Actualitate
17 noiembrie: Ziua în care a murit prințesa Elena Ghica, prima femeie alpinist. A fost una dintre cele mai erudite figuri ale secolului al XIX-lea
17 noiembrie este ziua când a murit scriitorul George Murnu, cel care a tradus epopeile homerice Iliada și Odiseea. În aceeași zi s-au născut sculptorul Constantin Baraschi și Antonie Plămădeală, mitropolit al Ardealului, și s-au stins din viață cântărețul George Folescu și poeta Magda Isanos.
Aleea Cariatidelor din Herastrau, reconstituita dupa sculptura lui Constantin Baraschi
1888 – A murit scriitoarea Dora D’Istria, prima femeie alpinist
Prinţesa Elena Ghica, fiica banului Mihalache Ghica şi
nepoata domnitorului Grigore Ghica a fost una dintre cele mai erudite femei ale
secolului al XIX-lea. Scriitoare şi feministă convinsă a făcut o carieră literară
sub pseudonimul de Dora d’Istria. Prinţesa româncă a fost prima femeie din
istorie care a escaladat vârful Moench din Alpii Elveţieni, unde a înfipt
tricolorul românesc.
Dora d’Istria FOTO historia.ro
Prinţesa Elena Ghica a fost un copil minune. S-a născut în
Bucureşti pe 3 februarie 1828, într-o familie nobilă, fiind nepoata
domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. Mama ei a fost Catinca Ghica, prima
femeie româncă care a publicat o carte tradusă din limba franceză şi numită „Pentru
educaţia copiilor”.
Prinţesa Elena a crescut într-un mediu propice pentru
dezvoltarea spirituală şi inteligenţa ei a uimit de la vârste fragede.La
vârsta de cinci ani învaţa deja limbile greaca, latina, franceza,
italiana, engleza şi germana.
La 11 ani a scris prima nuvelă, iar la 14 ani traducea „Iliada”
lui Homer din originar în limba germană. Pictoriţă cu talent înnăscut, Elena
şi-a expus primele tablouri la vârsta de 16 ani. La vârsta adolescenţei
vorbea fluent nouă limbi străine: italiană, engleză, germană, franceză, română,
greacă, latină, rusă şi albaneză. A studiat la Viena, Veneţia şi Berlin.
S-a întors în ţară, la Iaşi, împreună cu familia la vârsta
de 21 de ani. De farmecul prinţesei cu origini româneşti a fost vrăjit ofiţerul
rus Alexandr Kolţov Masalski. Elena Ghica s-a căsătorit în 1849, la Iaşi, şi a
părăsit ţara cu soţul rus pentru a se stabili la Sankt Petersburg.
Frumuseţea şi talentul prinţesei au
făcut furori în Rusia. Elena Ghica a câştigat în Rusia premiul I la concursul
de peisaje organizat de muzeul Ermitaj. Ruşii nu i-au tolerat însă convingerile
libertine.
„Dora D`Istria urmă pe bărbatul său în Rusia unde a stat
vreo 5-6 ani până când în timpul războiului din Crimea, opţiunile sale
foarte liberale făcură pe miniştrii să-i spună neted că altă ţară, nu imperiul
lui Nicolae I s-ar potrivit mai bine cu obiceiurile şi pornirile spiritului
ei”, scrie Ionescu Gion în „Portrete istorice”, în capitolul alocate
prinţesei Ghica.
În timpul Războiului Crimeii, românca şi-a arătat simpatia
pentru Franţa şi Anglia şi nu s-a sfiit să-şi expună convingerile. A fost
pedepsită de oficialităţile ruse şi în 1856 a ajuns să fie bătută la
palatul gubernial din capitala rusă. Izgonită din Rusia , s-a separat de
soţ. Nu a divorţat şi, oficial şi a rămas principesa Kolţov-Masalski.
După plecare din Rusia s-a lansat ca scriitor în lumea
artistică sub pseudonimul Dora D`Istria. Se spune că a ales Istria pentru că ar
fi vrut să-şi sublinieze apartanenţa balcanică, familia sa având origini
albaneze. S-a mai spus că „Dora”
ar veni de la cuvântul „dor” şi poate acesta a fost modul în care
prinţesa, care a trăit departe de ţară, a vrut să-şi exprime sentimentele
constante de dor faţă de patria sa.
Prinţesa s-a stabilit în Elveţia, la Arau. Aici a
escaladat vârful Moench din Alpii elveţieni, unde a înfipt tricolorul pe care
era brodat numele României, devenind astfel prima femeie din istorie care a
reuşit această performanţă.
Şi-a expus experienţa în cartea „La Suisse
allemande et l’ascension de Moench”, publicată la Paris şi Geneva, în 1856.
A scris articole şi studii despre literatură geografie, istorie, artă la
publicaţii de renume din străinătate. S-a spus despre Dora d’Istria că a fost
şi un jurnalist strălucit.
A fost o luptătoare pentru drepturile femeilor. Cea mai
cunoscută lucrare a sa a apărută în 1869 şi s-a numit „Despre femei de o
femeie”. Cartea prezintă statutul femeii, situaţia materială şi socială a
femeilor şi militează pentru obţinerea drepturilor egale cu bărbaţii. A
publicat, de-alungul carierei sale de scriitoare, în şase limbi: franceza,
italiana, greaca, rusa, germana şi engleza.
În Italia, prinţesa cu origini româneşti a fost o voce
feminină importantă a secolului. A corespondat cu revoluţionarul Giuseppe
Garibaldi căruia i-a expus ideile sale politice, prin care propunea un plan de
federaţie, formată din state independente, în Balcani, care să cuprindă pe
italieni, albanezi, greci şi pe români.
„Nu e departe ziua când, de la culmile Carpaţilor la
ţărmurile Mării Egee, steagul principelui român Mihai Viteazul ca şi cele ale
lui Caragheorghe, Scanderbeg şi Canaris vor fâlfâi liber peste frumoasele
ţinuturi unde aceşti vajnici patrioţi şi-au vărsat sângele”, scria românca.
Elena Ghica şi-a trăti cea mai mare parte a vieţii
sale în Italia, la Florenţa. A murit la 17 noiembrie 1888, în casa din
Florenţa, numită Villa D`Istria. Şi-a lăsat averea Primăriei din Bucureşti cu
menţiunea de a fi folosită pentru administrarea spitalului Pantelimon, unitate
care a fost ctitoria familiei Ghica.
„Prin testamentul olograf ce s-a găsit după moarte, Dora
D`Istria, după mici legături lăsate fraţilor şi servitorilor săi, instituie
moştenitoare a averii sale din România pe Primăria Bucureşti, însărcinează pe
Primăria Florenţa a vinde Villa D`Istria în folosul institutului de
surdo-muţi”, notează Ionescu Gion în „Portrete Istorice”.
1899 – S-a născut fizicianul Ştefan Vencov
Ștefan Vencov s-a născut pe 17 noiembrie 1899 la Buzău și a
încetat din viață la 8 septembrie 1955 în Marxstadt, Germania. A fost un
fizician și profesor universitar român, membru corespondent (1948) al Academiei
Române. A adus contribuții, prin studiile sale, în domeniul descărcărilor
electrice în gaze, precum și în domeniul cercetării spectrelor de
absorbție a numeroase substanțe.
1902 – S-a născut sculptorul Constantin Baraschi
Constantin Baraschi s-a născut pe 17 noiembrie 1902 la
Câmpulung și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți sculptori români în
perioada interbelică.
Printre operele sale se află două altoreliefuri pentru Arcul
de Triumf, două basoreliefuri pentru fațada Institutului Botanic din Capitală
și ansamblul statuar Fântâna Modura de pe Aleea Cariatidelor (numită la acel
moment Aleea Restaurației) din Parcul Herăstrău, ce ducea spre Pavilionul
Regalității, ridicat pentru a marca Luna Bucureștiului.
Sculptorul Constantin Baraschi FOTO Wikipedia
Lucrarea a fost realizată în 1939, dar a fost distrusă în
anii ‘50 pentru a face loc statuii lui I.V. Stalin. Grupul statuar amplasat
astăzi la intrarea în Herăstrău a fost realizat de sculptorul Ionel Stoicescu
în 2006, pe baza imaginilor operelor inițiale și a unei cariatide originale ce
a fost descoperită în Cimitirul Bellu.
Baraschi este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu,
Alexandru Sahia și George Coșbuc din Parcul Carol I, al celor 15 panouri
decorative cu tematică astrologică de pe blocul Zodiac, construit în perioada
interbelică, al monumentului Kilometrul 0 din fața Bisericii Sf. Gheorghe din
București, al Monumentului Eroilor de la Predeal, al statuilor lui V. Conta,
A.D. Xenopol (singura care mai există astăzi) şi Titu Maiorescu ridicate la
Iaşi.
1926 – S-a născut Antonie Plămădeală, mitropolit al
Ardealului
S-a născut în anul 1927 într-o familie de țărani din
Stolnicești, județul Lăpușna (Basarabia) în anul 1927, primind numele Leonida.
A urmat cursurile Seminarului Teologic de la Chișinău, apoi București și
cursurile Facultăților de Teologie din București și ale Institutului Teologic
Universitar din Cluj.
A fost tuns în monahism în anul 1948, primind
numele Antonie, la Mănăstirea Prislop, apoi hirotonit ierodiacon în
1949. Transferat la Mănăstirea Slatina, a fost hirotonit ieromonah în
anul 1953.
În anul 1949, a fost condamnat (în lipsă) la 7 ani
închisoare, pentru activitate anticomunistă; arestat și rejudecat în anul 1954,
a fost condamnat la 4 ani închisoare, fiind însă grațiat în 1956. Atunci se
înscrie la doctorat la la Institutul Teologic Universitar din Cluj, când, din
motive politice, este constrâns să le întrerupă.
Exclus din rândurile clerului și din cinul monahal (pe
motive politice) între anii 1959-1968, supraviețuiește angajându-se ca muncitor
pe la mai multe întreprinderi.
Este reprimit în cler în anul 1968 și numit secretar-șef la
Institutul Teologic din București. Își reia studiile doctorale, însă peste
hotare, la Heythrop College (Oxfordshire), apoi la Londra, cu teza „Biserica
slujitoare în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și în teologia contemporană”,
susținută în anul 1972.
Pe 27 decembrie 1970 a fost hirotonit vicar
patriarhal, cu titlul „Ploieșteanul”. Numit responsabil cu relațiile
externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului pe 9
decembrie 1979. Pe 10 ianuarie 1982 a fost ales arhiepiscop al
Sibiului și mitropolit al Ardealului, funcții pe care le-a deținut până la
moarte.
După căderea comunismului, a fost ales membru de onoare al
Academiei Române (în 1992). S-a îngrijit de reconstrucția și/sau restaurarea
mai multor biserici, mănăstiri și a clădirilor anexe. Cea mai mare ctitorie a
sa a fost la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde a început construcția incintei
mănăstirii și a clădirilor anexe încă din anii ’80, mănăstirii adăugându-i-se o
bibliotecă și o expoziție de obiecte bisericești, carte veche și icoane pe
sticlă (obiectele fiind donația Mitropolitului Antonie).
Ca responsabil cu relațiile externe ale Bisericii
Ortodoxe Române, a luat parte la vizitele făcute altor Biserici creștine, a
participat ca delegat și uneori ca membru în organismele de conducere al
Consiliului Ecumenic al Bisericilor, la întrunirile Conferinței Bisericilor
Europene și la sesiunile Comisiei de dialog între Biserica Ortodoxă și Biserica
Romano-Catolică.
Pe lângă responsabilitățile sale bisericești, IPS Antonie
și-a continuat și cariera academică, publicând mai multe volume de studii și
articole pe teme de teologie biblică, spiritualitate, istorie bisericească,
relații ecumenice etc., predici, dar și articole de presă și interviuri, precum
și literatură și memorialistică.
1932 – S-a născut George Muntean, folclorist, critic şi
istoric literar
A fost un lingvist și jurnalist român, care a candidat la
presedinția României în anul 1996. În 1960 intră, prin concurs, la Institutul de Istorie
Literară și Folclor al Academiei, condus de G. Călinescu, devenind cercetător
științific; între 1974 și 1979, redactor-șef al Revistei de istorie și teorie
literară, publicată de Institutul de Istorie și Teorie Literară „G.
Călinescu”.
Debutează ca folclorist în revista Albina și Cultură poporului (1954). Debut
editorial cu Folclor din Suceava (1959), cules de la mama sa. Începînd din
1956, cînd îi apare primul articol despre „folclorul nou”, publică
în diverse ziare și revista: Contemporanul, România literară, Viață Românească,
Scînteia,
Revista de istorie și teorie literară, Albina.
A scris prefața la cărți semnate de VI. Streinu. AI.O. Teodoreanu, V. Gherasim,
G. Drumur, Al. Badauta, G. Călinescu, V. Alecsandri, I. Kojevnikov. Autor al
unor antologii (de proverbe, reportaje, pagini din istoria gândirii teatrale
românești, folclor, versuri pentru copii etc), studii în tratate și volum
colective, ed. (VI. Streinu, G. Călinescu, Al. Philippide).
George Muntean FOTO Primăria comunei Bîlca
A alcătuit
Antologia Unirii: 1918-l983 (în colab., 1983) și a coordonat, împreună cu I.
Frunzetti, volumul Artă și literatură în slujba independenței naționale (1977).
Din această vastă producție literară, George Muntean a alcătuit doar două volume.:
Cercetări literare (1969), incluzând articolul de istorie literară și folclor,
și Interpretări și repere (1982), care cuprinde studii dedicate în
exclusivitate folclorului.
Primește premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei
pentru volumul colectiv „Independența României” (1977).
Încadrat adeseori în familia „descendenților critici ai lui George Călinescu”,
George Muntean a moștenit într-adevăr de la maestrul sau deschiderea către cele
mai diverse domenii ale culturii, fervoarea ideilor, investigația speculative.
Volumul Cercetări literare (1969) reunește studii de
estetică (O perspectiva asupra sistematizării artelor), de literatură populară
(Paremiologie; Meșterul Manole – lectură experimentală; Folclor meșteșugăresc
francez), de sociologie literară (Lumea meseriilor în opera lui I.L.
Caragiale), contribuțîi privind aspecte din creația unor scriitori români
(Mihail Sadoveanu, poet al istoriei naturale; G. Călinescu – vocația teatrului;
G. Călinescu și artele) sau unele descoperiri arhivistice (Un cronicar necunoscut;
Eminescu în lumina unor documente noi).
Tema centrală a preocupărilor lui George Muntean -folclorul – va face obiectul
culegerii de studii Interpretări și repere (1982). Creația populară este
comentată nu atât din perspectiva folcloristului și a etnografului, cât mai
ales din cea a criticului literar, interesat în primul rând de valoarea
estetică a folclorului.
Nu întîmplător autorul, discutând despre „contem-poraneizarea
și statornicia în folclor”, condamnă imitația, surogatul și produsele
parafolclorice, stimulate de o „tot mai insistență și masivă împingere a
vieții folclorice către simularea ei scenică, în față unui public de dinafara
statutului ei curent”.
Alte studii sunt consacrate cântecului popular de dragoste, doinei și dorului ca
expresii ale spiritualității românești, concordanțelor dintre lirica populară
și cea cultă, baladei Meșterul Manole.
O mențiune specială merită eseul
Literatură cultă și populară în epoca marilor clasici, care nu este numai o
sintetică istorie a folcloristicii românești din a două jumătate a secolului al
XlX-lea, ci și o investigare a raporturilor extrem de fertile pe care Eminescu,
Creangă, Slavici sau Caragiale le-au avut cu creația populară.
1939 – A murit cântăreţul George Folescu
A studiat la Conservatorul din Bucureşti cu Dimitrie
Popovici – Bayreuth. A fost unul dintre membrii fondatori ai Operei din
Bucureşti, preşedinte al Societăţii corale „Carmen”, profesor la
Conservatorul din Bucureşti.
George Folescu FOTO Viața Liberă
Figură proeminentă printre interpreţii vocali români,
Folescu a contribuit la ridicarea prestigiului primei scene lirice româneşti,
afirmându-se ca un artist cu o profundă muzicalitate, cu o deplină stăpânire a
unor mijloace vocale remarcabile şi cu un ascuţit simţ dramatic.
A promovat în mod consecvent cântecele populare româneşti,
pe care le interpreta cu o rară măiestrie. A murit la Bucureşti, la 17
noiembrie 1939.
1944 – A murit poeta Magda Isanos
Magda Isanos a fost o avocată, poetă, prozatoare
și publicistă română. S-a născut în anul 1916, aprilie, 17, la Iași,
într-o familie de medici. Se îmbolnăvește la un an și șase luni de poliomielită,
salvându-se numai prin grijă neistovită a mamei sale, dar rămânând cu o
sensibilitate a sănătății și o dificultate vizibilă la mers.
Urmează Liceul Eparhial din Chișinău, dovedind o mare pasiune pentru limba
română, istorie și filosofie. în clasa a șasea a liceului, în 1932, publică
primele poezii într-o revista școlară, dar adevăratul debut este marcat de
publicarea, în 3 martie 1934, în „Viața Basarabiei”, a poeziei
Ploaie.
Magda Isanos FOTO Wikipedia
Din toamna aceluiași an începe la Iași studiile universitare; se înscrie
inițial la Facultatea de Litere și Filosofie, urmând în același timp și
cursurile Facultății de Drept. Se consacră apoi definitiv acestei din urmă
facultăți, pe care o încheie în 1938. în toată această perioada a studenției
publică mult în „Viața Basarabiei”, „însemnări ieșene”, „Cuget
moldovenesc”, „Pagini basarabene”, mai ales poezie, dar și
cronici literare.
În anul 1939 se înscrie în Baroul de Iași ca avocat stagiar.
Rămâne legată de poezie, de activitatea culturală și artistică în general,
numele ei fiind ades întâlnit în paginile diferitelor reviste, participând
chiar nemijlocit la apariția, la Iași, a ziarului de informații „Voința”,
în 1941.
Este și anul când suferința poetei se agravează: la început certificatele
medicale constată o boală de plămâni, pentru ca, mai târziu, să fie specificată
și o afectare cardiacă. Poeta își continuă totuși cu febrilitate activitatea,
concretizată și prin apariția primului volum, intitulat simplu Poezii, în 1943,
la Iași.
Se stinge din viață în București, la 17 noiembrie 1944. În 1945 Editura
Fundațiilor oferă Premiul pentru Dramaturgie acordat scriitorilor tineri
cuplului Magda Isanos- Eusebiu Camilar pentru drama „Focurile”.
Într-o fulgurantă viață de om Magda Isanos a încercat împlinirea prin poezie,
proză scurtă, tablete, critică literară, drama, traduceri. Poezia ei, parte
dominantă și rezistență a operei, este un permanent pariu cu timpul, pe care,
inexorabil știindu-l, îl provoacă mereu.
Cu o conștiința a destinului asumată, ea încearcă să-l
depășească prin poezie, și de aici se naște nota cea mai acută, cea mai gravă
și mai înălțător-umană a liricii sale.
Este în poezia ei marea taină care trebuie mereu spusă,
mereu rescrisă, spre împărtășire, adresându-se celor din jurul ei. Notele
dramatice ale suferinței sunt mereu estompate, căci poeta și-a asumat
responsabilitatea de a învața oamenii să privească mereu în sus. Este o voce
lirică distinctă, feminină, care deschide o direcție a liricii moderne în acest
sens.
1957 – A murit scriitorul şi istoricul George Murnu
George Murnu, în aromână, Ioryi al Murnu, s-a
născut la 1 ianuarie 1868 în Veroia, Perifereia Kentrikis Makedonias, Grecia și
a decedat la 17 noiembrie 1957 la București. A fost un scriitor, traducător și
istoric, membru al Academiei Române din 1923.
George Murnu a fost un excepțional traducător al literaturii
române și de asemenea un prestigios scriitor aromân modern. S-a născut la 1
ianuarie 1868 într-ο familie de macedoneni în cătunul Brazi, de lângă orașul
Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița.
George Murnu FOTO Wikipedia
Tatăl său, Ioan Murnu, studiase la Atena și era
profesor de limba elină, latină și franceză, la liceul din Xanthi (azi în
Grecia), la gimnaziul din Bitolia, azi în Republica Macedonia, apoi paroh la
biserica greco-macedoneană din Budapesta.
A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de
alte așezări aromâne – Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se
continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Iugoslavia, cu un
alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai
vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către
muntele Caimaccealan.
Locuri de basm ca frumusețe naturală și ca poveste
mitologică, pe care viitorul traducător al lui Homer a fost parcă predestinat
să le cunoască încă din copilărie. George Murnu a fost frate mai mare al
artistului plastic Ary Murnu (1881-1971). Pe linie maternă, ascendența lui
Murnu pare să fi fost, cel puțin în parte, grecească. Grecesc a fost si mediul
cultural în care s-a format, la Xanthi, unde a inceput cursul liceal, ca si la
Bitolia, unde l-a terminat (1888).
Dacă, până la urmă, energia lui spirituală s-a deversat in
albia culturii românești și nu în a celei neo-grecești, cum dădea inițial
semne, decisiv a fost scurtul interval (1882-1883) când, la Bitolia, în afară
de liceul grecesc, mai vechi, a funcționat pe spezele statului român, care iși
cucerise de curând independența și un gimnaziu românesc, avându-l ca director
pe Ioan Murnu (m. 1921, București).
Așa se face că, după ce începuse cu exerciții școlărești de
versificare în grecește, tânărul Murnu debutează în românește sub pseudonimul
Alpindor di Selli (Selia), cu care, în revista. Țara nouă (iulie
1887), semnează poemul Pindul catre Carpați, ce se voia omagiu și ecou
la Balconul si Carpatul (1877) lui Vasile Alecsandri.
După un semestru la Universitatea din Budapesta, Murnu
studiază istoria și filologia la Universitatea din București (1889-1892), fiind
apoi (1893-1898) profesor de elină la București (Colegiul „Sf. Sava”) și Iași
(„Liceul Național”, Seminarul „Costache Veniamin”, Institutul „Humpel”).
Doi ani de studiu la Munchen, ca bursier, se soldează, în
1901, cu un prestigios doctorat in filologie, lucrat sub îndrumarea ilustrului
bizantinolog Karl Krumbacher; alte stagii de studiu – la Atena, Berlin, Roma.
Întors definitiv în țară în 1908, Murnu este numit conf. univ., apoi prof.
univ. titular la Catedra de arheologie a Universității din București iar în
1910 director al Muzeului de Antichități. Din 1923, devine membru al Academiei
Române.
Numele lui George Murnu a devenit foarte familiar în țară
odată cu magistrala sa traducere, în limba română, a epopeilor homerice Iliada și Odiseea.
Această strălucită realizare a sa, care a însemnat un eveniment epocal în
cultura noastră, „constituie un moment fundamental în evoluția limbii
literare”.
Marele poem clasic era în sfârșit împământenit și putea
exercita o înrâurire nemijlocită asupra conștiinței estetice. Iliada și Odiseea
în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare în versiunea Annibale
Caro, Iliadei lui Vincenzo Monti, Iliadei și Odiseei lui Johann Heinrich Voss.
Puține literaturi se „bucură de traduceri mai norocoase”.
George Murnu a încetat din viață la 17 noiembrie 1957, în
București.
1984 – A murit actorul Constantin Rauţchi
A studiat la Liceul industrial „Polizu” și la Institutul
de Artă Teatrală și Cinematografică din București. În anul 1956, împreună
cu Amza Pellea și Dinu Cernescu, a fost arestat de autoritățile
comuniste, fiind totuși, cu toții, eliberați după scurt timp.
Debutează la Teatrul Național din Craiova, făcând parte
din generația de aur a teatrului românesc, promoția 1956.
Constantin Rauțchi FOTO Facebook
A interpretat următoarele roluri: Bartolo în Bărbierul
din Sevilla de Pierre Beaumarchais, valetul Lane din Bunbury sau
Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde, Pleșoianu din Ultima
generație de Vasile Nițulescu, marinarul răgușit din Tragedia
optimistă a lui Vsevolod Vișnevski, Fortunato din Gâlcevile din
Chioggia de Carlo Goldoni și actorul din Hamlet de William
Shakespeare.
Criticii de teatru au scris la acea vreme că Rauțchi „face
parte din familia unui Morțun și Iancu Brezeanu”.
Își continuă cariera teatrală la Teatrul Național din
București, unde este coleg și prieten cu Gheorghe Cozorici. Printre
rolurile sale memorabile sunt Azdak din Cercul de cretă caucazian de Bertold
Brecht, Șbilț în Patima roșie de Mihail Sorbul, negrul din Oameni
și șoareci după John Steinbeck (regia: Alexandru Finți),
bufonul din Regele Lear de William Shakespeare (regia: Radu
Penciulescu) sau Hagi Tudose din piesa omonimă a lui Barbu
Delavrancea.
A mai jucat, alături de Ileana Predescu, în piesa „Scaunele” de Eugen
Ionescu.
A avut un rol principal în ecranizarea pentru teatru TV a
romanului Oameni sărmani de Fiodor Dostoievski, având ca
parteneră de scenă pe Leopoldina Bălănuță. Rolurile din film au fost
secundare, dar Rauțchi le-a transformat, potrivit criticului Victor Parhon, în
„mici bijuterii, căpătând, prin forța expresivității sale, nu o pregnanță
deosebită, ci una de neuitat”.
Pictorul Constantin Piliuță i-a făcut un portret.
Constantin Rauțchi era un om tăcut și însingurat, „de o
mare generozitate și delicatețe sufletească”, dedicat până la epuizare
teatrului. Munca sa l-a istovit prematur, iar actorul a decedat la 17
noiembrie 1984, la vârsta de numai 50 de ani.
Actualitate
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.
Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță
Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc
Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.
Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș
În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.
În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.
El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.
„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.
Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.
„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.
Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca
Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.
Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.
În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.
O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.
„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.
Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.
Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș
În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.
„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.
Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.
„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.
Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO
Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.
Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș
Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.
1/18
Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.
Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.
„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.
El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.
Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.
„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.
Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.
Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.
Zona strategică de la poalele Făgărașului
De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.
Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”
Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.
În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.
Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.
După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va reduce doar intensitatea luminoasă, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Măsuri similare au fost anunțate și în Constanța și Oradea.
Digital Twin Iași. FOTO FB Primăria Iași
Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Local pentru Situații de Urgență , iluminatul stradal din Iași va funcționa la o intensitate redusă cu 50%-70% acolo unde infrastructura permite acest lucru, iar pe restul rețelei vor fi aplicate măsuri de reducere a consumului prin deconectarea unor faze.
În schimb, iluminatul arhitectural al Primăriei și al altor clădiri și obiective publice administrate de municipalitate va fi oprit după miezul nopții.
„Măsurile adoptate de CLSU Iași: Obiectiv de economie: Păstrarea unei reduceri a consumului de energie electrică cu minimum 10 MW la fiecare 24 de ore. Iluminat public inteligent: Sistemul telegestionat (circa 50% din oraș, pe tehnologie LED) va funcționa la o intensitate redusă cu 50% până la 70% pe tot parcursul nopții. Pentru restul rețelei se vor face deconectări de fază. Nu se oprește iluminatul complet, ci se scade consumul și intensitatea luminoasă. Iluminat arhitectural oprit: Va fi sistat începând cu ora 24.00 la sediul Primăriei și la toate celelalte clădiri/obiective publice unde este asigurat de municipalitate”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.
Autoritățile locale au cerut, de asemenea, spitalelor să verifice de urgență generatoarele și sursele alternative de energie, iar instituțiilor aflate în subordinea primăriei să reducă la minimum consumul de electricitate, în special în intervalul de vârf 19:00-23:00.
„Siguranță în spitale: Toate unitățile medicale din oraș sunt obligate să verifice de urgență grupurile electrogene și sursele alternative de energie pentru a garanta continuitatea actului medical în orice scenariu.Transport public și companii municipale: Activitățile mari consumatoare de energie din cadrul companiilor și direcțiilor Primăriei se sistează între orele 19.00 și 23.00. Transportul public rămâne prioritar, însă încărcarea autobuzelor electrice se va face exclusiv în afara intervalului orar 19.00 – 23.00. Baze de agrement: Se va diminua iluminatul pe parcursul săptămânii (cu excepția weekendurilor, dacă va fi cazul)”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.
„Recomandări pentru mediul privat: CLSU recomandă centrelor comerciale să reducă iluminatul din parcări după finalizarea programului și să oprească/limiteze stațiile de încărcare pentru mașini electrice în intervalul orar 19.00 – 23.00. Siguranță pe străzi: Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele de noapte, circulând cu semnalele luminoase în funcțiune pentru a garanta ordinea și siguranța publică”.
Criza se adâncește, regimul cedează. Cuba permite privaților să intre în 46 de noi sectoare. Petrecerile, ca formă de rezistență
Decizia vine după ce anunțul privind oprirea completă a iluminatului public a generat numeroase reacții critice în mediul online, inclusiv amenințări cu proteste din partea unor locuitori ai orașului.
Primarul Mihai Chirica a făcut apel la populație și la agenții economici să economisească energia electrică, apreciind că situația trebuie tratată cu maximă responsabilitate.
„Deși este vacanță și ar trebui să fim mai relaxați, iată că natura nu ne lasă și ne confruntăm cu o situație foarte gravă. Trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate și să facem economie de energie electrică. Efortul trebuie să fie colectiv și solidar pentru a putea parcurge această perioadă dificilă”, a subliniat primarul Mihai Chirica.
Primăria Constanța: „Intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate”
Și Municipiul Constanța a anunțat un set de măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Autoritățile locale spun că deciziile au rol preventiv și urmăresc diminuarea presiunii asupra sistemului energetic fără a afecta serviciile publice esențiale.
„Astfel, în perioada următoare, intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate. Pe bulevardele care nu au beneficiat încă de lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public vor funcționa două dintre cele trei faze existente. De asemenea, pentru evitarea consumului suplimentar în intervalele de vârf, toate autobuzele electrice din flota CT BUS vor fi alimentate după ora 23:00”, se arată într-un comunicat transmis de Primăria Constanța.
Municipalitatea face un apel și la constănțeni să utilizeze responsabil energia electrică și să evite, pe cât posibil, consumurile care nu sunt necesare, în special în intervalele cu cerere ridicată.
„Prin aceste acțiuni, municipiul Constanța se alătură celorlalte orașe și instituții publice care contribuie, prin măsuri concrete de eficientizare, la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național. Fiecare gest contează, iar printr-un efort comun putem contribui la folosirea eficientă a resurselor și la menținerea echilibrului sistemului energetic”, se mai arată în comunicat.
Și Oradea anunță măsuri de economisire a energiei.
În municipiul Oradea, iluminatul stradal va fi aprins cu o oră mai târziu.
„Iluminatul public este unul dintre cei mai importanţi consumatori de energie ai municipiului Oradea. Într-un an consumăm peste 13.000 MWh, iar în luna august consumul este de aproximativ 30 MWh pe zi. Fiecare oră de funcţionare a iluminatului public înseamnă un consum de circa 3,3 MWh. Tocmai de aceea am decis ca, pe perioada acestei crize energetice, să amânăm cu o oră aprinderea iluminatului public, astfel încât să reducem consumul exact în intervalul în care sistemul energetic naţional este cel mai solicitat”, a explicat, luni seară, într-un comunicat de presă, primarul Florin Birta.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T18:14:15.493Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță,
respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut
training de comunicare pentru Diana Buzoianu. Acesta a subliniat că, în ultimii
zece ani, nu a avut niciun contract cu vreun politician.
Lucian Mîndruță FOTO: FB
Controversa a apărut după un articol publicat de HotNews, care susținea că,
în timpul unui live realizat pe Facebook în seara de 22 iunie, după votul din
Parlament privind învestirea Guvernului Adrian Veștea, Lucian Mîndruță ar fi
afirmat că apreciază discursul Dianei Buzoianu independent de faptul că ar fi
făcut training cu aceasta.
Ulterior, publicația a revenit asupra informației
și a precizat că, după reverificarea înregistrării disponibile pe YouTube, o
astfel de afirmație nu apare nicăieri în materialul video.
Mîndruță: „Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu”
Într-o discuție cu publicația respectivă, Lucian
Mîndruță a negat categoric orice colaborare contractuală cu Diana Buzoianu.
„Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu. De 10
ani nu am avut contract cu niciun politician. Doar un exemplu de cum acționez:
am fost invitat la o acțiune a unei entități care aparține de Primăria
Timișoara. Au vrut să-mi plătească deplasarea și i-am refuzat, mă duc pe banii
mei. Nu lucrez pe bani publici”, a declarat jurnalistul.
Acesta a explicat că a apreciat discursul
susținut de Diana Buzoianu în Parlament, însă a subliniat că acest lucru nu are
nicio legătură cu o colaborare profesională.
„Îmi amintesc că am spus ceva de genul: remarc
asta independent de statutul de om care lucrează în comunicare. Dar nu am spus
că am lucrat pentru ea. Asta nu este adevărat. Am cunoscut-o pe Diana Buzoianu
în urmă cu o lună. Ea mi-a și semnalat că circulă faptul că eu am făcut
training cu ea. Nu este adevărat”, a afirmat Mîndruță.
Jurnalistul a precizat că, de-a lungul
timpului, s-a întâlnit cu mai mulți politicieni și le-a oferit ocazional
sfaturi, însă fără să existe contracte. „Că m-am mai întâlnit cu unii dintre ei,
dintre politicieni, și le-am dat sfaturi, asta e altceva. Dar nu iau bani de la
ei”, a adăugat acesta.
Subiectul a revenit în atenția publică după ce Lucian Mîndruță a publicat,
pe 31 iulie, un mesaj pe Facebook în care îi îndemna pe români să reducă,
voluntar, consumul de energie electrică în orele de seară, ca gest de
solidaritate. Postarea a stârnit sute de reacții și comentarii critice.
Ulterior, jurnalistul a revenit cu o nouă postare, în care a explicat că
inițiativa i-a aparținut în totalitate și că nu a fost îndemnat de nimeni să
transmită acel mesaj.
„Acum două zile am pus o postare cu un mic
apel la solidaritate în privința consumului de curent seara. Nu m-a rugat
nimeni s-o fac, pur și simplu am zis că e o idee bună să ne ajutăm unii pe
alții”, a scris Mîndruță.
Acesta a afirmat că mesajul său a fost urmat
de sute de comentarii ostile. „Au urmat sute de comentarii, în esență cu
același mesaj: «Du-te naibii, consumăm cât vrem, numai să-ți facem în ciudă!».
Practic, oamenii (ok, și boții) au dus ura lor împotriva guvernului până la
anularea completă a vreunei preocupări pentru interesul comun. Acum stau și mă
întreb cum ar fi, Doamne ferește, să dea peste noi vreun cutremur și un
«soroșist» aflat întâmplător la guvernare să ceară bravilor și mândrilor
patrioți să dea o mână de ajutor la căutarea oamenilor de sub dărâmături. «Să
iasă singuri, nu e treaba mea!» va fi, probabil, strigătul lor de luptă”, a
transmis Lucian Mîndruță.
Ce a spus Mîndruță în live-ul din Parlament
Verificarea înregistrării video din
22 iunie a arătat că Lucian Mîndruță a apreciat prestația Dianei Buzoianu din
Parlament, însă nu a făcut nicio declarație despre o presupusă colaborare
profesională cu aceasta.
„Bun și proaspăt! Cu unele ezitări, dar bun,
bun! Cel mai viu discurs de astăzi”, a spus jurnalistul despre intervenția
deputatei.
Totodată, acesta a realizat și un clasament al
celor mai buni vorbitori din dezbaterea parlamentară.
„Singurii onorabili, mențiune notabilă,
numărul 1, după părerea mea, ca speakeri în seara asta, doamna Buzoianu de la
USR. Pe locul 2, Petrișor Peiu de la AUR. Fără foaie, foarte logic, coerent.
Și, pe locul 3, Irinel Darău, tot de la USR”, a mai spus Mîndruță.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T11:50:26.615Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea...
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va...
Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță, respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut training de comunicare pentru...
„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm
Mii de cinefili călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vedea „Odiseea”, noul film al lui Christopher Nolan,...
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă...
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă”...
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică –...
-
Sportacum 2 zilePrimul proiect sportiv de amploare din Corbu prinde viață: a fost înființat CS Litoral Corbu
-
Breakingacum 3 zileDe ce vinde România energie ieftină Bulgariei
-
Breakingacum 3 zileDonald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
-
Actualitateacum 3 zile
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
-
Actualitateacum 3 zile
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
-
Stirea zileiacum 2 zileCum reușesc părinții să creeze un program structurat și în vacanță? Vezi recomandările Novakid
-
Comunicateacum o ziSala de ședințe, spațiul care spune multe despre o companie
-
Uncategorizedacum 6 oreROKA Development lansează ROKA Quality Certificate, un instrument de garanții extinse până la 10 ani și calitate asumată în scris