Breaking
Cu gaură uriașă în buget, Guvernul vrea să dea DESPĂGUBIRI de 1,5 mld. lei ”băieților deștepți” din Energie care au atacat supraimpozitarea din 2022
„Băieții deștepți” din Energie sunt la un pas de a fi despăgubiți din bugetul de stat cu nu mai puțin de 1,5 miliarde de lei, ca restituiri din sumele plătite la Fondul de tranziție energetică. Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență (OUG) al cărei proiect vine într-o perioadă în care se vorbește despre reducerea drastică a tuturor cheltuielilor statului. Proiectul are la bază decizia din 2024 a Curții Constituționale a României (CCR) privind supraimpozitarea producătorilor de energie și contribuția acestora la schema de plafonare.
Acuzați în repetate rânduri că au manipulat piața de energie și amendați cu sume considerabile de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, „băieții deștepți” din Energie ar putea primi acum sume mari de la bugetul de stat, cu titlu de restituire.
Astfel, se vor afla în poziția privilegiată de a fi despăgubiți chiar într-o perioadă în care subiectul principal este deficitul bugetar alarmant al României și măsurile dure care includ majorări de taxe și tăieri ale unor beneficii care se vor a fi o frână la cheltuielile publice.
- În noiembrie 2024, judecătorii CCR au decis că unele măsuri luate de Executiv acum doi ani și jumătate – prin OUG 27/2022 – pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale sunt neconstituționale.
- Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de mai multe firme din piața de Energie.
- CCR a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. (decizia CCR poate fi parcursă, integral, AICI)
- CCR a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român. (alte detalii AICI)
După ce decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, în 3 iunie 2025, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au elaborat un proiect de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică, care urmează să fie supus aprobării în Guvern.
„Articolul 4 – proiect OUG – (1) Restituirea sumelor se realizează de către organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului dintr-un cont de venituri distinct al bugetului de stat”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență pus în dezbatere publică.
Banii colectați în Fondul de tranziție energetică se întorc în buzunarele „băieților deștepți” din Energie
Banii proveniți din impozitarea veniturilor obținute de producătorii de energie au fost colectați în Fondul de tranziție energetică – un impozit specific cu privire la veniturile suplimentare realizate de către producătorii de energie electrică, în contextul creşterii preţurilor la energie din cauza crizei energetice naţionale şi europene.
- Acești bani au fost folosiți pentru a deconta către furnizorii de energie diferența dintre prețul pieței și cel al facturilor plafonate în baza schemei de compensare și plafonare.
- Încasările bugetare din contribuția la Fondul de tranziție energetică s-au ridicat la aproximativ 18,4 miliarde de lei în mod cumulat, în 2022, 2023 și 2024, inclusiv din supraimpozitarea furnizorilor de energie.
- Concret, este vorba de contribuții pe care aceștia au fost obligați să le plătească la stat, de 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar mai recent, 400 lei/MWh.
Judecătorii CCR au considerat că nivelul de 100% din veniturile suplimentare a fost unul exagerat. Astfel, CCR a considerat că este rezonabilă o impozitare ce poate depăși 50% – fără a putea să decidă un cunatum, conform atribuțiilor sale – dar în niciun caz să nu fie 100%, ceea ce este neconstituțional.
În luna februarie a acestui an, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, ulterior adoptat, care prevede o contribuție de 80% în loc de 100%.
În hotărârea CCR s-a specificat și că legiuitorul are termen 45 de zile pentru a armoniza decizia luată de judecători. După trecerea celor 45 de zile, dispoziția legală declarată neconstituțională își încetează efectele.
Măsurile Guvernului din 2022, atacate de firme din Energie
Cum deciziile CCR sunt definitive și inatacabile, Guvernul a pregătit o Ordonanță de Urgență privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică.
Când proiectul de OUG va fi adoptat, 1,5 miliarde de lei vor ajunge în buzunarele unora dintre cei care controlează piața de Energie.
În Nota de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei se specifică faptul că „a fost elaborată prezenta ordonanță de urgență prin care se urmărește punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024”.
În anul 2024, CCR a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ground Investment Corp SRL, Elektra Green Power SRL, Elektra Wind Power SRL, Endless Energy Production SRL, toate firme din București, în dosarul nr. 661/2/2023 al Curții de Apel București și de Vatech Consulting SRL din București, în dosarul nr. 8946/2/2022 al Curții de Apel București.
Ce firme vor putea beneficia de restituiri
În Nota de fundamentare a proiectului de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică – din care Gândul prezintă extrase esențiale – se precizează că s-a dorit „punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024” și sunt propuse unele „schimbări”.
Firmele din Energie trebuie să depună o cerere la organul fiscal competent, dar vor avea parte de aceste restituiri doar cei care „au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României” și cei care „au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei”.
- Contribuția datorată pe perioada cuprinsă între 1 septembrie 2022 și data de 31 martie 2025 este de 80% din suma stabilită conform prevederilor OUG nr. 119/2022 (procentul de 80% este cel care a fost prevăzut anterior datei de 01.09.2022 pentru determinarea Contribuției la fondul de tranziție energetică și, de asemenea, este cel în vigoare la data prezentului proiect conform OUG nr. 6/2025).
- Diferențele rezultate ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență se restituie pe cale administrativă prin depunerea de către contribuabili a unei cereri adresată organului fiscal competent, cu aplicarea corespunzătoare a art. 167 și 168 din Codul de procedură fiscală.
- Procedura de restituire reglementată de prezenta ordonanță de urgență se aplică doar contribuabililor prevăzuți la pct. 42 din Decizia nr. 640/2024, celorlalte categorii de contribuabili fiindu-le aplicabile dispozițiile Legii contenciosului administrativ, după caz.
- Pentru sumele restituite se calculează dobândă conform Legii nr. 207/2015, de la data plății de către contribuabil și până la data restituirii efective.
- Restituirile se realizează de organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului din contul bugetului de stat la care sumele respective au fost virate.
- Restituirea sumelor care fac obiectul hotărârilor judecătorești definitive prin care se stabilește cuantumul contribuției, se realizează de către organul fiscal competent, potrivit dispozițiilor stabilite de către instanța de judecată.
Așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin decizia din 7 noiembrie 2024, despăgubirile se plătesc:
- producătorilor de energie electrică/entităților agregate care au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, și
- celor care au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei.
”Procedura de restituire a sumelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Compensări ale datoriilor la buget ale ”băieților deștepți” din Energie din sumele pe care trebuie să le restituie statul
Când stabilește dreptul la restituire a unor sume plătite în Fondul de tranziție energetică de firme din Energie, inițiatorii proiectului spun că despăgubirile se vor acorda în baza articolelor 167 și 168 din Codul de procedură fiscală.
„Diferențele rezultate ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență se restituie pe cale administrativă prin depunerea de către contribuabili a unei cereri adresată organului fiscal competent, cu aplicarea corespunzătoare a art. 167 și 168 din Codul de procedură fiscală”.
Articolul 167 din Codul de procedură fiscală prevede că:
- „(1) Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înţeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii.
- (2) Creanţele debitorului se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
- (3) Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură. Eventualele diferenţe rămase se compensează cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin. (2).
- (4) Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile”.
Acele firme care au dreptul la despăgubiri, în urma deciziei CCR, vor încasa sumele de bani rezultate după compensare. Astfel, dacă acestea au datorii la stat, sumele vor fi compensate cu banii pe care îi pot primi după ce OUG va intra în vigoare, urmând să primească diferența rezultată.
Potrivit articolului 168 din Codul de procedură fiscală:
- „(1) Se restituie, la cerere, contribuabilului/plătitorului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată.
- (2) În situaţia în care s-a făcut o plată fără a fi datorată, cel pentru care s-a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
- (3) Prevederile prezentului articol se aplică şi pentru sumele de restituit ca urmare a aplicării, potrivit legii, a scutirii indirecte sau a altor asemenea scutiri.
- (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se restituie din oficiu următoarele sume:
a) cele de restituit, reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, care se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere;
b) cele încasate prin poprire, în plus faţă de creanţele fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea, care se restituie în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării
- (5) Diferenţele de impozit pe venit şi/sau contribuţii sociale de restituit mai mici de 10 lei rămân în evidenţa fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmând să se restituie atunci când suma cumulată a acestora depăşeşte limita menţionată.
- (6) Prin excepţie de la alin. (5), diferenţele mai mici de 10 lei se restituie în numerar numai la solicitarea contribuabilului/plătitorului.
- (7) În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referinţă al pieţei valutare pentru euro, comunicat de Banca Naţională a României, de la data rămânerii definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea.
- (8) În cazul în care contribuabilul/plătitorul înregistrează obligaţii restante, restituirea/ rambursarea se efectuează numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod.
- (9) În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligaţiile restante ale contribuabilului/plătitorului, se efectuează compensarea până la concurenţa sumei de rambursat sau de restituit.
- (10) În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligaţii restante ale contribuabilului/plătitorului, compensarea se efectuează până la concurenţa obligaţiilor restante, diferenţa rezultată restituindu-se contribuabilului/ plătitorului.
- (11) În cazul în care după decesul persoanei fizice sau încetarea persoanei juridice se stabilesc sume de restituit sau de rambursat prin hotărâri judecătoreşti definitive, aceste sume se restituie sau se rambursează numai dacă există succesori ori alţi titulari care au dobândit drepturile de rambursare sau de restituire în condiţiile legii.
- (12) În cazul în care din eroare, instituţiile de credit virează organului fiscal sume reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte, prin excepţie de la prevederile alin (8), sumele respective se restituie la cererea instituţiei de credit sau a contribuabilului/plătitorului, chiar dacă acesta înregistrează obligaţii restante”.
„Luarea de urgență a unor măsuri în sensul stabilirii unui cuantum al contribuției concordant cu jurisprudența Curții Constituționale și unui mecanism și a unui termen rezonabil de restituire/compensare ulterioară a diferențelor dintre sumele calculate și plătite cu titlu de contribuție în condițiile dispozițiilor legale neconstituționale și cele ce vor fi calculate cu același titlu prin stabilirea noului cuantum al contribuției, va conduce la restabilirea unui just echilibru între mediul economic și protejarea intereselor populației de efectele negative pe care variate evenimente care afectează mediul economic la nivelnațional și internațional le pot avea asupra prețurilor la energie electrică, fluctuațiile acestora putând antrena grave consecințe în ceea ce privește nivelul de trai al întregii populații”, se mai arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG.
CITEȘTE ȘI:
CCR a decis că unele măsuri aplicabile clienților finali din piața energiei și a gazelor sunt NECONSTITUȚIONALE. Reacția Ministerului Energiei
Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”
Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”
Breaking
Nu e BMW, nici Audi. Care este, de fapt, mașină electrică cu cea mai rapidă încărcare
Vitezele de încărcare a mașinilor electrice au fost mult timp o sursă de dezbatere, însă noile modele și noile tehnologii înseamnă că alimentarea devine din ce în ce mai rapidă, scrie Daily Express.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor combustibililor a dus la un interes mai crescut pentru pentru achiziționarea de mașini electrice.
În trecut, unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpărau mașini electrice era timpul necesar pentru încărcarea lor.
Spre deosebire de mașinile pe benzină și motorină, care pot dura doar câteva minute pentru realimentare, unele mașini electrice pot dura aproximativ 20 de minute sau mai mult pentru a se încărca. Viteza cu care se încarcă o mașină electrică se măsoară în kW (kilowați).
Dar, progresele recente în tehnologie înseamnă că mașinile electrice reduc decalajul față de omologii lor pe bază de combustibili fosili, combustibili sintetici și hidrogen. Având în vedere acest lucru, experții de la Top Gear au întocmit o listă cu cele mai rapide mașini electrice cu încărcare din lume.
Pe primul loc se află o limuzină cu patru uși de 1.340 CP de la Mercedes, cunoscută sub numele de GT XX, care poate atinge o putere de până la 1.041 kW, cu o medie de 850 kW. Deși sunt în principal un platformă de testare, aceste mașini sunt adesea proiectate cu speranța că tehnologia ar putea fi transferată în viitor către modelele de masă.
Înce privește kilometrajul adăugat, Top Gear a explicat că acest lucru echivalează cu peste 200 de km în mai puțin de cinci minute. Aceștia au spus: „În teste, a înregistrat o viteză maximă de încărcare de 1.041 kW, cu o medie de aproximativ 850 kW – aceasta înseamnă o autonomie de 250 de peste km în cinci minute. Merc a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu Alpitronic, un specialist în încărcarea de mare putere, pentru a concepe unități capabile să gestioneze astfel de viteze.”
Pe locul al doilea este SUV-ul BYD Han L, care are o viteză de încărcare de aproximativ 1.000 kW, echivalentul a aproximativ 1,9 kilometri de încărcare pe secundă pe platforma sa Super e-Platform. Platforma este programată să fie disponibilă în modele precum Denza Z9 GT.
Pe locul al treilea s-a clasat o altă mașină electrică chinezească, Li Auto Mega, un vehicul de transport persoane cu o viteză de încărcare de până la 520 kW.
Clasamentele Top Gear vin pe fondul creșterii interesului pentru deținerea de mașini electrice. Odată cu acest interes sporit, organismele auto au încercat să informeze oamenii despre realitatea vieții cu mașini electrice, inclusiv în ceea ce privește vitezele de încărcare.
Autorul recomandă:
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
Breaking
NYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
Departamentul de Justiție al Statelor Unite, sub administrația Donald Trump, a anunțat vineri că va reintroduce plutonul de execuție ca metodă permisă pentru execuțiile federale, scrie New York Times.
Departamentul de Justiție a reautorizat utilizarea pentobarbitalului pentru executarea deținuților federali și va permite, de asemenea, metode suplimentare de execuție, cum ar fi utilizarea plutoanelor de execuție.
Pe lângă injecția letală, noul protocol introdus de DOJ include și plutonul de execuție, electrocutarea și asfixierea cu gaz, fiecare dintre acestea fiind considerate de Curtea Supremă a SUA în conformitate cu al optulea amendament. Autoritățile americane au precizat că extinderea metodelor de execuție a prizonierilor se datorează dificultății de a obține substanțele necesare pentru injecțiile letale din cauza opoziției activiștilor.
Donald Trump a anunțat aceste acțiuni încă din prima zi de mandat și a semnat un ordin executiv pentru reinstituirea pedepsei capitale în sistemul penitenciar federal din SUA.
Cu toate acestea, guvernul federal poate efectua execuții doar în statele care permit pedeapsa capitală. Statul care este cel mai cunoscut pentru astfel de sentințe este Indiana, stat care permite doar sentința prin injecție letală. Un alt exemplu este cel al statului Mississippi, care permite execuțiile prin electrocutare sau prin împușcare dacă injecția letală sau alte metode nu sunt disponibile.
În SUA, ultimele execuții prin pluton de execuție au fost efectuate în Utah în anii 1977, 1996 și 2010, potrivit Centrului de Informații privind Pedeapsa cu Moartea.
Recomandările autorului:
SUA și Iran revin la masa negocierilor. Donald Trump a trimis eșalonul doi la discuții cu iranienii la Islamabad
Prințul Harry a mers într-o zonă minată din Ucraina, exact cum a făcut mama sa, prințesa Diana, acum 30 de ani în Angola
Avertismentul sumbru al lui Tusk care a șocat întreaga Europă. Rusia ar putea ataca un stat NATO „în câteva luni”
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Actualitateacum 2 zileEste oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT
-
Breakingacum 3 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”




