Actualitate
Ce poate face Inteligența Artificială pentru noi și împotriva noastră. „Poate crea iluzia unei competențe reale”
OpenAI tocmai a lansat GPT-5, modelul de inteligență artificială considerat „cel mai inteligent, rapid și util de până acum”. Dar pe măsură ce uneltele AI devin tot mai performante, provocarea se mută de la capacități la competență: cum le folosim, ce întrebări știm să punem și, mai ales, cât de conștienți suntem de limitele și riscurile acestor instrumente?
Sursă foto: Shutterstock
De la recrutări ratate și erori automate cu impact devastator asupra unor familii, până la elevi și decidenți care confundă fluența cu inteligența, AI-ul își arată din ce în ce mai clar colții.
„Riscurile reale ale hiper-automării se văd clar în exemple concrete.
Amazon a testat un sistem AI de recrutare care, pe baza datelor istorice, a
învățat să discrimineze candidații femei, deoarece modelele erau antrenate pe
CV-uri dintr-un mediu tehnologic dominat de bărbați. Rezultatul: algoritmul a
perpetuat și amplificat biasul existent”, explică, Alexandru Dan, expert în inteligență artificială, CEO TVL Tech și profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, pentru Adevărul.
Un alt caz, adaugă el, este cel din
Olanda, unde un sistem automat de acordare a creditelor și de detectare a
fraudelor în beneficii sociale a discriminat sistematic familii cu origini
străine. Acest lucru a dus la mii de acuzații false și la consecințe dramatice
pentru cei afectați, inclusiv pierderea locuințelor sau a locurilor de muncă. „Astfel
de situații au accelerat nevoia unui cadru legislativ clar. AI Act,
reglementarea europeană privind inteligența artificială, va impune cerințe
stricte de transparență, audit și evaluare a riscurilor, tocmai pentru a
preveni repetarea acestor cazuri și pentru a proteja drepturile fundamentale
ale cetățenilor”, atrage atenția specialistul.
În
opinia sa, exista un risc suficient de mare ca profesori, elevi, atrenprenori
sau decidenți să confunde fluența lingvistică a GTP-5 cu înțelegerea autentică,
discernământul sau conștiința. „Este un risc semnificativ, pentru că fluența lingvistică a GPT-5 poate
crea iluzia unei competențe reale. Modelul nu gândește, nu are experiență și nu
înțelege conceptele ca un om. El prezice cuvinte pe baza unor pattern-uri din
date, fără o înțelegere autentică a subiectului. Acest lucru se leagă de fenomenul numit halucinație a modelelor,
când AI inventează informații false, dar le prezintă cu încredere maximă.
Aceste halucinații pot arăta perfect credibile și pot trece neobservate, mai
ales în rândul utilizatorilor fără pregătire în verificarea surselor”, spune
Alexandru Dan.
El atrage atenția asupra consecințelor, care
pot fi cât se poate de serioase. „Oamenii pot integra aceste erori în
proiecte, documente oficiale sau decizii critice. Fără alfabetizare AI și
gândire critică, publicul riscă să ia drept adevăruri absolute afirmații
fabricate, cu impact potențial negativ asupra educației, economiei și
guvernării”, semnalează profesorul.
În
același timp, Alexandru Dan crede că România nu este
pregătită să gestioneze aceste riscuri, nici instituțional, nici educațional. „La
nivel legislativ, există cadrul european AI Act, dar lipsesc proceduri locale
clare pentru aplicarea lui în administrație, educație și justiție. Majoritatea
instituțiilor publice nu au specialiști capabili să auditeze sau să verifice
sistemele AI înainte de implementare. În
educație, alfabetizarea digitală și gândirea critică nu sunt încă integrate
sistematic în programele școlare. Majoritatea profesorilor nu au formare
specifică pentru a folosi AI în mod responsabil sau pentru a identifica
halucinațiile și biasurile modelelor. Astfel, si elevii și profesorii pot
deveni utilizatori pasivi, fără mecanisme de verificare”, este de părere acesta.
În mediul juridic și administrativ,
adaugă expertul, delegarea deciziilor critice către AI, fără evaluare umană,
poate genera erori cu efecte grave. Lipsa unor protocoale obligatorii de
validare a conținutului generat automat face ca aceste riscuri să fie
amplificate, mai ales în contexte unde rapiditatea e prioritizată în
detrimentul acurateții.
„Problema se agravează pentru că AI-ul
evoluează acum în luni de zile, cu salturi exponențiale de capacitate, în timp
ce instituțiile se adaptează în ritmul clasic, de ani de zile. Această
diferență de viteză creează un decalaj periculos și impune o schimbare
fundamentală de abordare. Fără o adaptare rapidă și coordonată, România si
Europa va fi puternic impactată la nivel economic, social și politic”, completează
el.
Totuși, în mâinile potrivite, GPT-5 poate fi un instrument puternic. „Acum trei ani, eram la un nivel comparabil cu școala generală. Astăzi, GPT-5 atinge performanțe echivalente cu cele ale unui student de facultate sau chiar doctorat în multe domenii”, spune Alexandru Dan.
Modelul poate sintetiza rapid date, redacta documente de business, elabora strategii complete (cu SWOT, proiecții financiare, scenarii) și automatiza comunicarea profesională. Și nu numai.
„De asemenea, poate automatiza comunicarea
profesională, generând e-mailuri de negociere, răspunsuri personalizate pentru
clienți și mesaje pentru parteneri, cu ton și structură adaptate fiecărei
situații. De altfel, poate simula scenarii de risc și
oportunitate, oferind recomandări proactive pentru reducerea vulnerabilităților
și maximizarea avantajelor competitive ale companiei. În plus, excelează în crearea de conținut
educațional personalizat, fie pentru școală, facultate sau programe de formare
în business, adaptând materialele la nivelul de cunoștințe, obiectivele și
ritmul de învățare al fiecărui cursant”, susține Alexandru Dan.
Promptul care schimbă tot
Puțini știu acest lucru: ChatGPT poate fi învățat să își scrie singur promptul înainte de a răspunde. Dacă îi ceri să facă asta, calitatea răspunsurilor crește vizibil, devin mai clare, mai precise și adaptate exact nevoilor tale, conform spuselor specialistului, care subliniază faptul că, de cele mai multe ori, oamenii tastează direct întrebarea. „Dar dacă în loc de asta îi ceri mai întâi să creeze „promptul ideal” pentru el însuși, îți va da un răspuns mult mai bine structurat”.
De exemplu, poți scrie: „ChatGPT, creează un prompt perfect folosind acest cadru: rol, obiectiv, audiență, ton, sarcină, format, constrângeri, umanizare.
Context: vreau să fac o strategie de marketing pentru compania mea, rolul meu este de strateg B2B, obiectivul este creșterea engagement-ului cu 50%, audiența este formată din fondatori tech, tonul este îndrăzneț, iar constrângerile sunt: fără sfaturi generice, doar idei aplicabile.”
Rezultatul? „Un set de instrucțiuni gata de folosit într-o conversație nouă, care îi permite AI-ului să îți livreze idei și soluții mai relevante. Secretul este simplu: oferă cât mai mult context despre ce vrei să obții. Cu cât știe mai multe despre tine, obiectivele și limitările tale, cu atât îți poate răspunde mai bine,” conchide Alexandru Dan.
Personal, sunt fan Linux de când mă știu. Când scriu prompturi pentru GPT-5, nu pot să nu mă gândesc la terminalul clasic și la comanda „sudo” din CrunchBang, Ubuntu sau Manjaro. În lumea open-source, circulă o glumă veche: „sudo make me a sandwich.” Pare că totul se reduce la comanda potrivită. Dar ca să dai o comandă bună, trebuie mai întâi să înțelegi cum funcționează sistemul.
La fel e și cu AI-ul. Dacă nu știi să-l folosești, nu e un instrument, e o capcană. În lipsa unui cadru legal, a alfabetizării digitale și a gândirii critice, tehnologia devine o lamă cu două tăișuri: poate scrie rapoarte impecabile… sau poate distruge vieți.
România și, de fapt, omenirea, are de ales: fie învață să controleze inteligența artificială, fie va fi controlată de ea.
Actualitate
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE
Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.
„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”
Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.
„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.
Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.
Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”
Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.
Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.
Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.
Actualitate
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor legate de războiul din Ucraina, restricțiilor de internet și problemelor economice, potrivit unui nou sondaj.
Vladimir Putin. FOTO: Profimedia
Datele arată că rata de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la aproximativ 65,6%, cel mai scăzut nivel de dinaintea invaziei din 2022, în timp ce nivelul de încredere a scăzut la circa 71%, potrivit sondajului realizat de institutul rus VTSIOM și citat de Agerpres. În același timp, aproximativ un sfert dintre ruși declară că nu au încredere în Putin sau nu îi aprobă activitatea.
Scăderea este pusă pe seama mai multor factori, inclusiv oboseala populației față de conflictul din Ucraina și lipsa unor progrese semnificative pe front, dar și a restricțiilor privind accesul la internet și a presiunilor economice resimțite la nivel intern.
Tot mai puțini ruși îl mai indică pe Putin drept politician preferat, proporția acestora reducându-se semnificativ față de anii anteriori. În paralel, sondajele arată că atât electoratul moderat, cât și cel naționalist îl percep din ce în ce mai mult ca pe un lider mai slab.
Nemulțumirea este amplificată și de restricțiile asupra platformelor online, inclusiv blocarea unor rețele sociale, măsuri pe care Kremlinul le justifică prin motive de securitate. Liderul rus a susținut recent că aceste limitări sunt necesare pentru prevenirea atentatelor și protejarea populației.
În plus, reducerea aparițiilor publice ale lui Putin și contextul internațional tensionat contribuie la percepția unei conduceri mai rezervate, în timp ce presa de opoziție susține că autoritățile au intensificat măsurile de securitate în jurul liderului de la Kremlin.
Cine îl apreciază pe Vladimir Putin în Europa
Un sondaj global al Gallup International realizat în perioada octombrie-decembrie 2025, a analizat opinia publicului din 61 de țări despre cinci lideri politici și o personalitate religioasă: Donald Trump, Vladimir Putin, Xi Jinping, Benjamin Netanyahu și Papa Leon.
Sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne extrem de limitat pe continent. Singura țară europeană în care liderul de la Kremlin are sprijin pozitiv este Serbia.
Actualitate
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră va ajunge într-o zonă de interacțiune între un ciclon activ și un anticiclon, anunță ANM. Meteorologii avertizează că urmează o perioadă cu vreme schimbătoare, intensificări ale vântului și oscilații termice până la începutul lunii mai. Până atunci, valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării.
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România. FOTO: Freepik
Potrivit specialiștilor, vineri, 24 aprilie, vântul se mai domolește, însă vor continua intensificările locale, cu viteze de 45–55 km/h în Maramureș, Transilvania, Moldova și Oltenia.
Valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării, în timp ce în restul regiunilor vor rămâne apropiate de cele înregistrate în ziua anterioară. Cerul va fi variabil pe parcursul zilei, iar ploile vor apărea izolat și vor fi slabe. La altitudini mari sunt posibile precipitații mixte, cu șanse mai ridicate în nordul Carpaților Orientali, potrivit Administrația Națională de Meteorologie.
Situația se schimbă din nou în weekend. „La sol ne vom afla la zona de contact dintre un activ ciclon și un anticiclon”, transmit meteorologii.
Cum va fi vremea în weekendul 25-26 aprilie
Astfel, din noaptea de sâmbătă spre duminică până luni dimineață, gradientul baric și termic se va intensifica, pe fondul unui ciclon care traversează Câmpia Rusă și al unui anticiclon poziționat în zona Arhipelagului Britanic, concomitent cu coborârea jetului polar peste estul Europei.
În aceste condiții, duminică, 26 aprilie, vântul va sufla din nou cu putere în toată țara, cu rafale de 45–60 km/h și local 70–80 km/h, în special în Transilvania și Moldova. La munte, viteza vântului va ajunge la 80–120 km/h.
Din punct de vedere termic, vremea se va încălzi treptat până duminică, atunci când în sud și sud-est temperaturile vor atinge frecvent 23–24 de grade și izolat 25 de grade în Lunca Dunării. De luni, însă, pătrunderea unei mase de aer polar dinspre nord va aduce o nouă răcire.
Prognoza de 1 Mai: ploi și temperaturi sub normal
Pentru perioada 30 aprilie – 3 mai, care coincide cu minivacanța de 1 Mai, vremea va fi instabilă, caracterizată de un blocaj de tip Omega în troposfera medie. Acesta favorizează transportul aerului umed dinspre Marea Mediterană către România.
În aceste condiții, sunt așteptate ploi în cea mai mare parte a țării și temperaturi diurne modeste, sub valorile normale pentru această perioadă, cu maxime cuprinse între 10 și 17 grade.
Meteorologii atrag însă atenția că prognozele pe termen mai lung de 5–7 zile au un grad ridicat de incertitudine, astfel că evoluția vremii în minivacanța de 1 Mai poate suferi modificări, existând șanse pentru condiții mai favorabile.
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 3 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 3 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”
-
Breakingacum 3 zileDonald Trump dă vestea care bucură toată planeta. Până când a prelungit armistițiul cu Iranul




