Actualitate
Paradoxul economiei românești. Avertismentul unui specialist: „Avem deficit excesiv, dar și cheltuieli subdimensionate“
România este în procedură de deficit excesiv, iar situația s-ar putea complica în acest an, mergând până la suspendarea fondurilor europene. Cunoscut pentru acuratețea predicțiilor sale, economistul-șef Ciprian Dascălu de la Banca Comercială Română susține că, pe de altă parte, România ar trebui să crească unele cheltuieli.
Fotogafie ilustrativă. FOTO Arhivă Adevărul
România a încheiat 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB, mai mic decât în 2022, dar cu mult peste acel 3% acceptat de Comisia Europeană. Economistul-șef al Băncii Comerciale Române, Ciprian Dascălu, este considerat unul dintre specialiștii cu cele mai realiste previziuni. El atrage atenția asupra unui paradox: deși în general cheltuie mai mult decât își poate permite, România are cheltuieli subdimensionate cu Educația și Sănătatea, domenii esențiale de care depinde viitorul economiei României.
Aruncăm cu banii, dar subfinanțăm Educația și Sănătate
„Avem o problemă cu nivelul redus al veniturilor fiscale, undeva la 27,5% din PIB, sub media țărilor din regiune de 35%, sau media Uniunii Europene de circa 41%. În același timp, este o problemă rigiditatea cheltuielilor bugetare, respectiv salarii și asistență socială, care înghit undeva la 80% din veniturile fiscale și din contribuții sociale, un procent cu 10-15 puncte procentuale peste țările din regiune. Totodată, avem cheltuieli subdimensionate raportate la PIB cu educația și sănătatea, alocări ca procent din PIB la coada clasamentului UE, unde ne aflăm și dacă ne uităm la numărul de profesori sau doctori raportat la populație“, declară Ciprian Dascălu.
Aceasta sugerează că vor trebui alocate resurse publice suplimentare pentru educație și sănătate pentru a susține avansul potențialului de creștere economică, mai spune el. Pe de altă parte, problema este că deficitul va crește cel mai probabil, în următoarea perioadă, în loc să scadă la 3%.
Ciprian Dascălu. FOTO: Arhivă personală
„Dacă ne uităm la proiecțiile de deficit bugetar pentru acest an și luăm în calcul impactul fiscal pentru 2025 ca urmare a implementarii noii legi a pensiilor, punctul de plecare pentru consolidarea fiscala în 2025 ar fi probabil între 7,0 și 7,5% din PIB. O ajustare fiscală de 3 puncte procentuale într-un an pare un șoc greu de digerat pentru economie. Nu vedem posibilă o ajustare fiscală până la limita de 3% din PIB într-o perioadă mai scurta de 3-4 ani“, spune Dascălu.
Ce e de făcut
Economistul-șef BCR a vorbit și despre soluțiile pe care le are România pentru a reduce acest deficit. „Îmbunătățirea colectării taxelor și lărgirea bazei de impozitare prin eliminarea excepțiilor și portițelor fiscale sunt măsurile fiscale cu cel mai mic cost în termeni de creștere economică. Consolidarea fiscală este necesară pentru asigurarea stabilității macroeconomice și sporirii rezilienței la șocurile externe de care am avut parte frecvent în ultima perioada și care rămân că riscuri mocnite“, explică Dascălu.
România se află într-un calendar agreat cu Comisia Europeană de reducere a deficitului bugetar, iar o situație relativ similară o au și alte țări europene. „Bineînțeles că supravegherea agențiilor de rating și a investitorilor ne îndeamnă la acțiuni curajoase pe plan fiscal în anii următori pentru că un cadru neschimbat nu are cum să aducă o consolidare fiscală“, specifică el.
O rețetă simplă
Rețeta este până la urmă una simplă, dar este nevoie de voință politică și de rigurozitate. „Vedem îmbunătățirea situației fiscale printr-un mix de îmbunătățire a colectării, reducere a economiei gri și eliminare a excepțiilor, pe baza unor analize detaliate. Deficitele gemene sugerează că cheltuim și consumăm mai mult decât producem. Deficitul bugetar structural este ridicat, în jur de 5% din PIB“, detaliază Ciprian Dascălu.
O altă problemă este cea a deficitului de cont curent, care, spune el, va rămâne ridicat indiferent de măsurile fiscale. Acest lucru rezultă și dintr-o problemă de competitivitate. „Deficitul de cont curent, deși s-a mai îngustat, rămâne ridicat comparativ cu regiunea. Rămâne structural ridicat chiar și în ipoteza unei consolidări fiscale, ceea ce sugerează o problemă de competitivitate, ce poate fi adresată pe termen lung prin creșterea productivității muncii, respectiv îmbunătățirea calității factorului de producție muncă prin investiții în educație. Educația este o problema majoră a României, vizibilă printr-o multitudine de indicatori: abandon școlar ridicat, diferențe majore în termeni de acces la educație între urban și rural, pondere redusă a absolvenților de învățământ superior, rezultate slabe la testele PISA“, subliniază economistul.
Reforma profundă a sistemului de educație cu sprijinul organismelor internaționale, parteneriate între universități și mediul privat de afaceri, introducerea de materii adaptate zilei de azi precum educația financiară sau mobilitatea internațională a elevilor români pot schimba peisajul educațional românesc, crede Dascălu. „La fel de adevărat este că rezultatele se vor vedea în câțiva ani, iar efortul de implementare trebuie început acum“, punctează el.
Ce ne spune PMI-ul României
Ciprian Dascălu a vorbit și despre primul indice PMI al României, care îi aparține, și a explicat ce înseamnă acesta: „România s-a alăturat începând cu 1 martie 2024 clubului select de peste 40 de țări pentru care este publicat indicele PMI. Indicele este dezvoltat la nivel global de S&P Global. Pentru România, indicele monitorizează industria prelucrătoare și este susținut de BCR și facilitat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Indicele BCR România PMI® oferă informații relevante în timp real care pot fi folosite de economiști, instituții oficiale și companii în procesul decizional, în cel şi de prognoză și de bugetare“
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare este monitorizat îndeaproape de investitorii internaționali, oferind o bază solidă de comparație între țări datorită metodologiei unitare. Pe lângă informația privind starea de fapt a industriei prelucrătoare, indicele oferă informații privind evoluția prețurilor, tendințele pieței forței de muncă și așteptările managerilor privind perspectivele industriei.
„Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare a scăzut în luna februarie, după trei luni consecutive de creștere, în principal din cauza unei evoluții negative a comenzilor noi, care au scăzut la al doilea cel mai jos nivel înregistrat până acum. Evoluția comenzilor noi poate fi explicată de o deteriorare a cererii externe, având în vedere evoluția comenzilor noi de export, care au înregistrat cea mai mare scădere de la o lună la alta raportându-ne la seria istorică”, completează economistul.
Dascălu mai spune că industria prelucrătoare din România rămâne blocată în recesiune, afectată de șocuri pe partea lanțurilor de aprovizionare și impozite și taxe în creștere, în contextul existenței unei slăbiciuni generalizate a cererii. „Din aceste motive, indicele PMI privind industria prelucrătoare a rămas la valori sub pragul neutru de 50 de la începutul perioadei analizate în iulie 2023. Așteptările de producție pentru următoarele 12 luni s-au înrăutățit în februarie comparativ cu luna precedentă, însă au rămas peste media istorică. Revenirea producției industriei prelucrătoare cel mai probabil va necesita mai mult timp și este foarte puțin probabil să se întâmple în prima jumătate a acestui an“, încheie Ciprian Dascălu.
Cine e Ciprian Dascălu
Ciprian Dascălu, economist-șef al Băncii Comerciale Române, este considerat cel mai bun specialist în previziuni de către importanți agregatori de prognoze macro economice, precum Consensus Macroeconomics și Focus Economics. El a încheiat mai mulți ani pe prima poziție în clasamentul Bloomberg pentru prognoza diverșilor indicatori macro și e autorul primului PMI pentru România, alături de BCR și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Nu în ultimul rând, Dascălu a încheiat mai mulți ani pe prima poziție în clasamentul Bloomberg pentru prognoza diverșilor indicatori macro.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 3 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 3 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp
-
Comunicateacum o ziHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 2 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei




