Actualitate
Diplomatul român care a salvat mii de evrei din iadul nazist. Cum a reușit Schindler de România să fenteze autoritățile germane
România a avut și ea un personaj asemănător lui Oskar Schindler, salvatorul evreilor polonezi din cel de-al Doilea Război Mondial. Este vorba despre unul dintre cei mai buni diplomați români din istorie, Constantin Karadja. Acesta a salvat viața a peste 51.000 de evrei.
Constantin Caradja FOTO Observator Cultural
Oskar Schindler este un personaj istoric binecunoscut. Pe scurt, Schindler, deși neamț, a reușit să salveze viața a peste 1200 de evrei, din Polonia, în timpul ocupației naziste. Ei bine, românii au avut și ei un Oskar Schindler al lor, doar că a salvat mult mai multe vieți. Este vorba despre Constantin Karadja, un diplomat de excepție și un puternic om de cultură. Acesta a salvat, prin poziția pe care o ocupa, cea de consul al României la Berlin, în inima Germaniei Naziste, zeci de mii de evrei, prevenind deportarea acestora în lagărele de concentrare. Totodată a fost un as al diplomației românești, cu performanțe deosebite. Pentru meritele sale umanitare dar și profesionale, comuniștii, în stilul caracteristic, l-au „răsplătit” doar cu umilință și, cel mai probabil, dacă ar fi supraviețuit anului 1950, și cu multă închisoare politică.
Fiul prințului Karadja Pașa, beylerbey-ul Rumeliei
Constantin Karadja s-a născut pe 24 noiembrie 1889 într-o familie cu origini ilustre. Tatăl său era prințul otoman, Ioan Karadja, beylerbey-ul Rumeliei, iar mama sa suedeza Mary Louise Smith. Prin venele sale curgeau sângele dogilor venețieni, a aristocrației bizantine, a conducătorilor Valahiei dar și al aristocraților suedezi. Ioan Karadja Pașa, născut în 1835, era un prestigios diplomat, ofițer de armată, persoană mondenă, dar și un pianist și compozitor virtuos. Pregătirea sa militară și juridică a urmat-o la Atena și Berlin. După ce a lucrat în ambasadele de la Berlin, Bruxelles, Haga, Torino, Ancona și Brindisi, a devenit directorul celui mai vechi liceu din Turcia în 1879. Este vorba despre Galatasaray Lisesi, fondat în secolul al XV lea. Ioan Karadja a fost trimis fost numit trimis special la Haga și Stockholm în 1881. În 1887 s-a căsătorit cu suedeza Mary-Louise Smith, fiica unui om de afaceri suedez din Stockholm. Doi ani mai târziu s-a născut Constantin.
În anul 1894, Constantin Karadja rămâne orfan de tată. Avea numai patru ani. Mary și fiul ei Constantin rămân în Suedia, acolo unde copilul urmează școala dar și liceul. Studiile universitare le face în Anglia, la Colegiul Framlingham din Suffolk între 1906 și 1908, iar între 1908 și 1910 a studiat dreptul internațional la Inner Temple, în Londra. După terminarea studiilor Constantin Karadja intră în Baroul Barrister at Law. A renunțat însă la acest statut și a urmat drumul tatălui său, adică al diplomației. A devenit atașat al Ambasadei Otomane în 1910 iar mai apoi secretar al legației în 1912. O vreme a lucrat la biblioteca Partriarhiei din Constantinopol iar apoi s-a întors în Suedia, unde a muncit pentru Sveriges Privata Centralbank până în 1915. „Pentru completarea cunoştinţelor mele financiare”, preciza acesta. Abia în 1916, pe când avea 27 de ani, s-a hotărât să se mute în România. Aici s-a căsătorit cu fiica lui Aristide Karadja, verișorul de-al doilea al lui Ioan Karadja (tatăl lui Constantin). Pe data de 21 aprilie 1920, Constantin Karadja a devenit cetățean român printr-un decret semnat de regele Ferdinand I.
Un talent diplomatic excepțional în slujba României
Odată ce a devenit cetățean român, Constantin Karadja a ajuns unul dintre cei mai importanți specialiști ai diplomației din România. La 1 decembrie 1920 este numit consul în Ministerul Afacerilor Străine și trimis să reprezinte România Mare la Budapesta, în Suedia și, ulterior, în Germania Nazistă. După cum se vede, în afară de Suedia, Constantin Karadja a avut misiuni complicate.
De exemplu, în Ungaria, exact după ce România avusese un conflict cu țara vecină și, mai târziu, în Germania Nazistă, acolo unde, așa cum vom vedea, și-a riscat viața pentru a ajuta zeci de mii de oameni. Își încheia cariera ca director al Departamentului Consular al Ministerului de Externe al României în perioada 1941-1944. Era renumit pentru calitățile sale diplomatice. În primul rând, stăpânea numeroase limbi străine. Vorbea fluent engleză, franceză, germană, română, suedeză, daneză și norvegiană. Nu mai vorbim de faptul că stăpânea la perfecție greaca veche și latina. Karadja avea și importante cunoștințe legate de economie și finanțe, fiind un fost angajat și coordonator în domeniul bancar. Asta l-a ajutat și mai mult în lumea diplomației. Tocmai de aceea a fost consilier al Ministerului de Finanțe, dar și conducător al delegației române la Conferința Economică Internațională de la Geneva. Nu în ultimul rând, Karadja a fost și un teoretician al diplomației, al economiei și relațiile internaționale.
Plus un mare iubitor de literatură. Karadja a fost, de asemenea, autorul mai multor lucrări despre istoria României, precum „Die Ältesten gedruckten Quellen zur Geschichte der Rumänen” din 1934. La începutul anilor ’40 a publicat și unul dintre primele manuale consulare, o lucrare excepțională și sistematică care este încă în vigoare, fiind o lucrare de căpătâi a lumii diplomatice.
Un diplomat abil, un suflet mare și o luptă în slujba umanității
Constantin Karadja a rămas cunoscut și pentru acțiunea sa îndrăzneață și profund umanitară din capitala Germaniei Naziste. Din 1932 și până în 1941, Constantin Karadja a fost consul general al României în Germania, cu reședința la Berlin. Karadja a văzut cu ochii lui ascensiunea Germaniei Naziste. Indignat de politicile rasiale, de crimele politice și mai ales de deportarea evreilor în lagăre, Karadja a făcut presiuni diplomatice și a trimis scrisori peste tot solicitând salvarea evreilor și a tuturor celor amenințați de regimul nazist.
„ Într-un șir de memorii, scrisori și rapoarte, depuse la Ministerul Afacerilor Externe al României și la Muzeul Holocaustului din Washington, D.C., Karadja a solicitat în repetate rânduri acțiuni din partea autorităților centrale de la București, referindu-se la încălcarea drepturilor civile ale evreilor. El a subliniat că „toți cetățenii români merită protecția noastră, indiferent de originea lor etnică sau de religia lor”. În vara anului 1938, el a propus protejarea evreilor „cu toate mijloacele diplomatice”, împreună cu britanicii și americanii, invocând Tratatul de Comerț și Navigație din 17 august 1925. După Noaptea de Cristal din 1938, a trimis la București un raport detaliat despre violența antisemită și despre viitorul sumbru al evreilor din Germania nazistă. Într-o scrisoare ulterioară, el a afirmat că era imposibil ca evreii să mai rămână în Germania . Karadja era foarte conștient de măsurile antievreiești tot mai stricte și de legislația tot mai strictă din România (de exemplu, în ceea ce privește eliberarea pașapoartelor românești), dar a continuat să apere evreii și să ceară ajutor, „pentru ca cererile evreilor de naționalitate română care solicită să se întoarcă în România să fie procesate fără întârziere din motive umanitare”, preciza Floris van Dijk, în materialul „On diplomats during the Holocaust: the case of the Romanian Constantin Karadja”, pentru Diplomat Magazine.
Mai mult decât atât, Karadja a reușit să contracareze efectele unei decizii extrem de periculoase pentru evrei, luate de statul român pe 8 august 1940. Mai precis, pe pașaportul românesc trebuia să se adauge și mențiunea „evreu” dacă era cazul. Karadja a reușit să obțină schimbarea acestei decizii, din motive umanitare, discutând direct cu ministerul de externe al României. „Din punct de vedere umanitar, vom agrava și mai mult situația bietelor suflete, se vor crea obstacole inutile în calea exodului lor și vom înrăutăți situația și, după război, vom fi acuzați public pentru că am participat la o astfel de atrocitate”. Karadja a propus înlocuirea cuvântului „evreu” cu o simplă literă, „x”, pe a cărei semnificație doar autoritățile române o cunoșteau.
Mulți evrei cu pașapoarte românești au scăpat în felul acesta de transporturile către camerele de gazare. Pe lângă memorii și intervenții, Karadja a acționat și direct. Mai precis a urgentat și furnizat documente de călătorie pentru toți evreii care doreau să fugă din Germania Nazistă. Mai ales dacă aveau cetățenie română. Propriu-zis a repartiat rapid, mii de evrei, înainte să ajungă în lagăre. Karadja a riscat mult mai ales fiindcă a fost luat la ochi de autoritățile germane, iar Ministerul German de Externe a protestat oficial față de acțiunile consulului general al României la Berlin. „În aprilie 1943, Karadja a aranjat cu Ministerul Afacerilor Externe din România ca evreii cu cetățenie românească „să aibă voie să rămână în România până când va fi posibil să emigreze în Palestina”. Prin acordarea acestei cetățenii, a reușit să împiedice deportarea a mii de evrei români din Franța de la Vichy și a evreilor maghiari. Și alții din Germania, Grecia și Italia au fugit în România”, adaugă Floris van Dijk pentru aceeași publicație.
În 2005, lui Constantin Karadja i s-a acordat, postum, titlul de „Drept printre popoare” de către Institutul Yad Vashem
Umilit și marginalizat de comuniști
Odată cu instaurarea regimului comunist, cu binecuvântarea Uniunii Sovietice, după 1946, Constantin Karadja a fost dat afară din diplomația românească pe motiv că este reprezentat al „regimului burghezo-moșieresc”, având „origine nesănătoasă”. Posibil să fi fost trimis și în pușcărie. Dar a decedat în anul 1950. A fost reabilitat după căderea regimului comunist.
Actualitate
Detoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
Bucătăria tradițională românească deține un adevărat tezaur culinar în materie de detoxificare după sărbători. Evident, țăranul român nu cunoștea termenul, dar știa foarte bine să-și aline organismul după excesele de sărbători. Inclusiv cu mâncăruri care folosesc ingrediente absolut uimitoare.
Supă de măcriș FOTO informația-zilei.ro
Au trecut și sărbătorile pascale, iar organismul oricărui român cu rude multe și cu respect pentru tradiții de tot felul a suferit tot soiul de agresiuni. Mâncare multă, grasă și băutură de tot felul. Că doar nu are cum să refuze pe socri, părinți, mătuși, nași, fini sau prieteni. În plus, s-a consumat o cantitate impresionantă de ouă, fiindcă, nu-i așa, tradiția spune să ciocnim.
Cel mai puternic impact l-au simțit cei care au și ținut o perioadă mai mare de post. Trecerea bruscă de la alimente ușoare, vegetale, la friptura de miel, ouăle roșii, pască și alte delicatese sățioase de toate felurile se poate dovedi o piatră grea de încercare pentru organism.
Dacă astăzi suntem obișnuiți să dăm fuga la farmacie ca să ne calmăm stomacul, intestinele sau bila tulburate, în trecut românul tradițional, mai ales cel de la sat, știa cum să-și ogoiască pântecele și să-și fortifice organismul într-un mod natural, ieftin și eficient. Pe scurt, oprea excesele alimentare și bahice după a treia zi de Paște și se dădea pe trufandale. Este primăvară și un bun prilej de a ne vindeca singuri organismul cu ajutorul alimentației. Țăranul român folosea tot ce este verde și transforma în preparate absolut delicioase. Adică un medicament la care te lingi pe buze și o rogi pe gospodină să-ți mai umple o dată blidul. Iată câteva rețete vindecătoare post-pascale.
„Sântul măcriș”, balsamul românesc de vătămătură
După sărbători, medicii recomandă o detoxifiere cu plante verzi, multe fructe și legume. „Să mâncăm fructe și legume. Acestea ne oferă vitamine și fibre, lucruri de care avem nevoie pentru a ne restabili echilibrul organismului după alimente foarte grase, multă carne, maioneză și ce se consumă, în general, de sărbători. În plus, stomacul, ficatul și pancreasul iau o binemeritată pauză, după o suprasolicitare intensă”, precizează medicul Corneliu Saradan. „Mâncați în jur de 30 de grame de fibre pe zi, crescând cantitatea de alimente precum lintea, fasolea, verdețurile și cerealele integrale”, spune și specialistul Etosha Farmer pentru „Forbes”.
Ei bine, din instinct și din nevoie (că nu-l dădea bunăstarea afară din casă), țăranul român, după Paște, trecea pe vegetale. Iar printre cele mai la îndemână verdețuri era măcrișul. Adică o plantă perenă foarte comună, care crește spontan pe pajiști, câmpuri, fânețe, în zonele văilor râurilor, la marginea pădurilor și în locuri ierboase umede. Arată ca o tufă de frunze verzi, alungite, cu margini ușor crestate sau ondulate și prezintă un pețiol lung. Baza frunzei are adesea formă de „urechiușe” orientate spre tulpină.
Măcrișul este o plantă cu un profil nutrițional remarcabil, fiind apreciată atât pentru gustul său acrișor, cât și pentru proprietățile sale terapeutice. Datorită conținutului ridicat de vitamina A, măcrișul contribuie la menținerea vederii. Totodată, este o sursă excelentă de vitamina C și antioxidanți care ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi și a infecțiilor. Și, dacă tot vorbim de detoxifierea după sărbători, măcrișul conține fibre care stimulează tranzitul intestinal, fiind util în prevenirea constipației, dar și mult potasiu și magneziu, care reglează tensiunea arterială și oxigenează sângele.
Mâncărică cu măcriș
Deci, iată câteva rețete țărănești cu măcriș, extrem de gustoase și, totodată, sănătoase. O variantă de mâncărică de măcriș din Reghin spune cam așa: avem nevoie de un kilogram de măcriș, câteva linguri de smântână, făină, unt, ouă și, evident, sare. După rețeta ardelencelor din Reghin, măcrișul se spală bine, se taie mărunt și se călește în unt. Între timp, se bat ouăle cu făina și smântâna și se toarnă peste măcrișul aflat la călit. Apoi se verifică de sare, se amestecă bine să se facă precum un sos gros și se pune la masă.
Pentru cei care vor o masă mai ușoară, se folosește smântână cu mai puțină grăsime, mai puține ouă și făină în cantitate mai mică sau deloc. Evident, sosul va ieși mai lichid, dar îl consumăm cu mămăliguță. Cea mai dietetică rețetă cu măcriș este supa făcută cu această plantă verde. Pur și simplu se curăță și se spală măcrișul, apoi se pune la fiert în apă cu puțină sare. Pentru un gust mai bun, se prepară un rântaș slab, cu unt și puțină făină. Când începe să fiarbă supa, se adaugă rântașul. La urmă, într-un vas punem iaurt sau sana, se temperează cu polonice luate din ciorba fierbinte și apoi se toarnă în oală. Se verifică de sare. Opțional, se pune și busuioc.
Miracolul verde, detoxifierea dintr-o plăcintă fabuloasă
Toată lumea știe că lucerna este una dintre cele mai valoroase plante furajere, fiind utilizată pe scară largă în hrana diverselor animale datorită conținutului ridicat de proteine, vitamine și minerale. Cu toate acestea, țăranul român tradițional o folosea și în alimentația proprie, în special ca umplutură de plăcinte. Și avea mare dreptate. Această plantă este un puternic fortifiant natural, ideal pentru revitalizarea organismului, mai ales după excese. Lucerna este recomandată expres pentru detoxifierea și stimularea funcției ficatului, pentru purificarea sângelui. Este o super-verdeață.
Țăranii din Sălaj o foloseau pentru a umple minunații lor „păstrăvași”. Deși denumirea vă duce cu gândul, cum este și firesc, la peștele cu acest nume, în realitate păstrăvașii sălăjeni sunt niște plăcinte. „Păstrăvașul este o plăcintă ciudată, aparent rudimentară, dar de o frăgezime și de o savoare seducătoare”, preciza Radu Anton Roman în „Poveștile Bucătăriei Românești”.
Alimentul preferat al unei cunoscute nutriționiste: Ajută foarte mult la detoxifierea ficatului și protejeză inima
Lucerna
Aluatul pentru plăcintă se face din făină, lapte, două ouă, drojdie și două linguri de unt. Se face o maia cu puțin lapte cald, făină și drojdie. Se frământă și se lasă la dospit. Trebuie să vă iasă un aluat moale (dar nu foarte) și elastic. Umplutura este diversă, de la brânză la ciuperci și cartofi cu legume. Dar, după excese alimentare, de obicei, țăranii folosesc ca umplutură lucerna. Mai precis, frunzele de lucernă (lăstărașii) se călesc cu ceapă. Apoi se fac pastă și se adaugă mărar, sare și boia.
Se ia aluatul și se rupe în bucăți cât un pumn. Se întind cu sucitorul, se pune umplutură serioasă, se împăturește și se sigilează bine pe la margini. Se mai trece o dată cu sucitorul peste, ca să fie plate, apoi se dau la cuptor în tava unsă cu untură sau unt. Există și rețete mai moderne cu lucernă, de exemplu salata de primăvară cu germeni de lucernă. Aveți nevoie de 50 de grame de germeni de lucernă, frunze de leurdă, germeni de chimen, rucola, ulei de măsline și lămâie. Se spală bine frunzele, se taie și se amestecă într-un bol. Se asezonează cu ulei de măsline și zeamă de lămâie. Evident, se pune și sare.
Minunile săsești care te pun pe picioare
Prin ținuturile săsești se află o bogăție de mâncăruri delicioase. Cu ingrediente locale și tradiții culinare germane, iese o adevărată minune. Iar după Paște, ceea ce putea face săsoaica în bucătărie chiar se numea minune. De exemplu, două ingrediente importante pentru revenire erau spanacul și chimenul.
Spanacul este un superaliment bogat în nutrienți esențiali (vitaminele K, A, C, folați, fier, calciu) și extrem de sărac în calorii. Consumul său susține sănătatea oaselor, întărește imunitatea, îmbunătățește vederea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Deși fierul din spanac este non-hem (se absoarbe mai greu), cantitatea semnificativă, combinată cu vitamina C, ajută la creșterea nivelului de energie.
Supă de chimen
De cealaltă parte, chimenul este bogat în antioxidanți (flavonoide, terpene), vitamina A, fier și calciu. Principalele beneficii includ îmbunătățirea digestiei, reducerea spasmelor intestinale și ameliorarea colicilor. Are proprietăți antiinflamatoare, antibacteriene și contribuie la sănătatea cardiovasculară.
În ținutul săsesc, pe vremuri, se putea încropi un meniu de prânz cu aceste două super-ingrediente. Haideți să începem cu felul întâi. Nevasta sasului, plecat cu treburi prin gospodărie, se punea la făcut „zupă” de chimen. Simplă, dar un deliciu rar întâlnit.
Leacuri românești după festin: cum te pui pe picioare fără bani mulți și pastile
Ai nevoie de o lingură de untură de porc, un morcov, un păstârnac, o ceapă, un ardei gras și un cartof. Poți adăuga chiar și una-două roșii. Evident, vedeta acestui fel de mâncare este chimenul, deci pregătește o lingură plină. Nu uităm de sare și un vârf de făină. Toate legumele se pun la fiert în apă, întregi. După ce s-au înmuiat și au lăsat tot ce aveau de lăsat în zeamă, sunt scoase și puse deoparte.
Separat se pune la călit chimenul în untură de porc. Se aruncă și puțină făină. După ce s-a rumenit făina, se toarnă un pahar cu apă și se mai lasă un pic, să dea în clocot. Se pune apoi compoziția în supa de legume și se lasă să fiarbă un sfert de oră. Între timp, se pasează bine legumele fierte. Astăzi, un blender rezolvă totul în câteva secunde. Se pune și pasta de legume în supă și se amestecă mereu. La urmă se pun mărar și pătrunjel tocate.
spanac cremos
Vechii sași foloseau un fel de gogoșele sărate, pe care le puneau în „zupa” de chimen. Noi putem folosi astăzi crutoane. Nici nu vă imaginați ce gust incredibil poate avea.
Și, cum un bărbat vârtos nu se satură cu zeamă chioară, urmează și felul doi. Aici intră în scenă spanacul, tot după o rețetă săsească. Avem nevoie de spanac (cam un kilogram), 200 de grame de orez, smântână, untură, lapte, mărar și făină. Nu mai are rost să precizăm că ne trebuie piper și sare.
Începem cu spanacul. Îl spălăm, curățăm și îl opărim în apă cu sare. Îl strecurăm și îl punem deoparte. Imediat încingem într-un ceaun, tigaie de fontă sau vas de tuci untura de porc și călim bine orezul. Turnăm apă (ținând cont de proporția cunoscută apă-orez) și lăsăm la fiert. După ce orezul s-a umflat și a fiert, îl dăm deoparte.
Tot în untură călim rapid și spanacul bine tocat. Amestecăm laptele cu făina, tocăm mărarul și le punem toate laolaltă. Adică amestecăm spanacul călit cu orezul, mixul de lapte și făină și mărarul. Se mai lasă cam 15-20 de minute pe foc mic. Unii bagă, spre final, și la cuptor întreaga compoziție.
În orice caz, iese ceva de te lingi pe degete. Se servește cu șnițele făcute din ciuperci și varză, la care asortăm niște castraveciori murați (în saramură, nu în oțet). Sănătos și bun.
Deși reprezintă doar 2%-3% din totalul diagnosticelor oncologice, cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, pentru că e depistat de obicei târziu. Cauzele apariției bolii nu sunt cunoscute, iar simptomele sunt vagi și ușor de ignorat, spun medicii.
FOTO Shutterstock
Ce este cancerul de pancreas și cum apare
,,Cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, în mare parte pentru că este descoperit prea târziu. Pancreasul este un organ situat profund în abdomen, iar modificările care apar la nivelul lui pot evolua mult timp fără semne specifice de boală”, explică dr. Irina Anghel, medic specialist oncolog.
Până acum, cercetătorii nu au reușit să identifice clar din ce cauză apare această boală, dar au identificat factori de risc.
,,Afecțiunea apare atunci când celulele pancreasului încep să se înmulțească necontrolat ca urmare a unor modificări genetice. Fumatul este considerat principalul factor de risc, alături de obezitate, diabet, pancreatita cronică, consumul cronic de alcool și înaintarea în vârstă. În unele cazuri, sau anumite boli genetice pot crește riscul de apariție a cancerului pancreatic. De asemenea, purtatorii de mutatii in genele BRCA1 sau BRCA2 au risc mai mare de a dezvolta cancer de pancreas in decursul vietii”, spune medicul.
,,Simptomele sunt vagi și ușor de ignorat”
Întrebată despre semnele apariției bolii, dr. Irina Anghel spune:
,,La început, simptomele sunt vagi și ușor de ignorat. Nu exista simptome specifice. Pot apărea dureri abdominale difuze (accentuate in partea superioara) sau dureri de spate, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate și oboseală accentuata. Pe măsură ce boala avansează pot apărea: icterul, urina închisă la culoare și modificări ale scaunului (scaun moale, deschis la culoare), semne care determină de obicei prezentarea la medic”.
Tratamentele disponibile pentru boală
Tratamentul depinde de stadiul în care este descoperită boala, explică medicul oncolog:
,,Intervenția chirurgicală oferă cele mai mari șanse de supravietuire pe termen lung, dar este posibilă doar la un număr redus de pacienți. Chimioterapia și radioterapia sunt folosite frecvent pentru a încetini evoluția bolii și a prelungi supraviețuirea cu o calitate bună a vieții”.
Cercetările continuă însă pentru a oferi cât mai multe șanse pacienților diagnosticați cu aceasta boală.
,,În prezent, cercetările se concentrează pe terapii personalizate, precum tratamentele țintite și imunoterapia. În paralel, îngrijirea paliativă joacă un rol esențial, ajutând pacienții să își controleze simptomele și să își mențină o calitate cât mai bună a vieții”, spune dr. Irina Angel.
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Detoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
Bucătăria tradițională românească deține un adevărat tezaur culinar în materie de detoxificare după sărbători. Evident, țăranul român nu cunoștea termenul,...
Ce este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
Deși reprezintă doar 2%-3% din totalul diagnosticelor oncologice, cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer,...
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de...
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 3 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 3 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Breakingacum 3 zilePSD a decis întrebarea pentru membri, adresată azi, în cadrul referendumului intern. Nu se vorbește despre ieșirea de la guvernare
-
Breakingacum 3 zileTrecutul ascuns al lui Alex Bodi, dezvăluit la „Martorii”
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii