Breaking
Nu e vorba dacă va ataca, ci când
Estonia, un stat ce are o graniță comună cu Rusia de peste 300 de kilometri, a demarat, săptămâna aceasta, construirea de tranșee antitanc la granița cu Federația Rusă. Această inițiativă face parte dintr-o serie de măsuri defensive din cadrul proiectului Linia de Apărare Baltică.
Autoritățile din Estonia vor începe, din această toamnă, și construirea unei rețele de buncăre.
„Acum putem spune că, da, am început lucrările de construcție pe linia de apărare baltică, unde, în prima fază, construim tranșee antitanc”, a confirmat Armin Siilivask, manager de proiect la The Baltic Defense Line, care lucrează pentru Centrul Estonian de Investiții în Apărare, potrivit The Baltic Sentinel.
Estonia’s digging anti-tank trenches and building bunkers along its border with Russia, with plans for up to 28 bunkers and 10 storage sites by 2025. Latvia and Lithuania are set to build similar defenses too. pic.twitter.com/nLqCwyIh1l
— WarTranslated (@wartranslated) June 20, 2025
Tranșeul antitanc urmează a fi construit la doar câțiva metri de linia de control Estonia-Rusia.
„Pentru ca șanțul antitanc să fie cât mai eficient, acesta trebuie să îndeplinească anumite specificații: ar trebui să aibă o lățime de patru metri, cu laturi înclinate (…) și o adâncime de doi până la doi metri și jumătate”, a explicat locotenent-colonelul Ainar Afanasjev, comandantul unității de geniști a Forțelor Armate Estoniene.
Comandantul a explicat și ce se întâmplă dacă un tanc cade în unul din tranșele ce vor fi construite.
„Dacă se izbește frontal, cel mai important lucru este că nu poate trece drept prin el. Un tranșeu antitanc încetinește mișcarea tancurilor – acestea sunt obligate să manevreze în interiorul lui, iar asta le face ținte foarte bune pentru noi”.a explicat Afanasjev.
Autoritățile iau în calcul și scenariu ca tancurile să nu intre deloc în tranșee. În acest caz „trebuie să aducă vehiculele lor specializate de intervenție – și nu au foarte multe din acestea. Și din nou, acestea sunt ținte foarte bune pentru noi”, a precizat locotenent-colonelul Ainar Afanasjev.
Comandantul a precizat că în 2025 se vor construi patru kilometri din aceste tranșee. Estoni va construi 40 de kilometri de tranșee în sud-estul țării.
Proiectul de apărare include și construirea unui dig destinat încetinirii echipamentelor militare care vin dinspre est.
„Dacă cineva vine prin iarba înaltă, s-ar putea să nu observi. Dar dacă încearcă să sară peste acest terasament, poți vedea mișcarea aceea de la kilometri distanță”, au explicat oficialii estonieni.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK) va începe și instalarea a 600 buncăre în acest an, ca parte a Liniei de Apărare Baltică, în apropierea graniței de est.
„Planul este de a construi până la 14 buncăre în sud-estul Estoniei până în toamnă și același număr în nord-estul Estoniei”, a declarat Armin Siilivask. Vor fi instalate în total 600 de buncăre.
Linia de Apărare Baltică reprezintă un proiect comun de apărare al celor trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
Țările baltice și Polonia au în vedere scenariul unei posibile ofensive armate din partea Rusiei, de aceea autoritățile au început modernizarea spitalelor, organizarea de exerciții militare și stocarea de provizii. „Nu e vorba dacă [Rusia] va ataca, ci când”, a declarat Ragnar Vaiknemets, director general adjunct al Consiliului Estonian pentru Sănătate.
FOTO: Envato
România urcă în clasamentul bunăstării materiale din Uniunea Europeană. Am depășit deja 11 țări
O altă țară europeană a interzis vânzarea țigărilor ELECTRONICE: 133 de voturi pentru, 30 împotrivă și 8 abțineri
Marina din Estonia a încercat să rețină o navă din „FLOTA din umbră” rusească, în Marea Baltică
Breaking
Calul de bătaie francez
Emmanuel Macron a pledat, sâmbătă, în favoarea unei eşalonări a rambursării datoriei contractate la nivel european în lupta împotriva pandemiei Covid-19. Miza ascunsă din spatele declarațiilor făcute de președintele francez.
Președintele Franței şi-a exprimat încrederea în succesul unor noi împrumuturi comune în vederea unor investiţii în viitor, în pofida unor ţări care spun ”niciodată în viaţă”, relatează AFP, citată de News.ro.
Eurobondurile, calul de bătaie francez
Emiterea unor eurobonduri este un cal de bătaie francez de mulţi ani, însă este un tabu al altor state membre ale Uniunii Europene (UE) ca Germania. Acest tabu a fost spart pentru prima oară în timpul pandemiei Covid-19.
Sursa Foto: Shutterstock
”Ne-am îndatorat la momentul covidului. Azi ni se spune «trebuie să rambursăm repede”. Este un lucru idiot. Haideţi să eşalonăm această datorie. Să refacem reemiteri (de eurobonduri), pentru că oamenii vor această hârtie ieftină”, a declarat preşedintele francez în a doua zi a unei vizite la Atena.
În plus, a remarcat acesta, ”în privinţa unor cheltuieli (…) de interes comun care sunt noi (…) poate că avem un interes să emitem datorii împreună”. Astfel, Macron a citat ”apărarea, domeniul spaţial şi inteligenţa artificială”.
De ce insistă Macron pentru noi datorii comune ale țărilor membre
”Azi, mulţi vă vor spune «niciodată în viaţă»”, a continuat Macron, conștient că Germania a anunţat în februarie faptul că datoria comună europeană este rezervată ”situaţiilor excepţionale”.
Uniunea Europeană / Sursa FOTO: Eurostat
”Însă, în realitate, fie ei decid să nu investească, o greşeală strategică uriaşă, fie decid să-şi crească contribuţia naţională, şi nu au chef de acest lucru, fie găsim resurse noi”, a mai spus politicianul.
Şeful statului francez şi-a exprimat încrederea că planul său e viabil: ”Până la urmă vom reuşi. Europa trebuie să intre în joc. Nu vrem să le lăsăm copiilor noştri o Europă care să fie complet rămas în urmă pe plan tehnologic, care să se afle în afara jocului tehnologic sau apărării”, a mai pledat reprezentantul Franței.
Și premierul Mitsotakis pledează pentru ”o datorie comună”
În conferinţa de presă comună, premierul grec Kyriakos Mitsotakis (foto) a întărit pledoaria liderului francez și și-a exprimat convingerea că europenii vor găsi ”o soluţie”. Adică o datorie comună.
”Cred că, aşa cum s-a întâmplat mereu, în ultimul moment, vom găsi o soluţie. O datorie comună ne va face mai puternici ca Europă”, a subliniat el.
”Uniunea Europeană este considerată în prezent un debitor sigur şi fiabil”, a insistat premierul grec.
AUTORUL RECOMANDĂ
Emmanuel Macron își anunță retragerea din politică din 2027. Președintele francez a dezvăluit care a fost cea mai grea încercare a carierei sale
Nicuşor Dan cere desecretizarea achiziţiilor de vaccinuri Pfizer
Breaking
Nu e BMW, nici Audi. Care este, de fapt, mașină electrică cu cea mai rapidă încărcare
Vitezele de încărcare a mașinilor electrice au fost mult timp o sursă de dezbatere, însă noile modele și noile tehnologii înseamnă că alimentarea devine din ce în ce mai rapidă, scrie Daily Express.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor combustibililor a dus la un interes mai crescut pentru pentru achiziționarea de mașini electrice.
În trecut, unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpărau mașini electrice era timpul necesar pentru încărcarea lor.
Spre deosebire de mașinile pe benzină și motorină, care pot dura doar câteva minute pentru realimentare, unele mașini electrice pot dura aproximativ 20 de minute sau mai mult pentru a se încărca. Viteza cu care se încarcă o mașină electrică se măsoară în kW (kilowați).
Dar, progresele recente în tehnologie înseamnă că mașinile electrice reduc decalajul față de omologii lor pe bază de combustibili fosili, combustibili sintetici și hidrogen. Având în vedere acest lucru, experții de la Top Gear au întocmit o listă cu cele mai rapide mașini electrice cu încărcare din lume.
Pe primul loc se află o limuzină cu patru uși de 1.340 CP de la Mercedes, cunoscută sub numele de GT XX, care poate atinge o putere de până la 1.041 kW, cu o medie de 850 kW. Deși sunt în principal un platformă de testare, aceste mașini sunt adesea proiectate cu speranța că tehnologia ar putea fi transferată în viitor către modelele de masă.
Înce privește kilometrajul adăugat, Top Gear a explicat că acest lucru echivalează cu peste 200 de km în mai puțin de cinci minute. Aceștia au spus: „În teste, a înregistrat o viteză maximă de încărcare de 1.041 kW, cu o medie de aproximativ 850 kW – aceasta înseamnă o autonomie de 250 de peste km în cinci minute. Merc a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu Alpitronic, un specialist în încărcarea de mare putere, pentru a concepe unități capabile să gestioneze astfel de viteze.”
Pe locul al doilea este SUV-ul BYD Han L, care are o viteză de încărcare de aproximativ 1.000 kW, echivalentul a aproximativ 1,9 kilometri de încărcare pe secundă pe platforma sa Super e-Platform. Platforma este programată să fie disponibilă în modele precum Denza Z9 GT.
Pe locul al treilea s-a clasat o altă mașină electrică chinezească, Li Auto Mega, un vehicul de transport persoane cu o viteză de încărcare de până la 520 kW.
Clasamentele Top Gear vin pe fondul creșterii interesului pentru deținerea de mașini electrice. Odată cu acest interes sporit, organismele auto au încercat să informeze oamenii despre realitatea vieții cu mașini electrice, inclusiv în ceea ce privește vitezele de încărcare.
Autorul recomandă:
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 3 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Breakingacum 16 oreNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Breakingacum 11 oreDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”




