Actualitate
2 martie: Ziua când s-a născut actriţa de teatru și film Emilia Popescu
Data de 2 martie mai
este cunoscută ca fiind ziua când s-a născut fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov,
când s-a născut poetul român Radu Gyr sau cântărețul Jon Bon Jovi.
Actrița Emilia Popescu FOTO: Adevărul
1855: Alexandru
al II-lea devine tar al Rusiei
Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (n. 29 aprilie
1818, Moscova – d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg) a fost fiul lui Nicolae I
al Rusiei si a domnit de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.
A fost de asemenea și Mare Duce al Finlandei și a revendicat
titlul de rege al Poloniei.
A înfăptuit reforma agrară din 1861 prin care erau eliberați
țăranii de șerbie și aveau dreptul să cumpere pământul pe care îl munceau (cu
termen de plată în 49 de ani).
Alexandru al II-lea FOTO: Pictură
Din cauza opoziției moșierimii, reforma a devenit un
compromis care rima enorm cu eșecul: țăranii nu erau nici mai fericiți, nici
n-o duceau mai bine în urma reformei de abolire a iobăgiei, fapt care se pare că
l-a convins pe Alexandru, cu puțin timp înainte de asasinarea lui, să admită
finalmente cererea insistentă a societății și chiar a unei părți a nobilimii de
adâncire a reformelor, prin înființarea unui parlament (Duma).
A fost asasinat de o organizație teroristă anarhista
intitulata Narodnaya Volya.
1905: s-a născut Radu Gyr, poet, dramaturg și eseist
român
Poet, gazetar, doctor în litere, Radu Demetrescu Gyr s-a
născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel.
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariştilor
creştini”, alături de Nichifor Crainic şi Pamfil Şeicaru. Justiţia l-a
condamnat la 12 ani de detenţie politică. A revenit acasă în 1956. Comuniştii
l-au arestat din nou şi l-au condamnat la moarte pentru poezia-manifest
”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, considerată de autorităţi drept
mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.
Radu Gyr FOTO: arhivă
Pentru versurile din „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te,
Ioane!”, Radu Gyr a primit, iniţial, pedeapsa cu moartea. Poetul a făcut
recurs în aprilie 1959, dar cererea a fost respinsă. Comuniştii i-au comutat
sentinţa la 25 de ani de muncă silnică. Radu Gyr a efectuat, în final, şase ani
de detenţie. A fost eliberat din închisoare la amnistia generală din 1964. A
murit la Bucureşti, pe 29 aprilie 1975.
1931: S-a
născut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului
Comunist, laureat cu premiul
Nobel pentru Pace in 1990.
Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931),
conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de
reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.
A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Gorbaciov s-a aflat in fruntea URSS in perioada 1985-1991, fiind artizanul
programului „Perestroika”. Prin politica internationala dusa, in special
in ultima parte a mandatului sau de presedinte al Sovietului Suprem
(1988-1991), acesta a grabit incheierea Razboiului Rece, dar si inlaturarea de
la putere a Partidului Comunist.
Mihail Gorbaciov FOTO: arhivă
A urmat Institutul Agricol din Stravropol si Universitatea
de Stat din Moscova. In 1952 s-a inscris in Partidul Comunist, pana in 1970 el
ocupand diverse functii politice la nivelul orasului rus Stavropol, inclusiv
cea de deputat al Sovietului Suprem.
La moartea lui Constantin Ustinovici Cernenko, a devenit
secretar general al Comitetului Central. Politica de glasnost, programul sau de
reforme economice si sociale, deschiderea aratata Occidentului si tratatele de
dezarmare nucleara incheiate cu Statele Unite au schimbat perceptia asupra
URSS. S-a retras din viața politică în 24 august 1991, decizia sa provocând
dizolvarea Uniunii Sovietice. A murit pe 30 august 2022.
1939: Cardinalul
Eugenio Pacelli a fost ales Papă, luând numele de Pius al XII-lea
Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli –
n. 2 martie 1876 – d. 9 octombrie 1958) , a fost papă al Bisericii Catolice
între anii 1939 – 1958.
I s-a reproșat că nu a denunțat public holocaustul evreilor,
dar dacă ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi întețit prigoana și
asupra celorlalți evrei (în Roma din 8.000 de evrei au fost deportați circa
1.000).
Exista și un plan de a-l răpi pe papa și de-al pune sub
„protectia” Reichului, în cazul în care ar fi condamnat holocaustul, cu planul
ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia.
In timpul Razboiului Rece, Stalin a răspuns dorinței papei
Pius al XII-lea, ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace, cu
celebra întrebare retorică „Dar câte divizii are papa?” În 1953, la
moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus „Acum va vedea câte divizii
avem”.
1941: Generalul
Ion Antonescu organizează un plebiscit după rebeliunea legionară
La 27 ianuarie 1941,
generalul Antonescu a constituit un nou guvern de militari şi tehnicieni.
Vicepreşedinte al Consiliului de miniştri a fost numit Mihai Antonescu,
prieten, dar nu rudă cu generalul.
La 14 februarie 1941, statul naţional-legionar a fost
desfiinţat. În continuare, Antonescu nu a permis amestecarea regelui în
treburile statului.
La Palatul Regal a fost creată o adevărată reţea de
informatori, iar personalul era obligat să raporteze conducătorului statului
orice „acţiuni suspecte”, convorbirile telefonice fiind interceptate şi
imprimate.
Mareșalul Ion Antonescu FOTO: Arhivă
În ziua de 2 martie 1941, Antonescu a organizat un
plebiscit, „lipsit de libertate şi sinceritate” în opinia lui Iuliu
Maniu, pentru a obţine aprobarea politicii promovate de el, ceea ce a legitimat
instaurarea dictaturii militare.
Răspunzând la memoriile adresate de Maniu şi Brătianu,
generalul afirma: „Dacă dumneavoastră credeţi că în împrejurările actuale se
poate face o altă politică, sunt gata să vă cedez locul, pentru a vă da putinţa
să serviţi mai bine ţara, deci să treceţi de la critică la acţiune”.
Nimeni nu a dorit să-şi asume o asemenea răspundere în acel
context istoric. La 10 mai 1941, Ziua Naţională a României, prin decret semnat
de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălţat la gradul de mareşal, bastonul
fiindu-i înmânat de conducătorul statului
1962: s-a născut muzicianul american Jon Bon Jovi
Jon Bon Jovi (John Francis Bongiovi Jr.) – cântăreţ,
compozitor, instrumentist, membru fondator al trupei Bon Jovi – s-a născut la 2
martie 1962, în New Jersey, iar copilăria şi-a petrecut-o în Sayreville.
Din adolescenţă i-a admirat pe Bruce Springsteen şi Asbury
Jukes, visând să ajungă un rock star. A început să cânte în cluburi de la 16
ani, apoi l-a întâlnit pe claviaturistul David Bryan şi cei doi au înfiinţat
formaţia Atlantic City Expressway. În acelaşi timp, el cânta cu trupe ca The
Rest, The Lechers şi John Bongiovi and the Wild Ones.
La 10 iulie 2011, Bon Jovi a concertat în Piaţa Constituţiei
din Bucureşti. În 2017, trupa a fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame.
Jon Bon Jovi FOTO: Adevărul
În 2019, Bon Jovi a lansat single-ul „Unbroken”,
urmat de single-ul „Limitless” în februarie 2020, iar în octombrie
2020 a apărut şi albumul „Limitless”, notează site-ul
https://www.biography.com/.
Jon Bon Jovi a avut succes nu doar ca muzician, ci şi ca
actor. Prima peliculă în care a apărut a fost „Moonlight And
Valentino”, în 1995, când a primit premiul pentru debut din partea
Clubului The Motion Picture. Au urmat apoi diverse roluri în filme precum
„The Leading Man”, „Homegrown”, „No Looking Back”,
„Row Your Boat”, „U-571” şi „Cry Wolf” (2005). A
obţinut şi numeroase premii, printre care 25 de Premii Emmy şi două Globuri de
Aur, conform site-ului https://m.cinemagia.ro/.
1966: s-a născut actriţa de teatru și film Emilia Popescu
Actriţa Emila Popescu a moştenit talentul artistic de la
părinţii săi. Tatăl a fost actor la Operetă, iar mama a fost balerină şi
coregraf. Emilia s-a născut la 2 martie 1966. A urmat Liceul ”Ion Creangă” şi
Şcoala de muzică (pian), continuând, astfel, tradiţia artistică a familiei.
Artista a realizat roluri importante nu doar în teatru, ci
şi în cinematografie. Din filmografia ei amintim: ”Moromeţii” (1985), ”În
fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), ”Liliacul înfloreşte a doua oară”
(1989), ”Divorţ din dragoste” (1992), „O vară de neuitat” (1994).
Emilia Popescu
Totodată, a jucat în numeroase seriale, spectacole de teatru
şi de divertisment la televiziune – „Va fi cândva un Oscar” (1992),
„Cum vă place?” (1992), „Transfer de personalitate” (1996),
„Cumpăr dog arlechin” (1997), „Agenţia matrimonială”
(2005), „Ai noştri” (2017). A fost câţiva ani în juriul emisiunii de
divertisment de televiziune ”Dansez pentru tine”.
1989: Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia de schi
„Bradul” din Poiana Braşov
Născut în 1942, Liviu Corneliu Babeş era electrician la
Trustul de Prefabricate din Braşov, iar în timpul liber era artist plastic
amator, fiind şi membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Braşov.
El s-a autoincendiat în timp ce cobora pe pârtia
„Bradul” din Poiana Braşov purtând în mână o pancartă pe care era
scris un mesaj de protest – „Stop murder! Auschwitz = Braşov”.
A murit după câteva ore, la Spitalul Judeţean din Braşov.
Informaţia despre cele întâmplate la 2 martie 1989 a apărut atunci în
publicaţii de peste hotare şi a fost difuzată la postul de radio „Europa Liberă“,
aceasta fiind adusă la cunoştinţa presei de turiştii străini care se aflau în
acea zi pe pârtia „Bradul”.
Liviu Cornel Babeş FOTO: Adevărul
Liviu Corneliu Babeş a fost declarat erou-martir în baza
Legii nr.93 din 3 iunie 1997. În memoria lui, în 2007, a fost dezvelit un
monument în curtea Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” din Poiana
Braşov, iar o stradă din municipiul Braşov îi poartă numele.
Într-un interviu acordat de soţia, sa, Etelka Babeş, pentru
arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, aceasta povestea: „Şi
când m-am dus acolo la spital, mi-au spus de fapt ce s-a întâmplat, că şi-a dat
foc. Mi-au dat un calmant, pe fetiţă nu au lăsat-o să stea acolo, i-au zis să
stea pe hol. Mie mi-au dat un calmant, mi-au dat înapoi verigheta tăiată,
portofelul în care mai avea 100 de lei. …Când am ajuns eu, au zis că nu mai
trăieşte. Şi am vrut să mă duc să-l văd… Un doctor mi-a zis că deja este cu
fratele lui acolo… şi că a murit şi, dacă noi am avut o familie frumoasă şi am
ţinut la el, el îmi recomandă – deci a fost o recomandare prietenească – să
rămân cu ultima imagine… Fratele s-a ocupat şi ştiu că şi el a fost şocat, ani
de zile a fost şocat… Eu trebuia să merg mai departe, aveam datoria de a
creşte pe fată şi mi-era frică să nu înnebunesc“, a povestit Etelka Babeş.
A fost declarat erou naţional în 2007.
1992: Președintele
Republicii Moldova Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară pe malul stâng
al Nistrului
La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a
primit statul de membru al ONU, Președintele Mircea Snegur a autorizat o
intervenție militară împotriva elementeleor criminale de pe malul stîng al
Nistrului.
Ulterior ziua de 2 martie este consemnată drept Ziua
memoriei – zi de comemorare a celor căzuţi în cadrul Războiului de pe Nistru
(1990-1992) pentru apărarea independenţei şi a integrităţii teritoriale a
Republicii Moldova.
Mircea Snegur, fost președinte Republica Moldova
Răboiul de la Nistru, provocat și susținut pe toate
căile de Rusia nu a început nicidecum pe 2 martie 1992! În acea zi Dubăsariul
nimerise între două focuri deja pentru a patra oară. Războiul
Transnistrian începe în realitate la 1-2 noiembrie 1990 cu ciocniri pe
podul de la Dubăsari, când au murit primii polițiști și cetățeni din Dubăsari.
În acea zi, forțele nostalgice după imperiul sovietic au
început conflictul armat, care a degenerat într-un război nedeclarat al Rusiei
împotriva tânărului stat Republica Moldova.
Vremea se răcește
accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media
perioadei și ploi în anumite regiuni, potrivit prognozei emise de ANM.
Temperaturile sunt sub normalul acestei perioade. FOTO: Freepick
Administrația
Națională de Meteorologie anunță că de luni, 27 aprilie, vremea se va răci
semnificativ, mai întâi în jumătatea de sud a țării, iar ulterior în toate
regiunile. Temperaturile vor coborî sub valorile normale pentru această
perioadă a anului, însă intensitatea vântului va fi în scădere față de zilele
anterioare.
În cursul zilei, în sudul țării se va resimți cel mai puternic
această răcire, în timp ce în celelalte regiuni valorile termice vor rămâne
apropiate de cele din zilele precedente.
Cerul va fi în
general senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări
izolate în estul și sud-estul teritoriului, unde rafalele vor atinge 40-45
km/h. În zonele montane, în special în Carpații Orientali și Meridionali,
vântul va fi mai puternic, cu rafale de până la 60–70 km/h.
Temperaturile
maxime se vor încadra între 11 și 19 grade Celsius, în timp ce minimele vor coborî
între -7 și 9 grade.
În timpul nopții,
în nordul și centrul țării se va forma brumă pe arii locale, iar în alte
regiuni, mai ales în zonele depresionare și subcarpatice, acest fenomen va
apărea pe suprafețe restrânse.
În Capitală
În București,
răcirea vremii va fi, de asemenea, resimțită, temperaturile diurne situându-se
ușor sub valorile normale pentru această dată. Cerul va rămâne mai mult senin,
iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 17
și 19 grade, iar minima va coborî la 4-7 grade Celsius.
Actualitate
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.
Drumul de pe Valea Oltului la Călimănești. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mii de mașini tranzitează zilnic Valea Oltului, una dintre cele mai importante rute de transport ale României, care leagă Transilvania de Muntenia.
Aproape jumătate din cei circa 105 kilometri dintre Sibiu și Râmnicu Vâlcea, orașe aflate de-o parte și de cealaltă a Carpaților, sunt străbătuți prin sectorul montan al văii adânci săpate de râul Olt, care coboară spre Dunăre.
Defileul a trecut prin schimbări ample de-a lungul timpului, începute odată cu amenajarea primului drum din epoca sa modernă în urmă cu trei secole. Au fost urmate de refacerea vechiului drum în secolul al XIX-lea, și de construirea căii ferate care îl străbate de peste 125 de ani.
În a doua parte a secolului XX, ruta din Valea Oltului a devenit tot mai importantă, iar ridicarea barajelor și a amenajărilor hidroenergetice de pe Olt din a doua parte a secolului XX, dar și dezvoltarea micilor localități de pe malurile sale și a comerțului din zonă au contribuit la transformarea sa.
Valea Oltului a intrat într-o nouă etapă de modernizare odată cu construcția autostrăzii montane Sibiu-Pitești, care o traversează între localitățile Boița, din județul Sibiu, și Racovița, din județul Vâlcea. Mai multe tuneluri și viaducte prind contur pe malurile sale, „împlântate” în versanții abrupți acoperiți cu pădure.
Valea Oltului, o istorie vizibilă de două milenii
Oltul intră în defileu pe la poalele Munților Făgăraș, după ce părăsește localitățile Turnu Roșu și Boița, din județul Sibiu. Traversează Pasul Turnu Roșu până la Câineni, apoi o parte a depresiunii Loviștei, până la Brezoi, unde primește apele Lotrului.
În sectorul sudic, cunoscut ca Defileul Coziei, râul străbate Parcul Național Cozia și părăsește zona montană la Călimănești (video), în apropiere de Râmnicu Vâlcea. Pe traseul său, Oltul desparte Munții Făgăraș și Cozia de Munții Lotrului și Căpățânii.
Primele drumuri de pe Valea Oltului au fost amenajate în Antichitate, defileul fiind una dintre rutele pe care armatele împăraților Domițian și Traian au încercat să se strecoare în Dacia, fiind înfruntate aici de armatele dacilor.
La Cozia se găsea „Masa lui Traian”, o stâncă ieșită din albia râului, care ar fi fost dăltuită de romani, numită astfel pentru că, potrivit legendei, împăratul roman ar fi poposit aici. În timp ce blocul de piatră a fost afectat de construcția căii ferate pe malul stâng al Oltului și apoi de amenajarea lacului de acumulare, alte vestigii antice s-au păstrat în Defileul Oltului.
Castrul Arutela, în restaurare. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Rămășițe ale castrului roman Arutela și un monument care reconstituie parțial fosta așezare militară romană pot fi văzute pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Mănăstirea Cozia și de locul „Mesei lui Traian”.
Castrul roman, înființat la începutul secolului al II-lea, și-ar fi primit numele de la izvoarele binefăcătoare din zonă, puternic mineralizate, care aveau să facă faimoasă stațiunea Călimănești-Căciulata. La nord, în apropiere de Câineni, unde Valea Oltului se intersectează cu Pasul Perișani, se afla castrul roman Pons Vetus, o așezare căreia localnicii îi păstraseră până în secolele trecute numele de Poarta Romanilor.
Urmele unor fortificații romane se întâlnesc în mai multe locuri din Valea Oltului. Printre cele mai spectaculoase sunt cele ale drumului antic prin defileu.
Acest drum, la fel ca și drumul roman din Cazanele Dunării, era pe alocuri suspendat pe bârne împlântate în versanți, pentru ca apele să nu îl inunde. Rămășițele sale au fost identificate în zona Racovița-Cornet, la ieșirea din Parcul Național Cozia. Potrivit istoricilor, drumul de pe Valea Oltului, care urca până la Turnu Roșu, a fost refăcut în vremea împăratului Hadrian (117–138) și a fost folosit și în Evul Mediu, trecătoarea fiind amintită în vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.
Mănăstiri și biserici medievale
În perioada medievală, pe Valea Oltului au fost ridicate mai multe mănăstiri. Cea mai veche dintre ele, Cozia, se află în nordul stațiunii Călimănești și datează din secolul al XIV-lea, fiind ctitorită de Mircea cel Bătrân și înfrumusețată de domnitorii care l-au urmat pe tronul Țării Românești. În curtea ei a fost construită o „bolniță”, un spital medieval unde izvoarele binefăcătoare din zonă erau folosite la vindecarea bolnavilor încă din secolul al XVI-lea.
Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Ruinele unui turn medieval circular, ridicat la începutul secolului al XVI-lea, veghează la celălalt capăt al defileului. „Turnul spart” a fost construit în apropiere de Boița, pe malul drept al Oltului, amintind de turnul circular de la Crivadia, însă ar fi rezistat doar trei decenii de la înălțarea sa, fiind distrus de apele învolburate ale Oltului.
Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În apropierea sa, castelul medieval Turnu Roșu de la Boița a avut un rol mai important.
Construcțiile sale, începute în secolul al XIV-lea, au fost folosite pentru apărarea trecătorii Oltului și ca punct de vamă pe drumul care lega Transilvania de Muntenia. În apropierea vechiului castel, un izvor amenajat în defileu, numit „Fântâna Împăratului”, poartă amintirea întâlnirii de aici a împăratului Franz Joseph cu domnitorul Barbu Știrbei, în 1852.
Primul drum modern de pe Valea Oltului, construit de habsburgi
Din Evul Mediu și până la Marea Unire din 1918, Valea Oltului a fost punct de trecere între regiunile istorice Transilvania și Muntenia.
Drumul din Defileul Oltului a fost amenajat la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Oltenia a ajuns sub stăpânirea habsburgilor. A fost numit atunci „Via Carolina”, după numele împăratului Carol al VI-lea.
„Via Carolina. Cea dintâi îngrijire a guvernului Austriei, luând în posesiune Oltenia (1718), a fost de a uni prin comunicaţiuni mutuale Dacia Alpestră (Transilvania) cu Dacia de Mijloc (Oltenia). De aceea, pe de-o parte, a pus a se curăţi albia Oltului de stâncile care împiedicau orice transport de apă, iar pe de alta, să deschidă, cu multe greutăţi, Via Carolina, care mergea de la Turnu Roşu până la Bogdănești, aproape de Râmnicu Vâlcea. Această şosea pe marginea Oltului fu considerată în acele vremuri ca o lucrare extraordinară şi fu asemănată cu construcțiile romanilor, căci, zice o inscripție de la Câineni: chiar vitejia lui Traian s-a oprit aici. Dificultăţile erau într-adevăr foarte mari, având a învinge stâncoasa rezistenţă a Carpaţilor şi capriciile furioase ale Oltului”, informa revista Familia, în 1890.
Via Carolina, modernizată în secolul al XIX-lea
La mijlocul secolului al XIX-lea, lucrările la drumul de pe Valea Oltului au fost reluate, pentru a moderniza calea tot mai des folosită de români, germani și ungari. Lucrările au fost grăbite în jurul anului 1850, pentru pregătirea vizitei pe care împăratul Franz Joseph urma să o facă în Țara Românească.
DN 7, Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„În ambele defilee, pasul este împodobit de șoseaua de stat; privită din tren, aceasta merge pe malul opus. Șoseaua lată și frumoasă a fost construită în anii ’50 ai secolului trecut și, în multe locuri, a fost săpată prin dinamitarea pereților de stâncă. Zidurile ei de sprijin din piatră, construcțiile căii ferate și numeroasele căi ferate industriale care se ramifică spre văile laterale se înfățișează, în mijlocul naturii copleșitoare, ca o imagine a biruinței omului asupra forțelor naturii”, nota, în 1912, savantul Gustav Bedeus von Scharberg, baron și funcționar al comitatului Sibiu.
Noile autostrăzi care golesc drumurile naționale și amenință afacerile de pe marginea șoselelor
La începutul secolului XX, adăuga acesta, mai sus de noua șosea încă mai puteau fi observate segmente din drumul construit în anul 1717, sub coordonarea cartografului austriac Friedrich Schwantz von Springfels (c. 1690–1728). Spre deosebire de drumul antic al Oltului, amenajat pe malul stâng, Via Carolina fusese construită pe malul opus.
„Acesta a fost săpat în stâncă pentru a lega imperiul de Oltenia, dobândită atunci, și urma în întregime versantul muntos de pe malul drept, deoarece malul stâng rămăsese turcesc. Pentru vremea aceea, lucrarea era o realizare extraordinară. Potrivit protocolului comunității orașului Sibiu, și orașul, precum și Scaunul Sibiului, au avut o contribuție importantă la construirea drumului, mai ales prin punerea la dispoziție a muncitorilor. Placa memorială din marmură, care amintește construirea șoselei, este fixată pe o stâncă ieșită în afară. Nu departe de ea se află o interesantă cruce veche de piatră; este posibil ca ea să fi fost ridicată pentru unul dintre accidentele care, din cauza îngustimii drumului și a prăpastiei adânci ce se deschidea imediat lângă el, pe coasta muntelui, se pare că s-au petrecut adesea”, nota savantul Gustav Bedeus von Scharberg.
Stațiunea de pe Valea Oltului
Pe marginea șoselei, o mulțime de hanuri au fost construite începând din secolul al XIX-lea, de-o parte și de cealaltă a vechilor granițe ale regiunilor istorice. Însă cel mai căutat loc de pe Valea Oltului a fost stațiunea Călimănești-Căciulata, aflată la 18 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Imaginea 1/15:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (44) JPG
„Castrul roman Arutela, ale cărui ruine sunt la Bivolari, lângă Călimănești, folosea în termele castrului izvoare termale. Izvoarele minerale, cunoscute deja din timpul dacilor și romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830, în Călimănești. Apele minerale de aici au fost folosite și de către Napoleon al III-lea, care suferea de rinichi, și au fost prezentate în revista L’Union médicale, în anul 1859. În anul 1873, la Expoziția Internațională a Apelor Minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie medalia de aur”, arată Ghidul Stațiunilor Balneare, realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Imaginea 1/10:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) JPG
Între 1882 și 1884 a fost construit primul mare complex balnear de la Călimănești, actualul Hotel Central. Din 1910, stațiunea a trecut în concesiunea Societății „Govora-Călimănești”, iar în 1912 a fost construit Cazinoul din Ostrov. În 1924 au fost ridicate Hotelul 1, Jantea, Bazarul și Teatrul cu Terasa Olt — astăzi biblioteca —, iar Complexul Balnear Cozia a fost dat în folosință între anii 1976 și 1979.
Hotelul Central, Călimănești, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Parcul Național Cozia, castrele romane, mănăstirile medievale și traseele montane se alătură atracțiilor turistice căutate pe Valea Oltului, alături de stațiunea balneară cu origini antice.
Navigația pe Olt, extrem de dificilă
În secolul XX, drumul național de pe Valea Oltului a trecut prin mai multe etape de modernizare, însă relieful dificil și alunecările de teren au continuat să cauzeze probleme pe traseu. Și în prezent au loc lucrări de protejare a versanților din defileele sale.
Valea Oltului a fost o provocare pentru navigație din cauza reliefului accidentat, a curenților puternici, a pragurilor stâncoase și a îngustimii văii în unele locuri. În anumite perioade și pe unele segmente putea fi străbătută de vase ușoare, însă, în unele locuri, chiar și acestea puteau să se zdrobească de stâncile din ape.
Oltul la Robeșto. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O stâncă numită de localnici Clopot era unul dintre reperele Defileului Coziei, într-un sector îngust și primejdios al Oltului.
Legenda spune că aici s-ar fi izbit de stâncile râului o corabie care aducea la Mănăstirea Cozia un clopot turnat de sași. Potrivit altor relatări, consemnate la începutul secolului XX de baronul Gustav Bedeus, unele blocuri de stâncă ar fi fost prăvălite în Olt de un voievod muntean din secolul al XVIII-lea, pentru a împiedica transporturile militare pe râu.
Cel mai complex nod de autostradă prinde contur. „Va avea numeroase poduri, pasaje și chiar viaducte, pe trei niveluri”
Calea ferată din Valea Oltului
La sfârșitul secolului al XIX-lea, autoritățile vremii au susținut transformarea defileului într-un canal navigabil. Amenajarea Văii Oltului ca arteră navigabilă nu a mai avut loc. În schimb, din 1901, defileul este traversat de unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare din România.
Linia ferată din zona montană a Oltului, între localitățile Turnu Roșu și Călimănești-Cozia, a fost construită între anii 1896 și 1901, lucrările fiind coordonate de Direcția Generală C.F.R. din Regatul României.
Ruta, cu o lungime de 40 de kilometri, lega regiunile istorice Transilvania și Țara Românească, trecând prin Turnu Roșu, Racovița, Câineni, Cornet, Robești, Gura Lotrului, Lotru și Călimănești-Jiblea, localități înșirate pe Valea Oltului, într-un relief dificil. Pe traseu au fost construite zece tuneluri și 18 poduri metalice, cel mai spectaculos dintre acestea fiind cel de la Proieni, aflat pe lista monumentelor istorice.
Hidrocentralele din defileu
În anii ’60 a început amenajarea hidroenergetică a râului Olt, care viza construcția a peste 30 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 1.000 MW. Prima hidrocentrală de pe Olt a fost construită la Râmnicu Vâlcea în 1969.
Oltul la Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Pe valea Oltului, lucrările au început în 1989 și vizau construirea a cinci centrale hidroelectrice la Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița, cu o putere instalată totală de 145 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 270 de milioane kWh.
„Amenajările de la Cornetu, Robești și Racovița, începute în anul 1989, au avansat într-un ritm foarte lent. Punerea în funcțiune (PIF) a avut loc astfel: la Cornetu, primul grup a fost pus în funcțiune în anul 2001, iar al doilea în 2002; la Robești, lucrările au fost finalizate și centrala a fost pusă în funcțiune în 2012; iar la Racovița, punerea în funcțiune a avut loc în 2019, însă cu o restricție de nivel la 372,50 mdMB, minim energetic”, arată Ministerul Mediului.
În ceea ce privește amenajările de la Lotrioara și Câineni lucrările au fost întrerupte în anii ’90 și, reluate ulterior, nu au mai fost finalizate.
Actualitate
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul
Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi de Esbjerg, coșmarul
româncelor din ultimii 5 ani, danezele eliminându-le de trei ori în patru
sezoane, de fiecare dată în sferturi.
CSM e în semifinalele Ligii Campionilor, după 8 ani. Fot Facebook CSM București
După un șir nesfârșit de dezamăgiri, CSM București a
reușit să revină în elita Europei, după
o înfrângere la un gol în tur (25-26) și o victorie la 10 goluri diferență în
returul din Sala Polivalentă (37-27). Echipa condusă de pe bancă de Bojana
Popovici a început ca din pușcă, desprinzându-se la 6-0. „Tigroaicele” și-au ținut
adversarele la distanță, intrând la pauză în avantaj de 5 goluri: 19-14.
Final Four are loc pe 6 și 7 iunie
În partea a doua, danezele s-au apropiat în câteva rânduri
la 3 „lungimi”, dar cu 10 minute înainte de final CSM s-a dezlănțuit, ducând
scorul la 37-27. Având un portar în zi de grație, Evelina Eriksson având 14
parade, și cu Elisabeth Omoregie și Trine Ostigaard cu câte 6 goluri fiecare,
bucureștencele au ajuns în Final Four și visează frumos la ultima fază a
competiției, găzduită de Budapesta pe 6 și 7 iunie.
În semifinalele Ligii Campionilor mai sunt calificate Gyor
și Metz, a patra echipă urmând să fie desemnată după partida Brest – Gloria
Bistrița (36-35 în tur), meci care se joacă la această oră.
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi...
Fragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis duminică, 26 aprilie, că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, a fost semnalată existența...
Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
Metrorex ar urma să scumpească din nou substanțial prețul biletului, pentru a doua oară în 2026. Costul ar ajunge printre...
26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl
26 aprilie este ziua în care, în 1986 avut loc gravul accident nuclear la Centrala atomo-electrică de la Cernobîl. În 121,...
Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
Europarlamentarul Victor Negrescu a transmis o solicitare oficială către șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, în urma incidentului din România,...
-
Actualitateacum 2 zile
Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Actualitateacum 2 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Breakingacum 2 zileNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Breakingacum o ziMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Actualitateacum 2 zile„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 3 zileSUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan