Actualitate
De ce administrația Biden a considerat nepromițător un acord privind resursele naturale ale Ucrainei. Dezvăluirile unor oficiali
Afirmația președintelui Donald Trump conform căreia „acordul de un trilion de dolari” – pe care este pe punctul de a-l semna cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski – ar oferi SUA acces facil la resurse minerale prețioase este contrazisă de evaluarea actualilor și foștilor oficiali americani. Aceștia apreciază că nu există dovezi clare cu privire la abundența unor pământuri rare și a altor resurse minerale în Ucraina, și, în orice caz, o mare parte dintre acestea vor fi dificil, poate chiar imposibil de exploatat în estul țării devastat de război, relatează CNN.
Marea majoritate a zăcămintelor ucrainene se află în est FOTO SHUTTERSTOCK
„Vom săpă, vom săpă, vom săpă”, le-a spus Trump reporterilor în ajunul vizitei lui Zelenski la Washington.. „Contribuabilii americani vor fi acum rambursați efectiv pentru banii și sutele de miliarde de dolari investiți pentru a ajuta Ucraina să se apere.”
Acordul care urmează să fie semnat vineri la Casa Albă ar putea fi privit ca o lovitură pentru Zelenski, care îi oferă lui Trump un acord pe care să îl poată trâmbița într-un moment în care sprijinul SUA se clatină.
„Este o inițiativă politică importantă care leagă cele două țări”, a comentat un înalt oficial american. „Afacerea este mai mare decât ce se află în subsol. Și este importantă din punct de vedere politic pentru ucraineni în acest moment.”
Actualii și foștii oficiali americani, precum și analiștii și experții, au subliniat că nu există o imagine clară asupra resurselor de care dispune de fapt Ucraina și care dintre ele pot fi exploatate. Din câte se pare, nu s-a făcut o evaluare recentă a acestora și informațiile actuale se bazează pe hărți vechi de zeci de ani, din epoca sovietică.
În timp ce Trump a evidențiat mineralele din pământuri rare și nevoia SUA de a avea acces la ele, US Geological Survey estimează că Ucraina nu are rezerve dovedite de minerale rare sau instalații de procesare.
Deși Ucraina are zăcăminte vaste de alte minerale, cum ar fi grafitul, litiul și titanul, pe care SUA le consideră minerale critice, acestea sunt totuși în cantități modeste în comparație cu alte țări.
„Dacă privim la scară globală, nu este o tonă”, a spus Jack Conness, analist senior la Energy Innovation. „În general, nu înseamnă că aceste resurse nu există, doar că știm foarte puține despre ce se află acolo.”
Cum a apărut ideea unei tranzacții cu resursele naturale
Ideea a pornit de la Zelenski și a luat avânt când a vizitat SUA în septembrie anul trecut, pentru a-și prezenta „Planul său de victorie”. Planul, spun oficialii administrației Trump și Biden, a inclus acordarea accesului la o parte din resursele naturale ale Ucrainei în schimbul continuării sprijinului SUA.
S-a întâmplat cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, iar Zelenski l-a prezentat atât echipei lui Trump, cât și celei a lui Biden, la fel ca și liderilor altor țări..
„Doar că nu a fost considerat deloc realist”, a dezvăluit un fost oficial înalt al administrației Biden. „Aceasta a fost porțiunea din planul de victorie asupra căreia ne-am oprit cel mai puțin.”
„Permiteți-mi să spun doar că nu cunosc nicio companie din SUA care să fi insistat să intre în afacerile miniere din Ucraina”, a adăugat fostul oficial.
Pentru oficialii din administrația Biden, oferta lui Zelenski a fost clar concepută pentru a-i atrage atenția lui Trump, probabil acesta fiind perceput de Kiev drept tranzacțional și reticent în a susține aceleași niveluri substanțiale de sprijin al SUA pentru efortul de război al țării.
O persoană familiarizată cu conversațiile în curs în administrația Trump cu privire la acord și războiul din Ucraina admite că nu există studii recente asupra elementelor de pământuri rare și minereurilor din Ucraina pe care guvernul SUA să le poată confirma în mod independent.
Un oficial american familiarizat cu evaluările secrete de informații cu privire la această problemă a adăugat că consensul la nivelul guvernului este că valoarea pământurilor rare și a altor minerale din Ucraina nu se apropie de estimările extrem de optimiste ale diverșilor oficiali ai lui Trump.
Inițial, Trump a cerut o cotă de 500 de miliarde de dolari din aceste resurse, propunere respinsă rapid de Zelenski. Marți, Trump a declarat că acordul asupra căruia s-a convenit îi va oferi Ucrainei „350 de miliarde de dolari și o mulțime de echipamente, echipamente militare și dreptul de a lupta mai departe”.
Problema zăcămintelor din teritoriile ocupate
Hărțile zăcămintelor minerale estimate – considerate în general învechite – le arată răspândite în toată țara, inclusiv unele departe de linia frontului. Dar uneori aceste zăcăminte nu merită exploatate, spun experții, iar potențialul cel mai semnificativ se află mai spre est, în zonele instabile, contestate și ocupate de ruși.
„În baza cunoștințelor pe care le avem, marea majoritate a zăcămintelor par să se afle pe teritoriul controlat de Rusia”, a spus un al doilea fost oficial înalt al lui Biden, familiarizat cu evaluările. Altele se află sub pământ presărat de mine și muniții neexplodate.
Extragerea, prelucrarea și rafinarea mineralelor, în special a pământurilor rare, poate fi extraordinar de costisitoare și poate dura mult timp.
„Această înțelegere are multe complicații care vor face extrem de dificil pentru SUA să obțină beneficiile prezentate”, a spus fostul oficial.
Joi, Trump a recunoscut incertitudinea cu privire la resursele care sunt de fapt disponibile pentru a fi exploatate.
„Nu știi niciodată când vine vorba de asta. Știi că sapi și poate că lucrurile nu sunt acolo așa cum crezi că sunt acolo”, a spus Trump. „Dar vom petrece mult timp acolo. Va fi grozav pentru Ucraina. Este ca un proiect uriaș de dezvoltare economică. Deci, va fi bun pentru ambele țări.”
Potrivit unui proiect al acordului văzut de CNN, acesta nu menționează afirmațiile lui Trump precum că Washingtonul ar recupera valoarea ajutorului pe care administrația Biden l-a trimis Ucrainei.
În schimb, solicită înființarea unui „Fond de investiții pentru reconstrucție” care să fie administrat în comun de ambele țări și care va fi folosit pentru a reconstrui orașele și infrastructura țării.
În timp ce administrația Trump continuă eforturile de a pune capăt războiului, guvernul lui Zelenski a presat agresiv administrația Trump să-i furnizeze solide garanții de securitate.
Trump a insistat că nu va trimite trupe americane în Ucraina ca forțe de menținere a păcii și că Ucraina nu ar trebui să devină membră a NATO. Două poziții despre care detractorii apreciază că sunt concesii premature față de Rusia.
Ce presupune acordul care va fi încheiat între SUA și Ucraina
În schimb, oficialii lui Trump au susținut că un acord cu minereurile ar oferi genul de asigurări de securitate pe care Ucraina le caută, întrucât SUA ar avea interesul de a-și ține proiectele și veniturile în siguranță.
„Firește, SUA ne-ar proteja activele, în care suntem angajați”, a declarat consilierul pentru securitate națională Mike Waltz pentru Fox News într-un interviu de luni. „Asta ar putea însemna trilioane, nu numai pentru poporul ucrainean, ci și pentru noi, dar și pentru stabilitatea pentru regiune. Or această investiție economică este una dintre cele mai bune garanții de securitate la care ar putea spera Ucraina.”
Acordul privind resursele naturale văzut de CNN nu specifică domeniul de aplicare, locația și tipurile de resurse care ar urma să fie exploatate, lâsând deoparte detaliile, care vor fi negociate într-un viitor acord asupra unui fond deținut în comun.
Acesta definește resursele naturale drept zăcăminte de minerale, hidrocarburi, petrol, gaze naturale și alte materiale extractibile, împreună cu infrastructura asociată.
„Din perspectiva lui Zelenski, ce altceva poate oferi el SUA sau Occidentului?” a întrebat al doilea oficial înalt al administrației Biden. „Au apreciat corect că acesta ar putea stârni interesul echipei lui Trump”.
„Nu este nimic în neregulă cu SUA să încheie un acord”, a spus fostul oficial. „Doar că nu cred că sunt atât de multe.”
În afară de incertitudinea și natura nepractică a extragerii mineralelor Ucrainei, administrația Biden nu a considerat-o promițătoare pentru că, potrivit unui al treilea oficial al lui Biden, avea un iz „foarte colonial”.
Vremea se răcește
accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media
perioadei și ploi în anumite regiuni, potrivit prognozei emise de ANM.
Temperaturile sunt sub normalul acestei perioade. FOTO: Freepick
Administrația
Națională de Meteorologie anunță că de luni, 27 aprilie, vremea se va răci
semnificativ, mai întâi în jumătatea de sud a țării, iar ulterior în toate
regiunile. Temperaturile vor coborî sub valorile normale pentru această
perioadă a anului, însă intensitatea vântului va fi în scădere față de zilele
anterioare.
În cursul zilei, în sudul țării se va resimți cel mai puternic
această răcire, în timp ce în celelalte regiuni valorile termice vor rămâne
apropiate de cele din zilele precedente.
Cerul va fi în
general senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări
izolate în estul și sud-estul teritoriului, unde rafalele vor atinge 40-45
km/h. În zonele montane, în special în Carpații Orientali și Meridionali,
vântul va fi mai puternic, cu rafale de până la 60–70 km/h.
Temperaturile
maxime se vor încadra între 11 și 19 grade Celsius, în timp ce minimele vor coborî
între -7 și 9 grade.
În timpul nopții,
în nordul și centrul țării se va forma brumă pe arii locale, iar în alte
regiuni, mai ales în zonele depresionare și subcarpatice, acest fenomen va
apărea pe suprafețe restrânse.
În Capitală
În București,
răcirea vremii va fi, de asemenea, resimțită, temperaturile diurne situându-se
ușor sub valorile normale pentru această dată. Cerul va rămâne mai mult senin,
iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 17
și 19 grade, iar minima va coborî la 4-7 grade Celsius.
Actualitate
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.
Drumul de pe Valea Oltului la Călimănești. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mii de mașini tranzitează zilnic Valea Oltului, una dintre cele mai importante rute de transport ale României, care leagă Transilvania de Muntenia.
Aproape jumătate din cei circa 105 kilometri dintre Sibiu și Râmnicu Vâlcea, orașe aflate de-o parte și de cealaltă a Carpaților, sunt străbătuți prin sectorul montan al văii adânci săpate de râul Olt, care coboară spre Dunăre.
Defileul a trecut prin schimbări ample de-a lungul timpului, începute odată cu amenajarea primului drum din epoca sa modernă în urmă cu trei secole. Au fost urmate de refacerea vechiului drum în secolul al XIX-lea, și de construirea căii ferate care îl străbate de peste 125 de ani.
În a doua parte a secolului XX, ruta din Valea Oltului a devenit tot mai importantă, iar ridicarea barajelor și a amenajărilor hidroenergetice de pe Olt din a doua parte a secolului XX, dar și dezvoltarea micilor localități de pe malurile sale și a comerțului din zonă au contribuit la transformarea sa.
Valea Oltului a intrat într-o nouă etapă de modernizare odată cu construcția autostrăzii montane Sibiu-Pitești, care o traversează între localitățile Boița, din județul Sibiu, și Racovița, din județul Vâlcea. Mai multe tuneluri și viaducte prind contur pe malurile sale, „împlântate” în versanții abrupți acoperiți cu pădure.
Valea Oltului, o istorie vizibilă de două milenii
Oltul intră în defileu pe la poalele Munților Făgăraș, după ce părăsește localitățile Turnu Roșu și Boița, din județul Sibiu. Traversează Pasul Turnu Roșu până la Câineni, apoi o parte a depresiunii Loviștei, până la Brezoi, unde primește apele Lotrului.
În sectorul sudic, cunoscut ca Defileul Coziei, râul străbate Parcul Național Cozia și părăsește zona montană la Călimănești (video), în apropiere de Râmnicu Vâlcea. Pe traseul său, Oltul desparte Munții Făgăraș și Cozia de Munții Lotrului și Căpățânii.
Primele drumuri de pe Valea Oltului au fost amenajate în Antichitate, defileul fiind una dintre rutele pe care armatele împăraților Domițian și Traian au încercat să se strecoare în Dacia, fiind înfruntate aici de armatele dacilor.
La Cozia se găsea „Masa lui Traian”, o stâncă ieșită din albia râului, care ar fi fost dăltuită de romani, numită astfel pentru că, potrivit legendei, împăratul roman ar fi poposit aici. În timp ce blocul de piatră a fost afectat de construcția căii ferate pe malul stâng al Oltului și apoi de amenajarea lacului de acumulare, alte vestigii antice s-au păstrat în Defileul Oltului.
Castrul Arutela, în restaurare. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Rămășițe ale castrului roman Arutela și un monument care reconstituie parțial fosta așezare militară romană pot fi văzute pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Mănăstirea Cozia și de locul „Mesei lui Traian”.
Castrul roman, înființat la începutul secolului al II-lea, și-ar fi primit numele de la izvoarele binefăcătoare din zonă, puternic mineralizate, care aveau să facă faimoasă stațiunea Călimănești-Căciulata. La nord, în apropiere de Câineni, unde Valea Oltului se intersectează cu Pasul Perișani, se afla castrul roman Pons Vetus, o așezare căreia localnicii îi păstraseră până în secolele trecute numele de Poarta Romanilor.
Urmele unor fortificații romane se întâlnesc în mai multe locuri din Valea Oltului. Printre cele mai spectaculoase sunt cele ale drumului antic prin defileu.
Acest drum, la fel ca și drumul roman din Cazanele Dunării, era pe alocuri suspendat pe bârne împlântate în versanți, pentru ca apele să nu îl inunde. Rămășițele sale au fost identificate în zona Racovița-Cornet, la ieșirea din Parcul Național Cozia. Potrivit istoricilor, drumul de pe Valea Oltului, care urca până la Turnu Roșu, a fost refăcut în vremea împăratului Hadrian (117–138) și a fost folosit și în Evul Mediu, trecătoarea fiind amintită în vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.
Mănăstiri și biserici medievale
În perioada medievală, pe Valea Oltului au fost ridicate mai multe mănăstiri. Cea mai veche dintre ele, Cozia, se află în nordul stațiunii Călimănești și datează din secolul al XIV-lea, fiind ctitorită de Mircea cel Bătrân și înfrumusețată de domnitorii care l-au urmat pe tronul Țării Românești. În curtea ei a fost construită o „bolniță”, un spital medieval unde izvoarele binefăcătoare din zonă erau folosite la vindecarea bolnavilor încă din secolul al XVI-lea.
Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Ruinele unui turn medieval circular, ridicat la începutul secolului al XVI-lea, veghează la celălalt capăt al defileului. „Turnul spart” a fost construit în apropiere de Boița, pe malul drept al Oltului, amintind de turnul circular de la Crivadia, însă ar fi rezistat doar trei decenii de la înălțarea sa, fiind distrus de apele învolburate ale Oltului.
Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În apropierea sa, castelul medieval Turnu Roșu de la Boița a avut un rol mai important.
Construcțiile sale, începute în secolul al XIV-lea, au fost folosite pentru apărarea trecătorii Oltului și ca punct de vamă pe drumul care lega Transilvania de Muntenia. În apropierea vechiului castel, un izvor amenajat în defileu, numit „Fântâna Împăratului”, poartă amintirea întâlnirii de aici a împăratului Franz Joseph cu domnitorul Barbu Știrbei, în 1852.
Primul drum modern de pe Valea Oltului, construit de habsburgi
Din Evul Mediu și până la Marea Unire din 1918, Valea Oltului a fost punct de trecere între regiunile istorice Transilvania și Muntenia.
Drumul din Defileul Oltului a fost amenajat la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Oltenia a ajuns sub stăpânirea habsburgilor. A fost numit atunci „Via Carolina”, după numele împăratului Carol al VI-lea.
„Via Carolina. Cea dintâi îngrijire a guvernului Austriei, luând în posesiune Oltenia (1718), a fost de a uni prin comunicaţiuni mutuale Dacia Alpestră (Transilvania) cu Dacia de Mijloc (Oltenia). De aceea, pe de-o parte, a pus a se curăţi albia Oltului de stâncile care împiedicau orice transport de apă, iar pe de alta, să deschidă, cu multe greutăţi, Via Carolina, care mergea de la Turnu Roşu până la Bogdănești, aproape de Râmnicu Vâlcea. Această şosea pe marginea Oltului fu considerată în acele vremuri ca o lucrare extraordinară şi fu asemănată cu construcțiile romanilor, căci, zice o inscripție de la Câineni: chiar vitejia lui Traian s-a oprit aici. Dificultăţile erau într-adevăr foarte mari, având a învinge stâncoasa rezistenţă a Carpaţilor şi capriciile furioase ale Oltului”, informa revista Familia, în 1890.
Via Carolina, modernizată în secolul al XIX-lea
La mijlocul secolului al XIX-lea, lucrările la drumul de pe Valea Oltului au fost reluate, pentru a moderniza calea tot mai des folosită de români, germani și ungari. Lucrările au fost grăbite în jurul anului 1850, pentru pregătirea vizitei pe care împăratul Franz Joseph urma să o facă în Țara Românească.
DN 7, Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„În ambele defilee, pasul este împodobit de șoseaua de stat; privită din tren, aceasta merge pe malul opus. Șoseaua lată și frumoasă a fost construită în anii ’50 ai secolului trecut și, în multe locuri, a fost săpată prin dinamitarea pereților de stâncă. Zidurile ei de sprijin din piatră, construcțiile căii ferate și numeroasele căi ferate industriale care se ramifică spre văile laterale se înfățișează, în mijlocul naturii copleșitoare, ca o imagine a biruinței omului asupra forțelor naturii”, nota, în 1912, savantul Gustav Bedeus von Scharberg, baron și funcționar al comitatului Sibiu.
Noile autostrăzi care golesc drumurile naționale și amenință afacerile de pe marginea șoselelor
La începutul secolului XX, adăuga acesta, mai sus de noua șosea încă mai puteau fi observate segmente din drumul construit în anul 1717, sub coordonarea cartografului austriac Friedrich Schwantz von Springfels (c. 1690–1728). Spre deosebire de drumul antic al Oltului, amenajat pe malul stâng, Via Carolina fusese construită pe malul opus.
„Acesta a fost săpat în stâncă pentru a lega imperiul de Oltenia, dobândită atunci, și urma în întregime versantul muntos de pe malul drept, deoarece malul stâng rămăsese turcesc. Pentru vremea aceea, lucrarea era o realizare extraordinară. Potrivit protocolului comunității orașului Sibiu, și orașul, precum și Scaunul Sibiului, au avut o contribuție importantă la construirea drumului, mai ales prin punerea la dispoziție a muncitorilor. Placa memorială din marmură, care amintește construirea șoselei, este fixată pe o stâncă ieșită în afară. Nu departe de ea se află o interesantă cruce veche de piatră; este posibil ca ea să fi fost ridicată pentru unul dintre accidentele care, din cauza îngustimii drumului și a prăpastiei adânci ce se deschidea imediat lângă el, pe coasta muntelui, se pare că s-au petrecut adesea”, nota savantul Gustav Bedeus von Scharberg.
Stațiunea de pe Valea Oltului
Pe marginea șoselei, o mulțime de hanuri au fost construite începând din secolul al XIX-lea, de-o parte și de cealaltă a vechilor granițe ale regiunilor istorice. Însă cel mai căutat loc de pe Valea Oltului a fost stațiunea Călimănești-Căciulata, aflată la 18 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Imaginea 1/15:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (44) JPG
„Castrul roman Arutela, ale cărui ruine sunt la Bivolari, lângă Călimănești, folosea în termele castrului izvoare termale. Izvoarele minerale, cunoscute deja din timpul dacilor și romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830, în Călimănești. Apele minerale de aici au fost folosite și de către Napoleon al III-lea, care suferea de rinichi, și au fost prezentate în revista L’Union médicale, în anul 1859. În anul 1873, la Expoziția Internațională a Apelor Minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie medalia de aur”, arată Ghidul Stațiunilor Balneare, realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Imaginea 1/10:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) JPG
Între 1882 și 1884 a fost construit primul mare complex balnear de la Călimănești, actualul Hotel Central. Din 1910, stațiunea a trecut în concesiunea Societății „Govora-Călimănești”, iar în 1912 a fost construit Cazinoul din Ostrov. În 1924 au fost ridicate Hotelul 1, Jantea, Bazarul și Teatrul cu Terasa Olt — astăzi biblioteca —, iar Complexul Balnear Cozia a fost dat în folosință între anii 1976 și 1979.
Hotelul Central, Călimănești, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Parcul Național Cozia, castrele romane, mănăstirile medievale și traseele montane se alătură atracțiilor turistice căutate pe Valea Oltului, alături de stațiunea balneară cu origini antice.
Navigația pe Olt, extrem de dificilă
În secolul XX, drumul național de pe Valea Oltului a trecut prin mai multe etape de modernizare, însă relieful dificil și alunecările de teren au continuat să cauzeze probleme pe traseu. Și în prezent au loc lucrări de protejare a versanților din defileele sale.
Valea Oltului a fost o provocare pentru navigație din cauza reliefului accidentat, a curenților puternici, a pragurilor stâncoase și a îngustimii văii în unele locuri. În anumite perioade și pe unele segmente putea fi străbătută de vase ușoare, însă, în unele locuri, chiar și acestea puteau să se zdrobească de stâncile din ape.
Oltul la Robeșto. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O stâncă numită de localnici Clopot era unul dintre reperele Defileului Coziei, într-un sector îngust și primejdios al Oltului.
Legenda spune că aici s-ar fi izbit de stâncile râului o corabie care aducea la Mănăstirea Cozia un clopot turnat de sași. Potrivit altor relatări, consemnate la începutul secolului XX de baronul Gustav Bedeus, unele blocuri de stâncă ar fi fost prăvălite în Olt de un voievod muntean din secolul al XVIII-lea, pentru a împiedica transporturile militare pe râu.
Cel mai complex nod de autostradă prinde contur. „Va avea numeroase poduri, pasaje și chiar viaducte, pe trei niveluri”
Calea ferată din Valea Oltului
La sfârșitul secolului al XIX-lea, autoritățile vremii au susținut transformarea defileului într-un canal navigabil. Amenajarea Văii Oltului ca arteră navigabilă nu a mai avut loc. În schimb, din 1901, defileul este traversat de unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare din România.
Linia ferată din zona montană a Oltului, între localitățile Turnu Roșu și Călimănești-Cozia, a fost construită între anii 1896 și 1901, lucrările fiind coordonate de Direcția Generală C.F.R. din Regatul României.
Ruta, cu o lungime de 40 de kilometri, lega regiunile istorice Transilvania și Țara Românească, trecând prin Turnu Roșu, Racovița, Câineni, Cornet, Robești, Gura Lotrului, Lotru și Călimănești-Jiblea, localități înșirate pe Valea Oltului, într-un relief dificil. Pe traseu au fost construite zece tuneluri și 18 poduri metalice, cel mai spectaculos dintre acestea fiind cel de la Proieni, aflat pe lista monumentelor istorice.
Hidrocentralele din defileu
În anii ’60 a început amenajarea hidroenergetică a râului Olt, care viza construcția a peste 30 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 1.000 MW. Prima hidrocentrală de pe Olt a fost construită la Râmnicu Vâlcea în 1969.
Oltul la Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Pe valea Oltului, lucrările au început în 1989 și vizau construirea a cinci centrale hidroelectrice la Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița, cu o putere instalată totală de 145 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 270 de milioane kWh.
„Amenajările de la Cornetu, Robești și Racovița, începute în anul 1989, au avansat într-un ritm foarte lent. Punerea în funcțiune (PIF) a avut loc astfel: la Cornetu, primul grup a fost pus în funcțiune în anul 2001, iar al doilea în 2002; la Robești, lucrările au fost finalizate și centrala a fost pusă în funcțiune în 2012; iar la Racovița, punerea în funcțiune a avut loc în 2019, însă cu o restricție de nivel la 372,50 mdMB, minim energetic”, arată Ministerul Mediului.
În ceea ce privește amenajările de la Lotrioara și Câineni lucrările au fost întrerupte în anii ’90 și, reluate ulterior, nu au mai fost finalizate.
Actualitate
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul
Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi de Esbjerg, coșmarul
româncelor din ultimii 5 ani, danezele eliminându-le de trei ori în patru
sezoane, de fiecare dată în sferturi.
CSM e în semifinalele Ligii Campionilor, după 8 ani. Fot Facebook CSM București
După un șir nesfârșit de dezamăgiri, CSM București a
reușit să revină în elita Europei, după
o înfrângere la un gol în tur (25-26) și o victorie la 10 goluri diferență în
returul din Sala Polivalentă (37-27). Echipa condusă de pe bancă de Bojana
Popovici a început ca din pușcă, desprinzându-se la 6-0. „Tigroaicele” și-au ținut
adversarele la distanță, intrând la pauză în avantaj de 5 goluri: 19-14.
Final Four are loc pe 6 și 7 iunie
În partea a doua, danezele s-au apropiat în câteva rânduri
la 3 „lungimi”, dar cu 10 minute înainte de final CSM s-a dezlănțuit, ducând
scorul la 37-27. Având un portar în zi de grație, Evelina Eriksson având 14
parade, și cu Elisabeth Omoregie și Trine Ostigaard cu câte 6 goluri fiecare,
bucureștencele au ajuns în Final Four și visează frumos la ultima fază a
competiției, găzduită de Budapesta pe 6 și 7 iunie.
În semifinalele Ligii Campionilor mai sunt calificate Gyor
și Metz, a patra echipă urmând să fie desemnată după partida Brest – Gloria
Bistrița (36-35 în tur), meci care se joacă la această oră.
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi...
Fragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis duminică, 26 aprilie, că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, a fost semnalată existența...
Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
Metrorex ar urma să scumpească din nou substanțial prețul biletului, pentru a doua oară în 2026. Costul ar ajunge printre...
26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl
26 aprilie este ziua în care, în 1986 avut loc gravul accident nuclear la Centrala atomo-electrică de la Cernobîl. În 121,...
Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
Europarlamentarul Victor Negrescu a transmis o solicitare oficială către șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, în urma incidentului din România,...
-
Actualitateacum 2 zile
Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Actualitateacum 2 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Breakingacum 2 zileNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Breakingacum o ziMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 3 zileSUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
-
Actualitateacum 2 zile„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor