Un jurnal personal ținut ani la rând de Greg Brockman, președintele și cofondatorul OpenAI, a devenit una dintre cele mai neașteptate probe în procesul intentat de Elon Musk companiei la a cărei fondare a contribuit.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Fragmente din notițele private ale lui Brockman au fost citite în instanță zilele trecute, într-un proces urmărit atent de Silicon Valley și de industria globală a inteligenței artificiale, scrie The Wall Street Journal. 

Cazul, care îi opune pe Elon Musk și conducerea OpenAI, a scos la iveală emailuri, mesaje, note interne și documente despre anii în care compania își definea direcția. Însă jurnalul lui Brockman a atras atenția într-un mod aparte, oferind o perspectivă personală și vulnerabilă asupra uneia dintre cele mai importante rivalități din tehnologie.

Un document privat devenit probă în instanță

În orice alt context, citirea jurnalului unei persoane ar fi considerată o încălcare gravă a vieții private. Într-un proces civil american, însă, astfel de documente pot fi obținute prin procedura juridică numită „discovery” (descoperire).

Existența jurnalului nu era cunoscută public până în ianuarie, când avocații lui Musk au dezvăluit că au acces la sute de pagini de însemnări personale ale lui Brockman și că l-au interogat în legătură cu anumite pasaje.

OpenAI a susținut că fragmentele prezentate au fost scoase din context, însă judecătorul a făcut referire la ele în decizia care a permis continuarea procesului.

Pe măsură ce audierile au avansat, jurnalul a devenit una dintre cele mai discutate componente ale dosarului.

Miza conflictului dintre Musk și OpenAI

Elon Musk îi acuză pe Greg Brockman și Sam Altman că au transformat OpenAI dintr-o organizație nonprofit într-o companie orientată spre profit, deși, susține el, proiectul fusese finanțat inițial ca o inițiativă în beneficiul public.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Musk cere înlăturarea actualei conduceri și contestă restructurarea companiei, într-un proces care ar putea avea implicații majore pentru industria inteligenței artificiale.

OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că Musk a susținut planurile companiei înainte de a părăsi organizația, iar acțiunea în instanță ar avea la bază competiția dintre OpenAI și propriile sale proiecte din domeniul AI.

„Foarte dureros”

În jurnalul său, Brockman descrie ani marcați de incertitudine, ambiție și conflicte interne. El și-a caracterizat stilul drept „chain of thought” (lanț de gândire) — expresie folosită și pentru modul în care modelele AI își dezvoltă raționamentele.

În fața instanței, Brockman a spus că jurnalul era destinat exclusiv lui însuși.

„Pentru cine ați scris jurnalul?”, l-a întrebat avocatul OpenAI.

„Pentru mine”, a răspuns el.

Avocații lui Musk au folosit, însă, în mod repetat termenul „diary” („jurnal intim”), într-o tentativă de a sublinia caracterul personal al documentului.

Brockman a explicat că ține un jurnal încă din 2010, când încerca să decidă ce să studieze la facultate. Ulterior, a renunțat la studii, a devenit unul dintre primii angajați ai companiei Stripe și a cofondat OpenAI împreună cu Musk și Altman.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Este ceva ce folosesc pentru a-mi organiza gândurile și pentru a lua decizii importante”, a declarat el.

O practică rară în lumea tehnologiei

În Silicon Valley, ideea că un director din industria tech își documentează în detaliu gândurile personale a provocat surprindere și ironii.

Comentatori și investitori din tehnologie au glumit pe seama faptului că Brockman și-a „maximizat jurnalul”, sugerând că astfel de notițe pot deveni rapid materiale compromițătoare într-un proces.

Totuși, istoricii și specialiștii în business spun că practica nu este nouă. Andy Grove, fostul CEO Intel, ținea de asemenea jurnale pentru a-și clarifica ideile și strategiile.

În alte cazuri celebre, inclusiv în procesul lui Sam Bankman-Fried, procurorii au folosit note personale și liste private pentru a reconstrui decizii interne și intenții.

Între tehnologie și vulnerabilitate umană

Poate cel mai remarcabil aspect al jurnalului lui Brockman este tonul profund uman al însemnărilor sale.

Într-o industrie dominată de algoritmi, evaluări financiare și competiție tehnologică, notițele sale descriu îndoieli, anxietăți și reflecții personale.

La finalul audierii, Brockman a fost întrebat cum se simte văzându-și jurnalul citit public.

„Este foarte dureros”, a spus el.

A adăugat însă că nu există nimic în acele pagini de care să îi fie rușine. Brockman a mai declarat că a încetat să mai scrie despre OpenAI în jurnalul său în 2023. Nu a explicat motivul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Un incident șocant a avut loc într-un salon de înfrumusețare din São Paulo, Brazilia, unde o femeie de 27 de ani și-ar fi înjunghiat hairstylistul după ce s-a declarat nemulțumită de o tunsoare și de un tratament de păr.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, Lais Gabriela Barbosa da Cunha stătea în apropierea hairstylistului Eduardo Ferrari, în timp ce acesta tundea un alt client. Profitând de faptul că bărbatul era întors cu spatele, femeia ar fi scos un cuțit din geantă și l-ar fi înjunghiat între omoplați, relatează Daily Mail.

Doi bărbați au intervenit imediat și au imobilizat-o pe femeie, în timp ce hairstylistul, vizibil șocat, a fugit spre ieșirea salonului.

Alte imagini o surprind pe femeie ținută de agenți de securitate, în timp ce mai mulți angajați ai salonului se apropie de ea și o lovesc.

Potrivit angajaților salonului, conflictul ar fi început încă din luna aprilie, când femeia a mers la salon pentru un tratament de vopsire și texturare a părului. Aceștia susțin că la finalul programării clienta părea mulțumită și chiar ar fi publicat imagini cu noua coafură pe rețelele sociale.

Ulterior însă, femeia a început să reclame rezultatul și să ceară returnarea banilor, afirmând că tratamentul i-ar fi afectat aspectul părului.

„Mi-a luat părul și l-a ciopârțit cu foarfeca de filat. După cum vedeți, bretonul meu arată ca al lui Cebolinha”, a scris aceasta pe internet, făcând referire la un personaj de benzi desenate brazilian.

Potrivit angajaților, femeia ar fi amenințat salonul în repetate rânduri și ar fi spus că hairstylistul „va muri într-un fel sau altul” dacă nu îi sunt returnați banii.

În ziua incidentului, ea ar fi mers neanunțată la salon și ar fi cerut rezolvarea imediată a situației. Portarul clădirii fusese chemat să o scoată afară pentru că provoca scandal, cu puțin timp înainte de atac.

După agresiune, unul dintre angajați a reușit să-i ia cuțitul. Eduardo Ferrari a fost transportat pentru îngrijiri medicale, iar rana suferită a fost catalogată drept superficială.

Hairstylistul a transmis ulterior că echipa sa juridică urmărește cazul și contestă încadrarea faptei drept agresiune ușoară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Nu putem normaliza și nici păstra tăcerea în fața unor astfel de situații. Tentativa de omor este o infracțiune extrem de gravă și trebuie tratată ca atare”, a transmis Ferrari într-un comunicat. 

Mai mulți oficiali iranieni au lansat noi avertismente dure la adresa statelor din Golf și a Statele Unite ale Americii, în contextul tensiunilor legate de securitatea maritimă din Strâmtoarea Ormuz și al conflictului regional aflat în desfășurare, notează focus.de. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentarul iranian Ebrahim Azizi a avertizat statele arabe din Golf să nu susțină o rezoluție ONU sprijinită de SUA privind securizarea traficului naval în zonă.

„Avertizăm guvernele, inclusiv statele mici precum Bahrainul, că susținerea rezoluției susținute de SUA va avea consecințe grave”, a declarat Azizi, președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă.

Acesta a adăugat că Strâmtoarea Ormuz reprezintă „o rută de aprovizionare vitală” și a transmis un avertisment direct statelor din regiune: „Nu riscați să v-o închideți pentru totdeauna”.

Iranul avertizează că „reținerea a luat sfârșit”

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru politică externă și securitate națională a Parlamentului iranian, Ebrahim Rezaei, a susținut că Teheranul nu va mai răspunde cu moderație în cazul unor noi acțiuni împotriva intereselor sale.

„Orice agresiune împotriva navelor noastre va fi întâmpinată cu un răspuns iranian puternic și decisiv împotriva navelor și bazelor americane”, a scris acesta pe platforma X.

Oficialul iranian a mai transmis că „ceasul ticăie împotriva intereselor americanilor” și că SUA ar trebui „să se obișnuiască cu noua ordine regională”.

Declarațiile vin după ce purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul de brigadă Akrami Nia, a avertizat că statele care aplică sancțiunile americane împotriva Iranului „se vor confrunta cu dificultăți” în traversarea Strâmtorii Ormuz.

Donald Trump: Iranul vrea „foarte mult” un acord

De cealaltă parte, președintele Donald Trump a declarat că așteaptă „foarte curând” un răspuns din partea Teheranului la propunerea americană pentru încetarea războiului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Trump a afirmat că Iranul își dorește „foarte mult” să ajungă la un acord.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, iar orice blocaj în zonă ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice globale.