Breaking
Din 2026, americanii nu vor mai participa la niciun exercițiu militar în Europa. Ce măsuri iau statele din UE
Statele Unite și-au anunțat aliații europeni că începând din 2026, intenționează să nu mai participe la exerciții militare desfășurate în Europa. Trupele americane vor mai participa pentru ultima oară la exercițiile din Europa deja programate în primăvara aceasta, a informat publicația suedeză Expressen pe 7 martie.
Din 2026, Suedia și celelalte țări NATO vor efectua exerciții militare fără participare americană sau cu unități americane foarte reduse. De la învestirea sa în ianuarie, președintele american Donald Trump a semnalat că America se va concentra asupra Chinei și regiunii Indo-Pacific. Pe măsură ce SUA se îndepărtează de UE, Trump a încetat furnizarea ajutorului militar, financiar și informațional Ucrainei, a exclus orice stat european din discuțiile de pace purtate cu Rusia în Arabia Saudită și a făcut presiuni în mod repetat pe aliații NATO să-și mărească cheltuielile pentru apărare.
Europa se pregătește pentru o ordine mondială în care nu se mai pot baza pe Statele Unite. Statele membre ale UE au convenit să elibereze ceea ce s-ar putea ridica la o sumă fără precedent de 800 de miliarde de euro pentru cheltuielile de apărare. Statele Unite au desfășurat în mod regulat operațiuni comune cu aliații europeni pentru a spori cooperarea și a testa pregătirea trupelor. De asemenea, Trump ia în considerare mutarea trupelor militare americane din Germania în Ungaria.
Fost locotenent colonel: Consecințele ar putea fi dezastruoase
Pentru fostul locotenent colonel Joakim Paasikivi, distanțarea SUA de UE este îngrijorătoare, mai ales în domeniul securității colective. El a declarat pentru Expressen că SUA își vor diminua considerabil rolul militar activ în Europa, Africa și Orientul Mijlociu, regiunile cele mai grav afectate de conflicte militare în desfășurare.
„Dacă este adevărat, este în concordanță cu informațiile conform cărora Pentagonul nu va aloca mai mulți bani pentru pentru Comandamentul european al Statelor Unite (EUCOM), Comandamentul african al Statelor Unite (AFRICOM)și Comandamentul central al Statelor Unite (CENTCOM), adică Europa, Africa și Orientul Mijlociu”.
În schimb, SUA vor acorda prioritate regiunii Indo-Pacific, vizând China. Reducând cheltuielile militare în Europa, SUA le vor redirecționa către aliații din Asia pentru a le apăra de amenințarea chineză. Joakin Paasikivi mai spune că dacă americanii nu mai exersează alături de europeni, șansele de a fi eficienți scad în cazul unui conflict în care trebuie să lupte împreună.
„Atunci, desigur, scad premisele pentru operațiuni comune cu americanii, ceea ce înseamnă că americanii nu vor mai depune efort, bani și timp în Europa, dar în schimb este întărit angajamentul pentru Comandamentul Indo-Pacific al Statelor Unite (PACOM)”.
Joakim Paasikivi a declarat că reducerea sau chiar încetarea activităților de pregătire militară americană în Europa va avea consecințe directe, chiar dezastruoase.
„Exercițiile îndeplinesc două scopuri. În primul rând, se exersează în teren relevant, de regulă unde este zăpadă, frig, umezeală și condiții dificile. În al doilea rând, ajută la cunoașterea reciprocă, ceea ce este la fel de important. Nu este vorba despre metode comune, ci despre înțelegerea reciprocă. Dacă nu se exersează, scad șansele de a fi eficienți în cazul în care ar trebui să luptăm împreună”.
În Europa, Ucraina este invadată de Rusia din 2022, în timp ce în Orientul Apropiat și Mijlociu, Israelul este într-un conflict regional cu Hamas, Hezbollah, Houthi, Siria și Iran din 2023, doar că din 19 ianuarie 2025 a intrat în vigoare armistițiul pentru încetarea focului. De la finalul anului 2023, SUA s-au implicat direct în stoparea actelor de agresiune comise de rebelii Houthi în Marea Roșie împotriva vaselor comerciale. Pe continentul african devastat de multiple conflicte, SUA sunt implicate în războiul civil din Somalia de aproape două decenii.
Europa crește cheltuielile pentru înarmare
Secretarul general al NATO a declarat într-un interviu pentru publicația West am Sonntag:
„Va trebui să cheltuim mai mult pentru a ne menţine în siguranţă. (…) Dar trebuie, de asemenea, să ne creştem rapid producţia de apărare de ambele părţi ale Atlanticului. Pentru mult prea mult timp, am produs mult prea puţin”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un plan de reînarmare a Europei în cinci puncte – „ReArm Europe”:
„Ne aflăm într-o eră a reînarmării. Europa este pregătită să crească masiv cheltuielile de apărare pentru a răspunde la urgența pe termen scurt de a sprijini Ucraina, dar și pentru a adresa nevoia pe termen lung de a ne asuma mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate europeană”.
Polonia, Croația și Germania ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țara sa pentru a construi o armată de 500.000 de militari până la finalul anului 2025. Și Croația va introduce serviciul militar obligatoriu.:
„Fiecare bărbat din Polonia va fi supus unui antrenament militar, ca parte a unui efort de a construi o armată de 500.000 de oameni pentru a face față amenințării Rusiei. Până la sfârșitul anului, dorim să avem un model pregătit astfel încât fiecare bărbat adult din Polonia să fie antrenat pentru război și astfel încât această rezervă să fie adecvată pentru posibile amenințări. Fiecare om sănătos ar trebui să vrea să se antreneze pentru a-și putea apăra patria în caz de nevoie. Îl vom pregăti în așa fel încât să nu fie o povară pentru oameni. Femeile vor putea să se ofere voluntare, dar războiul este încă, într-o mai mare măsură, domeniul bărbaților”, a declarat Donald Tusk.
Viitorul cancelar Friedrich Merz subliniază necesitatea pregătirii Germaniei și Europei pentru „cel mai rău scenariu”. Florian Hahn, deputat CSU, a declarat pentru ziarul Bild că suspendarea serviciului militar din 2011 „nu mai este potrivită” în contextul actual.
„Avem nevoie de un număr mult mai mare de personal pentru Bundeswehr – nu mă voi angaja la nicio cifră -, dar nu vom putea face față cifrelor actuale”, a declarat principalul candidat pentru funcția de cancelar al Germaniei, Friedrich Merz.
„Primii recruți vor trebui să treacă porțile cazărmii în 2025”, a spus Florian Hahn.
„Trebuie reintrodus serviciul militar obligatoriu. Pentru ambele sexe. Fără această măsură, nu vom face progrese în protejarea Europei”, susține Joschka Fischer, fost ministru de Externe al Verzilor.
Australia s-ar putea alătura statelor europene
Alături de premierul canadian Justin Trudeau, și premierul australian Anthony Albanese a promis că „va avea în vedere să contribuie” la o „Coaliție a țărilor voluntare” pentru menținerea păcii în Ucraina, dar numai după un eventual acord de încetare a focului cu Rusia.
Declarația a fost făcută în timpul unui discuții telefonice cu premierul britanic Keir Starmer, acesta salutându-i „angajamentul” omologului australian. Guvernul britanic a avut miercuri discuţii cu 20 de ţări „interesate” din Commonwealth să contribuie la ajutorarea Ucrainei.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și:
STEADFAST DART 25: În ce va consta primul mare exercițiu militar al anului 2025
Dan Dungaciu:Dacă America nu mai vrea să facă parte din NATO și nu mai participă la exerciții, atunci NATO, ca alianță militară, se desfințează
Cel mai mare EXERCITIU NATO de pe flancul de est are loc lângă Galați
Breaking
Calul de bătaie francez
Emmanuel Macron a pledat, sâmbătă, în favoarea unei eşalonări a rambursării datoriei contractate la nivel european în lupta împotriva pandemiei Covid-19. Miza ascunsă din spatele declarațiilor făcute de președintele francez.
Președintele Franței şi-a exprimat încrederea în succesul unor noi împrumuturi comune în vederea unor investiţii în viitor, în pofida unor ţări care spun ”niciodată în viaţă”, relatează AFP, citată de News.ro.
Eurobondurile, calul de bătaie francez
Emiterea unor eurobonduri este un cal de bătaie francez de mulţi ani, însă este un tabu al altor state membre ale Uniunii Europene (UE) ca Germania. Acest tabu a fost spart pentru prima oară în timpul pandemiei Covid-19.
Sursa Foto: Shutterstock
”Ne-am îndatorat la momentul covidului. Azi ni se spune «trebuie să rambursăm repede”. Este un lucru idiot. Haideţi să eşalonăm această datorie. Să refacem reemiteri (de eurobonduri), pentru că oamenii vor această hârtie ieftină”, a declarat preşedintele francez în a doua zi a unei vizite la Atena.
În plus, a remarcat acesta, ”în privinţa unor cheltuieli (…) de interes comun care sunt noi (…) poate că avem un interes să emitem datorii împreună”. Astfel, Macron a citat ”apărarea, domeniul spaţial şi inteligenţa artificială”.
De ce insistă Macron pentru noi datorii comune ale țărilor membre
”Azi, mulţi vă vor spune «niciodată în viaţă»”, a continuat Macron, conștient că Germania a anunţat în februarie faptul că datoria comună europeană este rezervată ”situaţiilor excepţionale”.
Uniunea Europeană / Sursa FOTO: Eurostat
”Însă, în realitate, fie ei decid să nu investească, o greşeală strategică uriaşă, fie decid să-şi crească contribuţia naţională, şi nu au chef de acest lucru, fie găsim resurse noi”, a mai spus politicianul.
Şeful statului francez şi-a exprimat încrederea că planul său e viabil: ”Până la urmă vom reuşi. Europa trebuie să intre în joc. Nu vrem să le lăsăm copiilor noştri o Europă care să fie complet rămas în urmă pe plan tehnologic, care să se afle în afara jocului tehnologic sau apărării”, a mai pledat reprezentantul Franței.
Și premierul Mitsotakis pledează pentru ”o datorie comună”
În conferinţa de presă comună, premierul grec Kyriakos Mitsotakis (foto) a întărit pledoaria liderului francez și și-a exprimat convingerea că europenii vor găsi ”o soluţie”. Adică o datorie comună.
”Cred că, aşa cum s-a întâmplat mereu, în ultimul moment, vom găsi o soluţie. O datorie comună ne va face mai puternici ca Europă”, a subliniat el.
”Uniunea Europeană este considerată în prezent un debitor sigur şi fiabil”, a insistat premierul grec.
AUTORUL RECOMANDĂ
Emmanuel Macron își anunță retragerea din politică din 2027. Președintele francez a dezvăluit care a fost cea mai grea încercare a carierei sale
Nicuşor Dan cere desecretizarea achiziţiilor de vaccinuri Pfizer
Breaking
Nu e BMW, nici Audi. Care este, de fapt, mașină electrică cu cea mai rapidă încărcare
Vitezele de încărcare a mașinilor electrice au fost mult timp o sursă de dezbatere, însă noile modele și noile tehnologii înseamnă că alimentarea devine din ce în ce mai rapidă, scrie Daily Express.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor combustibililor a dus la un interes mai crescut pentru pentru achiziționarea de mașini electrice.
În trecut, unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpărau mașini electrice era timpul necesar pentru încărcarea lor.
Spre deosebire de mașinile pe benzină și motorină, care pot dura doar câteva minute pentru realimentare, unele mașini electrice pot dura aproximativ 20 de minute sau mai mult pentru a se încărca. Viteza cu care se încarcă o mașină electrică se măsoară în kW (kilowați).
Dar, progresele recente în tehnologie înseamnă că mașinile electrice reduc decalajul față de omologii lor pe bază de combustibili fosili, combustibili sintetici și hidrogen. Având în vedere acest lucru, experții de la Top Gear au întocmit o listă cu cele mai rapide mașini electrice cu încărcare din lume.
Pe primul loc se află o limuzină cu patru uși de 1.340 CP de la Mercedes, cunoscută sub numele de GT XX, care poate atinge o putere de până la 1.041 kW, cu o medie de 850 kW. Deși sunt în principal un platformă de testare, aceste mașini sunt adesea proiectate cu speranța că tehnologia ar putea fi transferată în viitor către modelele de masă.
Înce privește kilometrajul adăugat, Top Gear a explicat că acest lucru echivalează cu peste 200 de km în mai puțin de cinci minute. Aceștia au spus: „În teste, a înregistrat o viteză maximă de încărcare de 1.041 kW, cu o medie de aproximativ 850 kW – aceasta înseamnă o autonomie de 250 de peste km în cinci minute. Merc a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu Alpitronic, un specialist în încărcarea de mare putere, pentru a concepe unități capabile să gestioneze astfel de viteze.”
Pe locul al doilea este SUV-ul BYD Han L, care are o viteză de încărcare de aproximativ 1.000 kW, echivalentul a aproximativ 1,9 kilometri de încărcare pe secundă pe platforma sa Super e-Platform. Platforma este programată să fie disponibilă în modele precum Denza Z9 GT.
Pe locul al treilea s-a clasat o altă mașină electrică chinezească, Li Auto Mega, un vehicul de transport persoane cu o viteză de încărcare de până la 520 kW.
Clasamentele Top Gear vin pe fondul creșterii interesului pentru deținerea de mașini electrice. Odată cu acest interes sporit, organismele auto au încercat să informeze oamenii despre realitatea vieții cu mașini electrice, inclusiv în ceea ce privește vitezele de încărcare.
Autorul recomandă:
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
-
Actualitateacum 3 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Breakingacum 3 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Breakingacum 19 oreNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Breakingacum 14 oreDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Actualitateacum o ziUn val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai




