizatorilor șansa de a prelungi durata de viață a smartphone-urilor lor, reducând deșeurile electronice pe care le generăm.
Există însă și o „capcană” în reglementări: unii producători vor primi o „scutire”, dacă îndeplinesc două condiții cumulative. În primul rând, dispozitivul trebuie să aibă cel puțin certificarea IP67, ceea ce înseamnă că trebuie să fie rezistent la apă și praf.
În al doilea rând, bateria sa trebuie să își păstreze cel puțin 80% din capacitatea inițială după 1.000 de cicluri de încărcare completă. Acest lucru este valabil la toate smartphone-urile Apple de la iPhone 15 încoace, precum și de alte modele high-end de la mărci precum OPPO, Google Pixel și Samsung.
De aceea, măsura UE ar putea fi insuficientă, întrucât, dacă obiectivul UE este de a se asigura că orice utilizator își poate repara smartphone-ul fără a fi nevoie de unelte specializate, pentru un procent mare dintre ei acest lucru va fi în continuare imposibil.
Autorul recomandă:
Începând cu 2027, toate telefoanele mobile se vor schimba pentru totdeauna: va fi obligatorie înlocuirea bateriei în UE
Breaking
Victor Negrescu atrage atenția asupra riscurilor economice pentru România în lipsa unui buget european solid
România trebuie să susțină clar câteva priorități esențiale:
• Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.
• Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.
• O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.
• Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.
• Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.
• Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.
• Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.
În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate. România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a precizat Victor Negrescu.
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Breakingacum o ziPolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 3 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 2 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”




