Actualitate
Cele mai frecvente 10 fraude online. Ce trebuie să știe românii și firmele despre siguranța banilor
Fraudele financiare nu mai sunt incidente izolate, ci o industrie digitală în plină expansiune. La nivel european, peste 50% dintre fraude implică deja inteligența artificială, iar furtul de identitate se transformă într-una dintre cele mai sofisticate și greu de detectat forme de atac. În ultimii doi ani, pierderile generate de aceste scheme au crescut alarmant, inclusiv în România.
Furtul de identitate devine tot mai greu de detectat. Foto arhivă
Experții Money Motion avertizează că mecanismele de fraudă evoluează rapid, iar românii persoane fizice sau antreprenori trebuie să înțeleagă mai bine riscurile și soluțiile prin care își pot proteja banii și identitatea digitală atât pentru ei înșiși, cât și pentru afaceri.
Majoritatea victimelor nu raportează niciodată fraudele financiare
Frauda financiară este un fenomen tot mai frecvent, afectând atât cetățenii, cât și companiile. În ciuda anilor de conștientizare, educație și îmbunătățire a sistemelor de prevenire, ultimii doi ani au adus o creștere alarmantă a fondurilor pierdute. Nu vom ști niciodată cu exactitate câți bani sunt în joc, deoarece majoritatea victimelor – atât persoane fizice, cât și juridice – nu vor raporta niciodată ce li s-a întâmplat. Mai mult, numeroase tentative de fraudă rămân înregistrate doar în cele mai noi protocoale de protecție ale băncilor, procesatorilor de carduri și ale altor instituții financiare.
Peste 50% din totalul fraudelor implică inteligența artificială, fie sub formă de conținut generat, conceperea scenariilor de înșelăciune sau analiza punctelor slabe.
Furtul de identitate, deși ca tip de fraudă era în scădere de ani de zile, a devenit mult mai sofisticat și mai greu de detectat odată cu apariția inteligenței artificiale generative. Experții văd ca măsură de urgență ca securitatea să fie plasată în epicentrul fiecărui serviciu digital, în special al celor financiare.
Frauda a devenit un nou serviciu
Experții din întreaga lume avertizează că fraudele au devenit atât de numeroase și de bine organizate încât putem vorbi despre un nivel complet nou al pieței. Astfel, se folosesc tot mai des termeni precum „scam as a service” sau „fraud as a service„. Nu este doar un termen descriptiv; anul trecut a înregistrat o creștere surprinzătoare a soluțiilor tehnologice pe piața neagră, care funcționează ca platforme digitale automatizate pentru realizarea fraudelor, putând fi utilizate de oricine, indiferent de cunoștințele tehnice prealabile.
„Fraudele au devenit industrializate, ceea ce înseamnă că nu mai reprezintă un risc marginal, ci o provocare comună pentru întregul ecosistem financiar. Cei care încă se bazează pe reguli statice și pe controale aplicate după producerea incidentelor sunt deja în urmă; mediul actual impune inteligență în timp real, verificarea identității și colaborare între bănci, comercianți și rețele de plăți.
De aceea, securitatea a devenit unul dintre cele mai valoroase active în domeniul plăților: Mastercard a investit peste 11 miliarde de dolari în securitate cibernetică în ultimii cinci ani. Valorificăm cele mai noi tehnologii pentru a analiza tipare de comportament, scanând miliarde de puncte de date pentru a proteja fiecare dintre cele 159 de miliarde de tranzacții procesate anual, astfel încât băncile, comercianții și clienții acestora să fie în siguranță în fiecare zi – prevenind frauda și escrocheriile în timp real, înainte ca acestea să se producă”, a declarat pentru „Adevărul” Bartosz Ciolkowski, Division President, South East Europe, Mastercard.
Investiția instituțiilor financiare în apărare și detectarea fraudelor este un aspect esențial al reglementării PSD3 a Uniunii Europene. Băncile au acum o responsabilitate mai mare în protejarea cetățenilor și, dacă nu aplică măsuri de protecție suficient de ridicate, vor trebui să preia costurile atacurilor.
Marijo Sutlović, directorul Departamentului de securitate cibernetică și informațională la OTP Bank, este de acord că securitatea este o condiție esențială pentru încredere. „Provocarea pentru bănci este să găsească echilibrul între o protecție puternică și o experiență simplă pentru utilizator (user experience), care este un imperativ. Astăzi, securitatea a devenit unul dintre cele mai semnificative servicii financiare, deoarece fără ea dispare încrederea — adevărata valoare care face diferența în lumea digitală”, spune specialistul.
Cele mai frecvente fraude online
La rândul său, Geanni Suru, fondator Integrare.ai, a enumerat pentru „Adevărul” principalele 10 tipuri de fraude online:
• Phishing – email/SMS false de la bancă, ANAF, curieri pentru furt de date
• Vishing – apeluri „de la bancă” care cer coduri sau acces la telefon
• Magazine online false – produse ieftine, dar nu livrează nimic
• Fraudă cu cardul – site-uri de plată false sau date furate
• Conturi clonă pe social media – cereri de bani de la „prieteni”
• Fraude pe WhatsApp – linkuri malițioase sau furtul contului
• Investiții fake – promisiuni de profit rapid (crypto, trading)
• Romance scam – relații online false pentru a cere bani
• SMS cu livrări / taxe – linkuri false pentru „colete”
• Aplicații malware – aplicații care fură date sau controlează telefonul
„Observăm tot mai des că fraudele digitale nu mai vizează doar infrastructura companiilor, ci și angajații, iar multe incidente se produc chiar în timpul programului de lucru, când aceștia interacționează cu emailuri, linkuri sau apeluri aparent legitime. De aceea, protecția nu mai trebuie gândită exclusiv la nivel de business, ci și la nivel individual, prin educație digitală și instrumente de prevenție. Inteligența artificială joacă un rol esențial în acest context: soluțiile bazate pe AI pot identifica comportamente suspecte, mesaje de tip phishing sau tentative de fraudă în timp real, contribuind atât la securitatea companiei, cât și la protejarea angajaților în activitatea de zi cu zi”, a declarat Suru pentru „Adevărul”.
Cum pot românii să nu cadă în plasa fraudelor online – sfaturi de specialist în AI
• Setează parole atât cu membrii din conducerea companiilor, cât și cu membrii din familie pentru ca atunci când ne sună cineva cu vocea unui membru din companie sau din familie și ne cere o plată urgentă să fim siguri că nu e o tentativă de fraudă
• Pentru companii – toate conturile furnizorilor să fie într-un tabel actualizat unde proprietarul/managerul are control să vadă oricând când cineva din companie face orice modificare – sunt multe fraude pe email unde se anunță companie că un anumit furnizor și-a schimbat contul bancar de exemplu
• Verifică sursa informației, nu mesajul. Accesează direct site-ul oficial sau sună la numărul instituției.
• Nu lua decizii sub presiune. Mesajele urgente sunt un semn frecvent de fraudă.
• Confirmă identitatea persoanei printr-un alt canal, mai ales când se solicită bani sau date sensibile.
• Activează autentificarea în doi pași pentru email, aplicații bancare și conturi social media.
• Nu transmite coduri SMS, parole sau date complete ale cardului nimănui.
• Nu instala aplicații de control la distanță la solicitarea unor persoane care pretind că sunt de la bancă sau suport tehnic.
• Fii sceptic față de investiții cu profit garantat, oferte prea bune sau premii neașteptate.
• Verifică magazinele online și platformele înainte de plată, mai ales când prețurile sunt neobișnuit de mici.
• Actualizează constant dispozitivele și aplicațiile pentru a reduce vulnerabilitățile de securitate.
• Dacă suspectezi o fraudă, anunță imediat banca și schimbă parolele conturilor afectate.
Reacția rapidă a victimei este esențială
Un expert juridic a explicat pentru „Adevărul” ce pot face românii pentru a se proteja în fața avalanșei de tentative de fraudă. „Fraudele online nu mai sunt incidente izolate, ci un fenomen tot mai frecvent, care afectează atât persoane fizice, cât și companii”, a declarat pentru „Adevărul” avocata Elena Grecu reprezentanta unei case de avocatură cu același nume. Potrivit acesteia, din punct de vedere legal, reacția rapidă a victimei este esențială, deoarece primele ore pot face diferența între limitarea prejudiciului și pierderea definitivă a banilor.
„Documentarea corectă și sesizarea promptă a autorităților și a băncii cresc semnificativ șansele de recuperare și de identificare a autorilor”, a spus ea, enumerând principalii pași pe care trebuie să-i parcurgă potențialele victime:
- să oprească imediat orice comunicare cu fraudatorul și să nu mai furnizeze date personale sau bancare
- să salveze toate dovezile: conversații, emailuri, capturi de ecran, ordine de plată, linkuri și profiluri utilizate în fraudă
- să contacteze urgent banca pentru blocarea cardului, contestarea tranzacției și inițierea procedurii de recuperare a sumelor
- să depună plângere penală la Poliție pentru înșelăciune sau fraudă informatică, anexând toate probele disponibile
- să raporteze contul sau anunțul fraudulos platformei unde s-a produs incidentul (marketplace, rețea socială, site) pentru a preveni alte victime
- să formuleze, dacă este cazul, sesizări către autoritățile competente în domeniul financiar sau al securității cibernetice
- să solicite consultanță juridică pentru constituirea ca parte civilă în dosarul penal și recuperarea prejudiciului
„Cred că trebuie adăugată atenție sporită în orice comunicare online. Adresa site-ului spune mai multe decât crezi. Prima oprire ar trebui să fie bara de adrese a browserului. Dacă linkul începe cu „https://” și este însoțit de pictograma unui lacăt, înseamnă că informațiile tale circulă criptat, ferite de ochii curioșilor. Citește însă cu mare atenție și numele domeniului — infractorii construiesc pagini contrafăcute cu denumiri aproape identice cu ale platformelor celebre, modificând o singură literă sau strecurând un caracter în plus, suficient cât să treacă neobservat la o privire rapidă”, a explicat ea.
Pe de altă parte, spune aceasta, credibilitatea unui magazin virtual se testează înainte să scoți cardul din portofel. Orice platformă serioasă își afișează deschis datele de identificare: un număr de telefon funcțional, o adresă fizică verificabilă, codul fiscal al firmei și o adresă de e-mail. Absența acestora este un semnal de îngrijorare. O căutare pe Google cu numele site-ului alături de termeni ca „înșelătorie” sau „experiențe negative” îți poate arăta rapid dacă alți cumpărători au avut parte de surprize neplăcute. Fii la fel de atent și la prețuri: când un articol de firmă este listat la o fracțiune infimă din costul său obișnuit, nu e o afacere bună – e o capcană. Iar un text plin de stângăcii lingvistice, tradus mecanic sau prezentat într-o interfață amatoare, ar trebui să ridice semne de întrebare imediate.
Momentul plății este cel mai sensibil din întregul proces, punctează specialista: Atunci când introduci datele bancare, banca ta ar trebui să intervină automat cu un nivel suplimentar de confirmare – fie un cod trimis pe telefon, fie o aprobare în aplicația mobilă, fie amprenta digitală sau recunoașterea facială. „Această procedură, cunoscută sub denumirea de 3D Secure, este practic un scut împotriva tranzacțiilor neautorizate. Dacă un site preia informațiile fără niciun pas adițional de verificare, mai bine abandonezi comanda. Platformele de încredere colaborează cu furnizori consacrați de procesare a plăților – Netopia, EuPlătesc, Stripe, PayPal. Orice solicitare de virament bancar direct sau de plată prin canale obscure ar trebui să te determine să închizi imediat pagina”, avertizează Grecu.
Extrem de important este felul în care îți gestionezi cardul. Specialiștii în securitate cibernetică sugerează deschiderea unui cont separat, destinat exclusiv achizițiilor virtuale, cu fonduri limitate – sau folosirea unui card digital temporar. „Nu accepta niciodată să memorezi datele bancare pe platformele comerciale: dacă sistemele lor sunt compromise, informațiile stocate sunt printre primele expuse. Cât despre rețelele wireless din spații publice – cafenele, gări, aeroporturi – evită orice tranzacție financiară când ești conectat la ele, întrucât astfel de conexiuni pot fi cu ușurință exploatate de persoane cu intenții rele”, a precizat experta.
Actualitate
Străinii i-au urecheat pe români, după ce au văzut imaginea lui Mircea Lucescu desfigurată pe Arena Națională: „Un moment rău. Dezamăgitor!”
Mircea Lucescu a fost omagiat în lumea fotbalului după decesul său, survenit la 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Înaintea meciurilor din competițiile europene și din România, inclusiv în Liga Campionilor, Europa League și Conference League, s-au organizat momente de reculegere în memoria sa.
Omagiu pentru Mircea Lucescu, pe Arena Națională Foto/Captură TikTok
Un astfel de moment a avut loc și la partida FCSB vs. Oțelul Galați, încheiată cu scorul de 4-0, în play-out. Pe ecranul uriaș al Arenei Naționale a fost afișată imaginea fostului mare antrenor, însă proiecția nu a putut fi redată complet din cauza unor probleme tehnice, ceea ce a afectat vizibilitatea omagiului. A părut cum că, cel mai titrat antrenor din istoria fotbalului românesc, nu ar fi avut un ochi.
„A existat și un moment dezamăgitor pe Arena Națională!”
Incidentul a atras atenția și presei internaționale, inclusiv în Grecia, unde jurnaliștii au au considerat că problema tehnică a tabelei de marcaj a diminuat impactul emoțional al omagiului și a dezonorat amintirea lui Mircea Lucescu.
„Un moment rău pentru români, în cinstea lui Mircea Lucescu!
Marele Mircea Lucescu a încetat din viață marți, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, după o internare la Spitalul Universitar de Urgență din București. Mari echipe ale Europei au transmis mesaje pentru cel mai de succes antrenor român, iar un gest similar a fost făcut și de Peluza Nord la meciul FCSB – Oțelul.
Din păcate, a existat și un moment dezamăgitor pe Arena Națională, legat de omagiul adus lui Mircea Lucescu înaintea meciului FCSB – Oțelul, încheiat 4-0. Pe lângă acoperișul care nu poate fi retras, cel mai mare stadion al țării se confruntă și cu probleme la cubul care servește drept tabelă de marcaj.
Din acest motiv, imaginea lui Mircea Lucescu afișată în timpul momentului de reculegere a fost distorsionată!”, au scris jurnaliștii greci de la Sfina.
Actualitate
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar
obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la
suprafață frustrări mai vechi despre stat, bani și competență. Discuția este pur ipotetică, în condițiile în care nu s-a pus, oficial, problema revenirii la serviciul militar obligatoriu.
Serviciul militar obligatoriu sperie mulți tineri români. FOTO: MAPN
Discuția de pe platforma Reddit pornește de la o afirmație care sună categoric: „Serviciul militar obligatoriu este doar pe pauză în momentul de față, poate fi introdus mâine fără nicio problemă legală.”
De aici, firul conversației se rupe rapid în două direcții: una alarmistă, care vede reintroducerea ca inevitabilă, și una sceptică, care o consideră improbabilă sau chiar imposibilă în contextul actual al României.
Autorul inițial își susține ideea printr-o listă de țări europene care au reintrodus sau extins serviciul militar:
„Croația – S-a reintrodus anul acesta, 2 luni obligatorii doar pentru bărbați.
Suedia – S-a reintrodus în 2017. Sunt recrutați toți (bărbați și femei), dar sunt selectați doar cei mai apți.
Letonia – S-a reintrodus în 2024, cu o durată de 11 luni.
Lituania – S-a reintrodus în 2015.
Danemarca – Din 2025, serviciul militar s-a extins și la femei, iar durata a crescut de la 4 luni la 11 luni.
Norvegia – S-a extins serviciul militar și la femei în 2015.
Germania – S-a spus că se reintroduce serviciul militar voluntar pentru 2 ani; dacă nu fac rost de destui oameni, o să îl introducă pe cel obligatoriu.
Franța și Polonia – S-a reintrodus serviciul militar voluntar de 10 luni.
Estonia, Grecia, Austria, Finlanda, Elveția, Cipru și Turcia – Deja există serviciu militar obligatoriu, ca să nu mai vorbim de țări precum Ucraina și Rusia”.
Autorul postării susține, corect, că în România s-a introdus serviciul militar voluntar. Acesta face o speculație: „Dacă programul nu o să aibă succes, o să trecem la conscripție. Am o presimțire că nu o să aibă succes acest program; pentru a reuși, statul român ar trebui să creeze o propagandă bună, iar eu nu cred că este destul de capabil să facă așa ceva.”
Într-adevăr, anumiți analiști militari avertizează că dacă programul voluntar nu va reuși, singura soluție ar fi reîntroduce serviciul militar obligatoriu.
Dacă Armata Română nu reușește să-și completeze rezerva operațională prin modalitatea voluntariatului se poate ajunge la măsuri extreme: „la un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”, a afirmat pentru „Adevărul” generalul (r) Virgil Bălăceanu. Nicio armată nu funcționează fără rezervă, a spus el. Mai ales în condițiile actuale. Totuși, Bălăceanu este încrezător că programul de voluntariat va fi un succes.
Autorul postării pune, la final, câteva întrebări:
„Când o să fie reintrodus, ați vrea să fie pentru toată lumea? Și pentru bărbați și pentru femei? Ați vrea să fie cum e în Elveția, unde poți alege să faci serviciu militar sau serviciu în folosul statului pentru o perioadă mai lungă?”
„Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?””
Replica nu a întârziat: „Ești tu sigur? Din lista prezentată de tine, doar 4 țări au introdus serviciul militar OBLIGATORIU. Restul sunt toate voluntare. Cam sună a fumigenă.” Această intervenție schimbă tonul discuției și introduce un element esențial: diferența dintre percepție și realitate. Mai mulți participanți subliniază că, în multe state, „obligatoriu” nu înseamnă universal: „Se aleg doar dintre cei mai fit și se face apoi o tragere la sorți.”
Un reputat general avertizează: „La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”
De aici, conversația alunecă spre o analiză pragmatică. Un utilizator punctează: „Singurele țări unde mai mult de 20% din bărbații apți chiar fac armata sunt Finlanda, Elveția, Austria, Ucraina, Grecia, Turcia și Cipru.” Cu alte cuvinte, modelul invocat ca exemplu este, de fapt, mult mai limitat în practică.
Dar poate cea mai puternică direcție a dezbaterii nu este nici geopolitică, nici juridică, ci economică. „România este într-o situație economică dezastruoasă”, scrie cineva. „Să iei mii, zeci de mii de oameni din economie și să îi ții pe banii statului la instructaj e o idee absolut idealistă.” Această observație este reluată în forme diferite: costuri, lipsa infrastructurii, risipa. Iar tonul devine rapid sarcastic: „Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?”
„O să o frece de pomană un an”
Neîncrederea în instituții apare constant ca fundal al discuției. „Deja aud titluri: scandal uriaș la Ministerul Apărării. Milioane de euro pentru uniforme au ajuns în imobiliare din Dubai.” Este mai mult decât o glumă – este expresia unei percepții generalizate despre corupție și ineficiență. Un alt utilizator amintește de exerciții reale: „Abia au avut câteva autobuze. Foarte puțini au făcut măcar o tragere.”
Experiențele personale sau poveștile transmise din generație în generație joacă și ele un rol important. Un comentariu sintetizează această memorie colectivă: „O să o frece de pomană un an, o să mănânce mâncare infectă, o să muncească la câmp sau la casa vreunuia.” În același timp, există și o notă paradoxală: „peste ani își vor aduce aminte o versiune romanțată, pentru că în jegul ăla se leagă prietenii.”
„1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”
Un alt fir important al discuției este relevanța militară propriu-zisă. „1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”, spune cineva, sugerând că războiul modern nu mai are nevoie de mase de recruți slab pregătiți. Ideea este susținută indirect și de alții, care critică modelul clasic de armată: „jumătate din ciclu sunt bibani, cealaltă jumătate devin veterani și își bat joc de bibani.”
Germania are nevoie de mai mulți militari. Friedrich Merz: „Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”
Nu lipsesc nici observațiile despre inegalitate și evitarea sistemului. „Se găsesc metode de șpagă + pile ca să eviți lejer serviciul militar.” Sau, într-o notă ironică: „La cât de bine merge evidența populației, le urez noroc să mă găsească.” În percepția publică, orice sistem obligatoriu ar fi aplicat selectiv și inechitabil.
Un alt punct sensibil este impactul asupra vieții personale. „Sunt curios cum funcționează dacă ai un credit… ce faci cu rata?”
Discuția atinge și teme ideologice. Un comentator respinge ideea unei decizii pur naționale: „Suntem în NATO, strategia va veni de la comandamentul NATO, nu de la alde Ciucă.” În același timp, altcineva contrazice: „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România.”
În final, poate cea mai dură concluzie vine din experiență directă: „Am făcut armata și pot să spun că ăla care e de acord cu stagiu militar obligatoriu e minim cretin.” Este o afirmație care rezumă tonul general al dezbaterii: mai degrabă respingere decât entuziasm.
Actualitate
Iranul își crește de 9 ori precizia rachetelor. Cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse, nu sateliții
Sateliții, de unii singuri, nu explică creșterea de nouă ori a preciziei loviturilor Iranului — potrivit InformNapalm, cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse.
Rachete iraniene/FOTO:X
Rata de lovire a rachetelor iraniene a crescut de la 3% la 27% în doar câteva săptămâni. Transferul de date a fost real, însă fără intervenția forțelor speciale ruse, care să lege recunoașterea de executarea focului, o asemenea evoluție rapidă nu ar fi fost posibilă.
Precizia atacurilor cu rachete ale Teheranului împotriva unor ținte americane și israeliene a crescut de nouă ori în câteva săptămâni de la declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran — nu ca urmare a unor arme mai performante, ci datorită transferului de doctrină militară din partea Rusiei, susține comunitatea de informații voluntare InformNapalm. Analiza acesteia corelează transferuri confirmate de informații, date de pe câmpul de luptă și doctrina forțelor pentru operațiuni speciale ruse pentru a explica o creștere a eficienței loviturilor iraniene pe care simpla partajare de imagini satelitare nu o poate justifica.
Cooperarea militară dintre Rusia și Iran s-a intensificat constant de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. De atunci, colaborarea s-a extins pe multiple planuri: Moscova ar fi furnizat Iranului informații despre pozițiile navelor și bazelor americane și ar fi livrat drone modernizate de tip Shahed — cunoscute sub numele Geran-2 — în martie 2026. În paralel, Iranul continuă să sprijine Rusia cu tehnologie de drone testată în luptă în Ucraina, inclusiv împotriva sistemelor occidentale de apărare aeriană.
Partajarea de informații nu explică singură saltul de precizie
InformNapalm notează că sateliți ruși au monitorizat cel puțin 46 de locații din 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, inclusiv baze militare americane și infrastructură critică. În același timp, alte relatări indică faptul că Rusia ar fi furnizat Iranului date privind pozițiile și deplasările trupelor, navelor și aeronavelor americane, precum și o listă de 55 de obiective energetice israeliene considerate critice.
Cu toate acestea, imaginile reprezintă doar materie primă. Potrivit InformNapalm, rata de succes a rachetelor balistice iraniene a crescut de la aproximativ 3% în primele săptămâni ale conflictului la circa 27% până la jumătatea lunii martie. Alte analize arată că intensificarea loviturilor coincide exact cu această perioadă. Deși munițiile de tip cluster pot mări aria de impact, acestea nu explică selecția țintelor, sincronizarea atacurilor sau capacitatea de a depăși apărarea antiaeriană — elemente care necesită un sistem complex de comandă și control.
Forțele speciale, veriga lipsă
Potrivit analizei, doctrina militară rusă se bazează pe două sisteme interconectate: complexul de recunoaștere-lovire, destinat armelor de mare precizie cu rază lungă, și complexul de recunoaștere-foc, care integrează informațiile tactice cu artileria și sprijinul aerian apropiat. Ambele funcționează ca un ciclu continuu care include identificarea țintei, transmiterea coordonatelor, luarea deciziilor și executarea loviturii.
În centrul acestor sisteme se află forțele pentru operațiuni speciale ale Rusiei. Rolul lor este de a confirma țintele, actualiza coordonatele, transmite datele către sistemele de comandă, ajusta loviturile și evalua rezultatele. Fără această verigă, susține InformNapalm, chiar și cele mai precise informații nu pot produce rezultatele dorite.
Analiza menționează și o ofertă atribuită Moscovei în timpul unor negocieri de încetare a focului: Rusia ar fi propus oprirea transferului de informații către Iran în schimbul limitării sprijinului de intelligence oferit Ucrainei de către Statele Unite — un indiciu că astfel de transferuri există.
Modelul ucrainean, exportat
Rusia a testat această abordare în Siria, începând cu 2015, unde forțele speciale au coordonat lovituri aeriene și cu rachete. Ulterior, doctrina a fost aplicată pe scară largă în Ucraina, inclusiv în atacuri repetate asupra infrastructurii energetice.
Lista presupusă de 55 de obiective energetice israeliene urmează aceeași logică: loviturile asupra infrastructurii electrice pot genera efecte în lanț la nivel de stat, în timp ce atacurile paralele asupra sistemelor de apărare aeriană reduc capacitatea de protecție și cresc eficiența loviturilor ulterioare.
„Asistăm la o integrare reciprocă, în timp real, a capacităților de luptă ale regimurilor autoritare”, concluzionează InformNapalm. „Nu este vorba doar despre schimb de date, ci despre transferul unei logici complete de război.”
Modelul de război pe care Rusia îl împărtășește acum cu Iranul a fost construit pe parcursul a patru ani de conflict în Ucraina. În același timp, experiența Kievului în contracararea acestuia — de la drone interceptoare la sisteme stratificate de apărare aeriană — a transformat Ucraina într-un partener tot mai căutat de state interesate de tehnologii moderne de apărare.
Străinii i-au urecheat pe români, după ce au văzut imaginea lui Mircea Lucescu desfigurată pe Arena Națională: „Un moment rău. Dezamăgitor!”
Mircea Lucescu a fost omagiat în lumea fotbalului după decesul său, survenit la 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani....
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la suprafață frustrări mai vechi...
Iranul își crește de 9 ori precizia rachetelor. Cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse, nu sateliții
Sateliții, de unii singuri, nu explică creșterea de nouă ori a preciziei loviturilor Iranului — potrivit InformNapalm, cheia o reprezintă...
Paștele, de la tradiție la sărbătoare comercială. „Înainte n-a fost spectacol, el a coagulat în jurul său credința comunității“
Paștele se apropie și, pentru mulți, înseamnă pregătiri, cumpărături și timp petrecut în familie. În orașe, sărbătoarea se simte mai...
Explozie pe piața imobiliară din Europa: Ungaria urcă peste 20% la prețul locuințelor, România – peste media UE
Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au continuat să crească în ultimul trimestru al anului 2025, însă evoluția rămâne inegală între...
Comunicarea cu pacientul, una dintre marile provocări ale sistemului medical din România. Lecția din Marea Britanie
Comunicarea între medic și pacient este esențială. Cel puțin teoretic. În practică, România are lipsuri la acest capitol. În facultate,...
Țara în care șoferii cu mașini scumpe fură combustibil de peste un milion de euro pe săptămână: „A venit unul cu un Mercedes AMG GT și a plecat fără să plătească”
În Marea Britanie, furturile de combustibil din benzinării au crescut semnificativ în ultimele luni, pe fondul scumpirii carburanților generate de...
-
Actualitateacum 2 zileMojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
-
Actualitateacum 3 zileArma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”
-
Actualitateacum 3 zileHaitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
-
Actualitateacum 2 zileVictimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
-
Actualitateacum 2 zile
Țara în care șoferii cu mașini scumpe fură combustibil de peste un milion de euro pe săptămână: „A venit unul cu un Mercedes AMG GT și a plecat fără să plătească”
-
Actualitateacum 2 zile
Comunicarea cu pacientul, una dintre marile provocări ale sistemului medical din România. Lecția din Marea Britanie
-
Actualitateacum o zi
Explozie pe piața imobiliară din Europa: Ungaria urcă peste 20% la prețul locuințelor, România – peste media UE
-
Actualitateacum 23 de ore
Paștele, de la tradiție la sărbătoare comercială. „Înainte n-a fost spectacol, el a coagulat în jurul său credința comunității“