Breaking
Cu gaură uriașă în buget, Guvernul vrea să dea DESPĂGUBIRI de 1,5 mld. lei ”băieților deștepți” din Energie care au atacat supraimpozitarea din 2022
„Băieții deștepți” din Energie sunt la un pas de a fi despăgubiți din bugetul de stat cu nu mai puțin de 1,5 miliarde de lei, ca restituiri din sumele plătite la Fondul de tranziție energetică. Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență (OUG) al cărei proiect vine într-o perioadă în care se vorbește despre reducerea drastică a tuturor cheltuielilor statului. Proiectul are la bază decizia din 2024 a Curții Constituționale a României (CCR) privind supraimpozitarea producătorilor de energie și contribuția acestora la schema de plafonare.
Acuzați în repetate rânduri că au manipulat piața de energie și amendați cu sume considerabile de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, „băieții deștepți” din Energie ar putea primi acum sume mari de la bugetul de stat, cu titlu de restituire.
Astfel, se vor afla în poziția privilegiată de a fi despăgubiți chiar într-o perioadă în care subiectul principal este deficitul bugetar alarmant al României și măsurile dure care includ majorări de taxe și tăieri ale unor beneficii care se vor a fi o frână la cheltuielile publice.
- În noiembrie 2024, judecătorii CCR au decis că unele măsuri luate de Executiv acum doi ani și jumătate – prin OUG 27/2022 – pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale sunt neconstituționale.
- Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de mai multe firme din piața de Energie.
- CCR a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. (decizia CCR poate fi parcursă, integral, AICI)
- CCR a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român. (alte detalii AICI)
După ce decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, în 3 iunie 2025, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au elaborat un proiect de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică, care urmează să fie supus aprobării în Guvern.
„Articolul 4 – proiect OUG – (1) Restituirea sumelor se realizează de către organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului dintr-un cont de venituri distinct al bugetului de stat”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență pus în dezbatere publică.
Banii colectați în Fondul de tranziție energetică se întorc în buzunarele „băieților deștepți” din Energie
Banii proveniți din impozitarea veniturilor obținute de producătorii de energie au fost colectați în Fondul de tranziție energetică – un impozit specific cu privire la veniturile suplimentare realizate de către producătorii de energie electrică, în contextul creşterii preţurilor la energie din cauza crizei energetice naţionale şi europene.
- Acești bani au fost folosiți pentru a deconta către furnizorii de energie diferența dintre prețul pieței și cel al facturilor plafonate în baza schemei de compensare și plafonare.
- Încasările bugetare din contribuția la Fondul de tranziție energetică s-au ridicat la aproximativ 18,4 miliarde de lei în mod cumulat, în 2022, 2023 și 2024, inclusiv din supraimpozitarea furnizorilor de energie.
- Concret, este vorba de contribuții pe care aceștia au fost obligați să le plătească la stat, de 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar mai recent, 400 lei/MWh.
Judecătorii CCR au considerat că nivelul de 100% din veniturile suplimentare a fost unul exagerat. Astfel, CCR a considerat că este rezonabilă o impozitare ce poate depăși 50% – fără a putea să decidă un cunatum, conform atribuțiilor sale – dar în niciun caz să nu fie 100%, ceea ce este neconstituțional.
În luna februarie a acestui an, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, ulterior adoptat, care prevede o contribuție de 80% în loc de 100%.
În hotărârea CCR s-a specificat și că legiuitorul are termen 45 de zile pentru a armoniza decizia luată de judecători. După trecerea celor 45 de zile, dispoziția legală declarată neconstituțională își încetează efectele.
Măsurile Guvernului din 2022, atacate de firme din Energie
Cum deciziile CCR sunt definitive și inatacabile, Guvernul a pregătit o Ordonanță de Urgență privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică.
Când proiectul de OUG va fi adoptat, 1,5 miliarde de lei vor ajunge în buzunarele unora dintre cei care controlează piața de Energie.
În Nota de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei se specifică faptul că „a fost elaborată prezenta ordonanță de urgență prin care se urmărește punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024”.
În anul 2024, CCR a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ground Investment Corp SRL, Elektra Green Power SRL, Elektra Wind Power SRL, Endless Energy Production SRL, toate firme din București, în dosarul nr. 661/2/2023 al Curții de Apel București și de Vatech Consulting SRL din București, în dosarul nr. 8946/2/2022 al Curții de Apel București.
Ce firme vor putea beneficia de restituiri
În Nota de fundamentare a proiectului de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică – din care Gândul prezintă extrase esențiale – se precizează că s-a dorit „punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024” și sunt propuse unele „schimbări”.
Firmele din Energie trebuie să depună o cerere la organul fiscal competent, dar vor avea parte de aceste restituiri doar cei care „au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României” și cei care „au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei”.
- Contribuția datorată pe perioada cuprinsă între 1 septembrie 2022 și data de 31 martie 2025 este de 80% din suma stabilită conform prevederilor OUG nr. 119/2022 (procentul de 80% este cel care a fost prevăzut anterior datei de 01.09.2022 pentru determinarea Contribuției la fondul de tranziție energetică și, de asemenea, este cel în vigoare la data prezentului proiect conform OUG nr. 6/2025).
- Diferențele rezultate ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență se restituie pe cale administrativă prin depunerea de către contribuabili a unei cereri adresată organului fiscal competent, cu aplicarea corespunzătoare a art. 167 și 168 din Codul de procedură fiscală.
- Procedura de restituire reglementată de prezenta ordonanță de urgență se aplică doar contribuabililor prevăzuți la pct. 42 din Decizia nr. 640/2024, celorlalte categorii de contribuabili fiindu-le aplicabile dispozițiile Legii contenciosului administrativ, după caz.
- Pentru sumele restituite se calculează dobândă conform Legii nr. 207/2015, de la data plății de către contribuabil și până la data restituirii efective.
- Restituirile se realizează de organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului din contul bugetului de stat la care sumele respective au fost virate.
- Restituirea sumelor care fac obiectul hotărârilor judecătorești definitive prin care se stabilește cuantumul contribuției, se realizează de către organul fiscal competent, potrivit dispozițiilor stabilite de către instanța de judecată.
Așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin decizia din 7 noiembrie 2024, despăgubirile se plătesc:
- producătorilor de energie electrică/entităților agregate care au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, și
- celor care au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei.
”Procedura de restituire a sumelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Compensări ale datoriilor la buget ale ”băieților deștepți” din Energie din sumele pe care trebuie să le restituie statul
Când stabilește dreptul la restituire a unor sume plătite în Fondul de tranziție energetică de firme din Energie, inițiatorii proiectului spun că despăgubirile se vor acorda în baza articolelor 167 și 168 din Codul de procedură fiscală.
„Diferențele rezultate ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență se restituie pe cale administrativă prin depunerea de către contribuabili a unei cereri adresată organului fiscal competent, cu aplicarea corespunzătoare a art. 167 și 168 din Codul de procedură fiscală”.
Articolul 167 din Codul de procedură fiscală prevede că:
- „(1) Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înţeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii.
- (2) Creanţele debitorului se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
- (3) Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură. Eventualele diferenţe rămase se compensează cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin. (2).
- (4) Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile”.
Acele firme care au dreptul la despăgubiri, în urma deciziei CCR, vor încasa sumele de bani rezultate după compensare. Astfel, dacă acestea au datorii la stat, sumele vor fi compensate cu banii pe care îi pot primi după ce OUG va intra în vigoare, urmând să primească diferența rezultată.
Potrivit articolului 168 din Codul de procedură fiscală:
- „(1) Se restituie, la cerere, contribuabilului/plătitorului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată.
- (2) În situaţia în care s-a făcut o plată fără a fi datorată, cel pentru care s-a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
- (3) Prevederile prezentului articol se aplică şi pentru sumele de restituit ca urmare a aplicării, potrivit legii, a scutirii indirecte sau a altor asemenea scutiri.
- (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se restituie din oficiu următoarele sume:
a) cele de restituit, reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, care se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere;
b) cele încasate prin poprire, în plus faţă de creanţele fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea, care se restituie în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării
- (5) Diferenţele de impozit pe venit şi/sau contribuţii sociale de restituit mai mici de 10 lei rămân în evidenţa fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmând să se restituie atunci când suma cumulată a acestora depăşeşte limita menţionată.
- (6) Prin excepţie de la alin. (5), diferenţele mai mici de 10 lei se restituie în numerar numai la solicitarea contribuabilului/plătitorului.
- (7) În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referinţă al pieţei valutare pentru euro, comunicat de Banca Naţională a României, de la data rămânerii definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea.
- (8) În cazul în care contribuabilul/plătitorul înregistrează obligaţii restante, restituirea/ rambursarea se efectuează numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod.
- (9) În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligaţiile restante ale contribuabilului/plătitorului, se efectuează compensarea până la concurenţa sumei de rambursat sau de restituit.
- (10) În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligaţii restante ale contribuabilului/plătitorului, compensarea se efectuează până la concurenţa obligaţiilor restante, diferenţa rezultată restituindu-se contribuabilului/ plătitorului.
- (11) În cazul în care după decesul persoanei fizice sau încetarea persoanei juridice se stabilesc sume de restituit sau de rambursat prin hotărâri judecătoreşti definitive, aceste sume se restituie sau se rambursează numai dacă există succesori ori alţi titulari care au dobândit drepturile de rambursare sau de restituire în condiţiile legii.
- (12) În cazul în care din eroare, instituţiile de credit virează organului fiscal sume reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte, prin excepţie de la prevederile alin (8), sumele respective se restituie la cererea instituţiei de credit sau a contribuabilului/plătitorului, chiar dacă acesta înregistrează obligaţii restante”.
„Luarea de urgență a unor măsuri în sensul stabilirii unui cuantum al contribuției concordant cu jurisprudența Curții Constituționale și unui mecanism și a unui termen rezonabil de restituire/compensare ulterioară a diferențelor dintre sumele calculate și plătite cu titlu de contribuție în condițiile dispozițiilor legale neconstituționale și cele ce vor fi calculate cu același titlu prin stabilirea noului cuantum al contribuției, va conduce la restabilirea unui just echilibru între mediul economic și protejarea intereselor populației de efectele negative pe care variate evenimente care afectează mediul economic la nivelnațional și internațional le pot avea asupra prețurilor la energie electrică, fluctuațiile acestora putând antrena grave consecințe în ceea ce privește nivelul de trai al întregii populații”, se mai arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG.
CITEȘTE ȘI:
CCR a decis că unele măsuri aplicabile clienților finali din piața energiei și a gazelor sunt NECONSTITUȚIONALE. Reacția Ministerului Energiei
Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”
Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”
Breaking
Trump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
Președintele Donald Trump a spus că este „foarte probabil” să-l susțină pe Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, în alegerile din toamnă.
Pe de altă parte, președintele este interesat să afle ce alți candidați mai sunt în cursa pentru alegerile parlamentare din Israel, programate pentru 27 octombrie 2026.
Trump, dispus să sprijine și alți candidați
„Trebuie să mă mai uit să văd cine candidează, dar îmi place de Bibi foarte mult. Foarte probabil că îl voi susține”, a spus Trump într-un interviu telefonic, potrivit Times of Israel.
„Face o treabă foarte bună, dar ar trebui să fie un pic mai rațional”, este îndemnul lui Trump pentru Netanyahu în gestionarea războiului dus împotriva grupării teroriste Hezbollah din Liban.
Trump l-a criticat tot mai des pe Netanyahu
Trump l-a criticat de mai multe ori pe Netanyahu în ultimele săptămâni. L-a făcut „nebun dat naibii” și a mai spus despre premier că „și-a pierdut cumpătul”. Totuși, președintele american a lăudat relația sa cu premierul israelian ca fiind „foarte bună” și „de necrezut”.
Cei mai puternici adversari ai lui Netanyahu sunt fostul șef al armatei israeliene Gadi Eisenkot, candidat al partidului Yashar, și fostul prim-ministru israelian Naftali Bennett, care candidează din partea partidului „Împreună”.
„Poporul israelian ar trebui să sprijine acordul cu Iranul pentru că l-am dezarmat de armele nucleare îndreptate împotriva Israelului. Dacă n-aș fi fost eu, Israelul nu mai exista acum. Ar fi fost ras de pe fața planetei”, a adăugat președintele.
Despre deșeurile de uraniu îmbogățit din Iran, Trump a spus că se află îngropate adând sub munții Iranului și promite că la „momentul potrivit”, forțele americane le vor lua.
Sursa Foto: Profimedia
Breaking
Adrian Veștea îl provoacă pe Ilie Bolojan pentru șefia PNL și îi solicită să amâne Congresul Extraordinar
După cum bine știți și voi, în această perioadă am lucrat pentru finalizarea programului de guvernare și pentru definitivarea listei de miniștri, astfel încât România să aibă un Guvern echilibrat și stabil. Suntem datori în primul rând față de țară, care este mai importantă chiar și decât interesele de partid. Până la urmă, doar înțelegând asta vom putea merge înainte pe drumul bun pentru România și pentru PNL.
Știu că foarte mulți dintre voi se întreabă ce urmează pentru Partidul Național Liberal. Este o discuție esențială pentru a înțelege rolul nostru în următorii ani.
Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.
După treizeci de ani în această formațiune politică, în care am fost simplu membru, președinte al organizației de tineret, președinte al organizației PNL Râșnov, președinte al organizației județene PNL Brașov, consilier local, primar, președinte al Consiliului Județean Brașov și ministru al Dezvoltării, cred că am ajuns în punctul în care pot oferi PNL șansa de a redeveni principalul partid politic din România.
În toate aceste etape, am avut privilegiul de a lucra alături de oameni valoroși și de echipe puternice. Împreună cu colegii din PNL Brașov am obținut rezultate politice și electorale cu care Partidul Național Liberal din întreaga țară s-a mândrit. Aceste rezultate îmi dau încrederea că, prin muncă, seriozitate și unitate, putem readuce PNL în poziția pe care o merită.
În raport cu intenția președintelui în exercițiu al PNL, Ilie Bolojan, de a convoca un Congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie, vreau să vă spun că nu mă opun acestui demers dacă el este făcut cu onestitate și în cadru statutar, cu respectarea legilor țării și a prevederilor constituționale. Singurul lucru pe care i-l solicit este să amâne momentul cu o săptămână, pentru a putea pregăti o moțiune pentru candidatură.
Sunt convins că domnul președinte nu va refuza o confruntare democratică în care amândoi pornim cu oportunități egale. Până la urmă, așa cum am susținut mereu, este nevoie ca anumite hotărâri să fie luate cu echilibru și în mod chibzuit.
Haideți să facem Congresul PNL pe 28 iunie. Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.
În ceea ce-i privește pe colegii mei, care poate nu știu la ce să se aștepte, precizez că intenționez să prezint o moțiune concentrată pe responsabilitatea noastră față de România. Pe responsabilitatea de a găsi soluțiile guvernamentale necesare pentru redresarea țării. Toate acestea în cadrul unui parteneriat politic onest cu președintele României, domnul Nicușor Dan.
Vă mulțumesc din suflet pentru cuvintele bune de încurajare pe care le-ați avut pentru mine în aceste zile și vă asigur că rămân un liberal 100%. Vă invit să demonstrăm împreună că suntem acel partid responsabil de care are nevoie România.”
ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE
Breaking
George Simion dezminte categoric că s-a întâlnit cu Veştea
George Simion dezminte categoric că s-a întâlnit cu Adrian Veştea, în contextul jocurilor politice care vizează formarea noului guvern.
Unul dintre zvonuri era că Veştea intenţionează să-şi treacă lista de miniştri şi proiectul guvernamental cu ajutorul voturilor celor de la AUR.
Ba mai mult, chiar ar fi avut loc o întâlnire de taină, în seara de miercuri spre joi, între liderul AUR- George Simion şi Adrian Veştea.
Potrivit surselor Gândul, amânarea depunerii listei de miniştri şi a programului guvernamental, în prima parte a zilei de joi, aşa cum a fost anunţat, ar avea legătură cu faptul că lista de miniştri ar urma să fie completată cu trei reprezentanţi de la Alianţa Uniţi pentru România.
Ce ar fi cerut AUR ca să îşi dea votul pe noul guvern
Referitor la întâlnirea care ar fi avut loc între Simion şi Veştea, reacţia liderului AUR a fost una categorică: „Nu, exclus”.
Însă, a păstrat tăcerea în ceea ce priveşte faptul că Veştea ar fi oferit celor de la AUR trei portofolii de miniştri în schimbul voturilor care ar face să treacă acest nou guvern.
Veştea a anunţat că joi va depune în Parlament programul de guvernare şi lista cu miniştri, dar nu a mai ajuns, lăsând totul pentru ziua de luni.
„Cel târziu marţi vom avea guvern”, spun surse din PSD, care dau ca sigur votul pentru noul executiv condus de liberal.
Între timp, celor de la AUR li s-a spus să meargă în circumscripţiile din teritoriu.
„La noi, la grup, e liniște. Activități de partid în circumscripție, evenimente și la parlament avem un eveniment cu invitați din străinătate.
Într-un viitor foarte apropiat poți să ai membri în CSAT dacă ai premierul și/sau unul dintre miniștrii: Apărării, MAI, MAE, Justiției, Economiei sau Finanțelor”, spun surse AUR, pentru Gândul.
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”





