Data de 2 martie mai
este cunoscută ca fiind ziua când s-a născut fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov,
când s-a născut poetul român Radu Gyr sau cântărețul Jon Bon Jovi.

1855: Alexandru
al II-lea devine tar al Rusiei

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (n. 29 aprilie
1818, Moscova – d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg) a fost fiul lui Nicolae I
al Rusiei si a domnit de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.

A fost de asemenea și Mare Duce al Finlandei și a revendicat
titlul de rege al Poloniei.

A înfăptuit reforma agrară din 1861 prin care erau eliberați
țăranii de șerbie și aveau dreptul să cumpere pământul pe care îl munceau (cu
termen de plată în 49 de ani).

Din cauza opoziției moșierimii, reforma a devenit un
compromis care rima enorm cu eșecul: țăranii nu erau nici mai fericiți, nici
n-o duceau mai bine în urma reformei de abolire a iobăgiei, fapt care se pare că
l-a convins pe Alexandru, cu puțin timp înainte de asasinarea lui, să admită
finalmente cererea insistentă a societății și chiar a unei părți a nobilimii de
adâncire a reformelor, prin înființarea unui parlament (Duma).

A fost asasinat de o organizație teroristă anarhista
intitulata Narodnaya Volya.

1905: s-a născut Radu Gyr, poet, dramaturg și eseist
român

Poet, gazetar, doctor în litere, Radu Demetrescu Gyr s-a
născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel.

În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariştilor
creştini”, alături de Nichifor Crainic şi Pamfil Şeicaru. Justiţia l-a
condamnat la 12 ani de detenţie politică. A revenit acasă în 1956. Comuniştii
l-au  arestat din nou şi l-au condamnat la moarte pentru poezia-manifest
”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, considerată de autorităţi drept
mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.

Pentru versurile din „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te,
Ioane!”, Radu Gyr a primit, iniţial, pedeapsa cu moartea. Poetul a făcut
recurs în aprilie 1959, dar cererea a fost respinsă. Comuniştii i-au comutat
sentinţa la 25 de ani de muncă silnică. Radu Gyr a efectuat, în final, şase ani
de detenţie. A fost eliberat din închisoare la amnistia generală din 1964. A
murit la Bucureşti, pe 29 aprilie 1975.

1931: S-a
născut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului
Comunist, laureat cu premiul
Nobel pentru Pace in 1990.

Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931),
conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de
reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.

A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Gorbaciov s-a aflat in fruntea URSS in perioada 1985-1991, fiind artizanul
programului „Perestroika”. Prin politica internationala dusa, in special
in ultima parte a mandatului sau de presedinte al Sovietului Suprem
(1988-1991), acesta a grabit incheierea Razboiului Rece, dar si inlaturarea de
la putere a Partidului Comunist.

A urmat Institutul Agricol din Stravropol si Universitatea
de Stat din Moscova. In 1952 s-a inscris in Partidul Comunist, pana in 1970 el
ocupand diverse functii politice la nivelul orasului rus Stavropol, inclusiv
cea de deputat al Sovietului Suprem.

La moartea lui Constantin Ustinovici Cernenko, a devenit
secretar general al Comitetului Central. Politica de glasnost, programul sau de
reforme economice si sociale, deschiderea aratata Occidentului si tratatele de
dezarmare nucleara incheiate cu Statele Unite au schimbat perceptia asupra
URSS. S-a retras din viața politică în 24 august 1991, decizia sa provocând
dizolvarea Uniunii Sovietice. A murit pe 30 august 2022.

1939: Cardinalul
Eugenio Pacelli a fost ales Papă, luând numele de Pius al XII-lea

Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli –
n. 2 martie 1876 – d. 9 octombrie 1958) , a fost papă al Bisericii Catolice
între anii 1939 – 1958.

I s-a reproșat că nu a denunțat public holocaustul evreilor,
dar dacă ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi întețit prigoana și
asupra celorlalți evrei (în Roma din 8.000 de evrei au fost deportați circa
1.000).

Exista și un plan de a-l răpi pe papa și de-al pune sub
„protectia” Reichului, în cazul în care ar fi condamnat holocaustul, cu planul
ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia.

In timpul Razboiului Rece, Stalin a răspuns dorinței papei
Pius al XII-lea, ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace, cu
celebra întrebare retorică „Dar câte divizii are papa?” În 1953, la
moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus „Acum va vedea câte divizii
avem”.

1941:  Generalul
Ion Antonescu organizează un plebiscit după rebeliunea legionară

 La 27 ianuarie 1941,
generalul Antonescu a constituit un nou guvern de militari şi tehnicieni.
Vicepreşedinte al Consiliului de miniştri a fost numit Mihai Antonescu,
prieten, dar nu rudă cu generalul.

La 14 februarie 1941, statul naţional-legionar a fost
desfiinţat. În continuare, Antonescu nu a permis amestecarea regelui în
treburile statului.

La Palatul Regal a fost creată o adevărată reţea de
informatori, iar personalul era obligat să raporteze conducătorului statului
orice „acţiuni suspecte”, convorbirile telefonice fiind interceptate şi
imprimate.

În ziua de 2 martie 1941, Antonescu a organizat un
plebiscit, „lipsit de libertate şi sinceritate” în opinia lui Iuliu
Maniu, pentru a obţine aprobarea politicii promovate de el, ceea ce a legitimat
instaurarea dictaturii militare.

Răspunzând la memoriile adresate de Maniu şi Brătianu,
generalul afirma: „Dacă dumneavoastră credeţi că în împrejurările actuale se
poate face o altă politică, sunt gata să vă cedez locul, pentru a vă da putinţa
să serviţi mai bine ţara, deci să treceţi de la critică la acţiune”.

Nimeni nu a dorit să-şi asume o asemenea răspundere în acel
context istoric. La 10 mai 1941, Ziua Naţională a României, prin decret semnat
de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălţat la gradul de mareşal, bastonul
fiindu-i înmânat de conducătorul statului

1962: s-a născut muzicianul american Jon Bon Jovi

Jon Bon Jovi (John Francis Bongiovi Jr.) – cântăreţ,
compozitor, instrumentist, membru fondator al trupei Bon Jovi – s-a născut la 2
martie 1962, în New Jersey, iar copilăria şi-a petrecut-o în Sayreville.

Din adolescenţă i-a admirat pe Bruce Springsteen şi Asbury
Jukes, visând să ajungă un rock star. A început să cânte în cluburi de la 16
ani, apoi l-a întâlnit pe claviaturistul David Bryan şi cei doi au înfiinţat
formaţia Atlantic City Expressway. În acelaşi timp, el cânta cu trupe ca The
Rest, The Lechers şi John Bongiovi and the Wild Ones.

La 10 iulie 2011, Bon Jovi a concertat în Piaţa Constituţiei
din Bucureşti. În 2017, trupa a fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame.

În 2019, Bon Jovi a lansat single-ul „Unbroken”,
urmat de single-ul „Limitless” în februarie 2020, iar în octombrie
2020 a apărut şi albumul „Limitless”, notează site-ul
https://www.biography.com/.

Jon Bon Jovi a avut succes nu doar ca muzician, ci şi ca
actor. Prima peliculă în care a apărut a fost „Moonlight And
Valentino”, în 1995, când a primit premiul pentru debut din partea
Clubului The Motion Picture. Au urmat apoi diverse roluri în filme precum
„The Leading Man”, „Homegrown”, „No Looking Back”,
„Row Your Boat”, „U-571” şi „Cry Wolf” (2005). A
obţinut şi numeroase premii, printre care 25 de Premii Emmy şi două Globuri de
Aur, conform site-ului https://m.cinemagia.ro/.

1966: s-a născut actriţa de teatru și film Emilia Popescu

Actriţa Emila Popescu a moştenit talentul artistic de la
părinţii săi. Tatăl a fost actor la Operetă, iar mama a fost balerină şi
coregraf. Emilia s-a născut la 2 martie 1966. A urmat Liceul ”Ion Creangă” şi
Şcoala de muzică (pian), continuând, astfel, tradiţia artistică a familiei.

Artista a realizat roluri importante nu doar în teatru, ci
şi în cinematografie. Din filmografia ei amintim: ”Moromeţii” (1985), ”În
fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), ”Liliacul înfloreşte a doua oară”
(1989), ”Divorţ din dragoste” (1992), „O vară de neuitat” (1994).

Totodată, a jucat în numeroase seriale, spectacole de teatru
şi de divertisment la televiziune – „Va fi cândva un Oscar” (1992),
„Cum vă place?” (1992), „Transfer de personalitate” (1996),
„Cumpăr dog arlechin” (1997), „Agenţia matrimonială”
(2005), „Ai noştri” (2017). A fost câţiva ani în juriul emisiunii de
divertisment de televiziune ”Dansez pentru tine”.

1989: Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia de schi
„Bradul” din Poiana Braşov

Născut în 1942, Liviu Corneliu Babeş era electrician la
Trustul de Prefabricate din Braşov, iar în timpul liber era artist plastic
amator, fiind şi membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Braşov.

El s-a autoincendiat în timp ce cobora pe pârtia
„Bradul” din Poiana Braşov purtând în mână o pancartă pe care era
scris un mesaj de protest – „Stop murder! Auschwitz = Braşov”.

A murit după câteva ore, la Spitalul Judeţean din Braşov.
Informaţia despre cele întâmplate la 2 martie 1989 a apărut atunci în
publicaţii de peste hotare şi a fost difuzată la postul de radio „Europa Liberă“,
aceasta fiind adusă la cunoştinţa presei de turiştii străini care se aflau în
acea zi pe pârtia „Bradul”.

Liviu Corneliu Babeş a fost declarat erou-martir în baza
Legii nr.93 din 3 iunie 1997. În memoria lui, în 2007, a fost dezvelit un
monument în curtea Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” din Poiana
Braşov, iar o stradă din municipiul Braşov îi poartă numele.  

Într-un interviu acordat de soţia, sa, Etelka Babeş, pentru
arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, aceasta povestea: „Şi
când m-am dus acolo la spital, mi-au spus de fapt ce s-a întâmplat, că şi-a dat
foc. Mi-au dat un calmant, pe fetiţă nu au lăsat-o să stea acolo, i-au zis să
stea pe hol. Mie mi-au dat un calmant, mi-au dat înapoi verigheta tăiată,
portofelul în care mai avea 100 de lei. …Când am ajuns eu, au zis că nu mai
trăieşte. Şi am vrut să mă duc să-l văd… Un doctor mi-a zis că deja este cu
fratele lui acolo… şi că a murit şi, dacă noi am avut o familie frumoasă şi am
ţinut la el, el îmi recomandă – deci a fost o recomandare prietenească – să
rămân cu ultima imagine… Fratele s-a ocupat şi ştiu că şi el a fost şocat, ani
de zile a fost şocat… Eu trebuia să merg mai departe, aveam datoria de a
creşte pe fată şi mi-era frică să nu înnebunesc“, a povestit Etelka Babeş.

A fost declarat erou naţional în 2007.

1992: Președintele
Republicii Moldova Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară pe malul stâng
al Nistrului

La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a
primit statul de membru al ONU, Președintele Mircea Snegur a autorizat o
intervenție militară împotriva elementeleor criminale de pe malul stîng al
Nistrului.

Ulterior ziua de 2 martie este consemnată drept Ziua
memoriei – zi de comemorare a celor căzuţi în cadrul Războiului de pe Nistru
(1990-1992) pentru apărarea independenţei şi a integrităţii teritoriale a
Republicii Moldova.

Răboiul de la Nistru, provocat și susținut pe toate
căile de Rusia nu a început nicidecum pe 2 martie 1992! În acea zi Dubăsariul
nimerise între două focuri deja pentru a patra oară. Războiul
Transnistrian începe în realitate la 1-2 noiembrie 1990 cu ciocniri pe
podul de la Dubăsari, când au murit primii polițiști și cetățeni din Dubăsari.

În acea zi, forțele nostalgice după imperiul sovietic au
început conflictul armat, care a degenerat într-un război nedeclarat al Rusiei
împotriva tânărului stat Republica Moldova.