Actualitate
Columbia – România, năucitor: s-a ales praful de invincibilitatea naționalei în singurul test serios înainte de Euro
Cine se așteaptă ca Edward Iordănescu (45 de ani) să facă minuni cu naționala României la Euro 2024 ar trebui să țină cont de următorul amănunt: pregătirile pentru turneul final au început de pe 17 martie, odată cu sosirea tricolorilor în cantonamentul de la Mogoșoaia pentru amicalul cu Irlanda de Nord, și s-au încheiat, dacă ne referim strict la partea cu experimente și căutări, în această seară, la Madrid, după amicalul cu Columbia!
Columbienii Luiz Diaz și James Rodriguez s-au distrat în amicalul cu România
Explicația e simplă: data viitoare, când tricolorii se vor reuni, pentru amicalele cu Bulgaria (4 iunie) și Liechtenstein (8 iunie), lotul pentru Euro 2024 se va fi creionat, în mare parte. Pentru că trebuie să fie trimis la UEFA până pe 7 iunie! Nu degeaba selecționerul a spus că așteaptă răspunsurile din partea jucătorilor aflați în vizorul său în testele din această lună. Și, tocmai de aceea, au fost șapte schimbări în formula de start, de la o partidă la alta.
Față de remiza de pe Arena Națională de vineri, au ieșit Niță, Mogoș (accidentat), Manea, Cicâldău, Pușcaș, Coman și Man, au intrat Horațiu Moldovan, Opruț, Rațiu, Marius Marin, Moruțan, Alibec și Mihăilă.
Rezultatul acestor schimbări? România a început amicalul de pe Estádio Cívitas Metropolitano (Madrid), înghesuită în careul propriu de o adversară în mare formă, neînvinsă de doi ani. A fost asediu la poarta apărată de Horațiu Moldovan – a bifat primul meci oficial, după transferul de la Rapid la Atletico Madrid! – și, imediat cum tricolorii au pătruns în careul advers, au și fost taxați. Pentru că primul atac al României s-a transformat într-un contraatac năucitor pentru sud-americani, finalizat de Cordoba, cu o lovitură de cap, în minutul 5. 1-0 Columbia, spre bucuria miilor de fani ai „Los Cafeteros“.
După această lovitură, meciul s-a mai echilibrat și naționala pregătită de Edward Iordănescu a avut și ea câteva acțiuni legate. Totuși, Columbia, cu o serie de 20 de partide fără înfrângere, a fost, în mod clar, echipa mai bună. Cu altă viteză de joc, cu fotbaliști de rasă – Luiz Diaz, de la Liverpool, e cotat la 75 de milioane de euro – și cu o calitate tehnică superioară. În aceste condiții, golul de 2-0, marcat de Aris (35), a venit firesc, după o fază în care a fost depășit și marea noastră vedetă, Drăgușin. Acesta a și rămas scorul după prima parte, unul conform cu ce s-a jucat.
Ne-au executat și după pauză
De la vestiar n-a mai ieșit Drăgușin, fiind schimbat cu Nedelcearu. Din păcate, tăvălugul columbian a continuat, iar Luiz Diaz a trecut pe lângă golul de 3-0, în minutul 51, doar intervenția lui Horațiu Moldovan salvând situația pentru noi.
Un car de nervi pe margine, Edward Iordănescu a continuat să facă schimbări. Au ieșit Mihăilă și Alibec, au intrat Drăguș și Ianis Hagi, în minutul 56.
Pentru România, primul moment cu adevărat îmbucurător în partea secundă a venit, în minutul 67, când selecționerul Columbiei, Néstor Lorenzo (58 de ani), l-a scos pe Luiz Diaz, vedeta sa, la câteva minute după ce starul lui Liverpool driblase jumătate din echipa noastră! Iar columbienii au continuat să-și scoată oamenii de bază, căpitanul James Rodriguez părăsind și el terenul, în minutul 73.
Degeaba însă! Am luat gol și de la rezervele Columbiei, Asprilla majorând diferența, în minutul 79, la cinci minute după intrarea sa pe teren. Abia la 3-0, România a dat și ea un semn de viață. Ianis Hagi, cu un pressing excelent, a furat mingea în spatele careului advers și a înscris cu un șut puternic (84).
S-a terminat 3-2 pentru sud-americani, după ce a înscris și Tănase, în minutul 90+3, la ultima fază. Singurul aspect dătător de speranțe, după o asemenea prestație slabă e că, foarte probabil, la Euro 2024 nu vom întâlni, totuși, echipe de calibrul Columbiei. Chiar și Belgia pare a fi, la prima vedere, sub nivelul sud-americanilor care ne-au năucit la Madrid.
17
noiembrie 2022 a fost data la care România pierduse ultimul meci până în această seară, 1-2 cu Slovenia, într-un alt amical. Pe toată durata a anului 2023, tricolorii au rămas neînvinși.
Programul naționalei până la turneul final
*22 martie: România – Irlanda de Nord 1-1
*26 martie: România – Columbia 2-3
*4 iunie: România – Bulgaria
*8 iunie: România – Liechtenstein
Ambele partide se vor juca pe Stadionul Steaua.
Datele meciurilor de la Euro 2024, grupa E
*17 iunie: România – Ucraina / Islanda (Munchen, 16.00), Belgia – Slovacia (Frankfurt, 19.00)
*21 iunie: Slovacia – Ucraina / Islanda (Dusseldorf, 16.00)
*22 iunie: Belgia – România (Koln, 22.00)
*26 iunie: Slovacia – România (Frankfurt, 19.00), Ucraina / Islanda – Belgia (Stuttgart, 19.00)
Lotul convocat pentru amicalele din martie
*Portari: Moldovan (Atletico Madrid), Niță (Gaziantep), Târnovanu (FCSB), Aioani (Rapid)
*Fundași: Rațiu (Rayo Vallecano), Manea (CFR Cluj), Mogoș (CFR Cluj), Burcă (Al-Okhdood), Drăgușin (Tottenham), Rus (Pafos), Nedelcearu (Palermo), Racovițan (Raków), Opruț (Hermannstadt), Sorescu (Gaziantep)
*Mijlocași: Stanciu (Damac), M. Marin (Pisa), Cicâldău (Konyaspor), R. Marin (Empoli), Moruțan (Ankaragucu), Olaru (FCSB), Șut (FCSB), Man (Parma), Mihăilă (Parma), I. Hagi (Alaves), Drăguș (Gaziantep), Coman (FCSB)
*Atacanți: Pușcaș (Bari), Alibec (Muaither), Tănase (Al-Okhdood)
Selecționer: Edward Iordănescu (45 de ani)
Mogoș, accidentat, n-a făcut deplasarea, la Madrid, pentru amicalul cu Columbia.
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Actualitate
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real susțin examenul la Matematică, iar cei de la Uman susțin examenul la Istorie. Candidații sunt așteptați în centrele de examen cu actele de identitate și instrumentele de scris necesare, într-o zi în care termometrele vor indica din nou temperaturi ridicate. Proba începe la ora 9:00 în toate centrele de examen, iar accesul în săli este permis până la ora 8:30.
Bacalaureat 2026. Examenul continuă cu proba scrisă obligatorie a profilului. FOTO: Unsplash
Pentru a participa la probele scrise, elevii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil, care este verificat la intrare. Sunt acceptate cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau pașaportul, în cazuri speciale.
Fără un document valabil, candidatul nu poate intra în sala de examen. În ceea ce privește materialele de scris, regulile sunt stricte: elevii pot folosi doar pix cu pastă albastră, creion, radieră și riglă transparentă, iar redactarea lucrărilor se face exclusiv cu cerneală albastră.
Obiectele interzise: telefoane, ghiozdane și materiale ajutătoare
Regulile
de organizare a Bacalaureatului interzic categoric introducerea în sala
de examen a oricăror obiecte care nu sunt strict necesare. Astfel,
ghiozdanele, rucsacurile, gențile și poșetele trebuie lăsate în sala de
depozitare amenajată special, iar refuzul depozitării atrage
neacceptarea în examen. De asemenea, sunt interzise telefoanele mobile,
căștile audio, dispozitivele tip IoT și orice alte mijloace electronice
care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Materialele
ajutătoare precum manuale, notițe, fițuici, dicționare sau calculatoare
sunt la fel de interzise, la fel ca orice formă de comunicare între
candidați, copiere sau schimb de informații.
Încălcarea regulilor este considerată tentativă de fraudă și atrage sancțiuni severe. Candidații prinși cu obiecte interzise, chiar dacă nu le folosesc, sunt eliminați din examen, iar notele obținute la probele promovate anterior eliminării, inclusiv cele de la probele de competențe, nu le mai sunt recunoscute. Mai mult, aceștia nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului, excepție făcând sesiunea specială. Înainte de începerea probei, asistenții prezintă candidaților regulile, iar aceștia semnează un proces-verbal prin care confirmă că le-au luat la cunoștință.
Toate sălile de examen sunt monitorizate audio-video, iar candidații care doresc să părăsească sala înainte de expirarea timpului pot preda lucrarea, dar nu primesc subiectele înapoi. La finalul probei, toate lucrările sunt evaluate de profesori conform baremelor oficiale. De asemenea, orice comportament care perturbă desfășurarea normală a examenului sau nerespectarea instrucțiunilor supraveghetorilor poate duce la eliminare, indiferent de circumstanțe.
Structura probelor scrise la Bacalaureat 2026
Examenul
național de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2026 include patru
probe scrise, fiecare cu o pondere specifică în media finală.
Proba E.a –
Limba și literatura română – este obligatorie pentru toți candidații,
indiferent de profil sau specializare.
Proba E.b – Limba și literatura
maternă – se adresează doar elevilor care au urmat cursurile liceale în
limba maternă.
Proba E.c – proba obligatorie a profilului – constă în
Matematică pentru elevii de la mate-info, științe ale naturii, filiera
tehnologică sau profilul pedagogic, și Istorie pentru cei de la filiera
teoretică, profil umanist sau filiera vocațională.
În final, proba E.d –
proba la alegere a profilului și specializării – poate fi susținută la
discipline precum fizică, chimie, biologie, informatică, geografie,
logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie.
Calendarul complet al Bacalaureatului 2026
Primele
două probe scrise au avut loc pe 29 iunie (Limba și literatura română)
și 1 iulie (proba obligatorie a profilului).
Proba la alegere a
profilului și specializării este programată pentru 2 iulie, iar proba la
Limba și literatura maternă pentru 3 iulie.
Rezultatele inițiale vor fi
afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar vizualizarea lucrărilor și
depunerea contestațiilor se va face în aceeași zi, între orele 14:00 și
18:00, precum și în zilele de 8 și 9 iulie.
Contestațiile se
soluționează în perioada 9-10 iulie, iar rezultatele finale vor fi
publicate pe 13 iulie.
Elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare
probă scrisă și media generală 6 sunt declarați „reușiți”, iar cei care
nu îndeplinesc aceste condiții sunt declarați „respinși”, cu excepția
cazurilor de eliminare din examen pentru fraudă.
Actualitate
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte ca partidele să demonstreze că există o majoritate parlamentară.
Nicușor Dan. președintele României FOTO: Inquam Photos
Întrebat marți, după întâlnirea bianuală cu ambasadorii statelor europene, cât
timp este dispus să mai aștepte înainte de desemnarea unui nou prim-ministru,
șeful statului a reiterat că decizia depinde de partidele parlamentare.
„Aștept
partidele. Repet, responsabilitatea-i la ele și aștept ca ele să vină cu
soluții de majoritate. Cred că așteptarea oamenilor este să ieșim din criza
asta politică”, a spus Nicușor Dan.
Președintele mai precizează:
„Spre
deosebire de situațiile anterioare, în care era o așteptare rezonabilă că
guvernul trece, acum este o certitudine că nu trece și nu vreau să facem un exercițiu
de «hai să ne jucăm de-a prim-ministrul» și de-a desemnarea guvernului”.
Șeful statului a menționat că își asumă o parte din responsabilitatea pentru actuala criză politică, precizând că toți actorii implicați au făcut greșeli.
„Evident,
toată lumea greșește”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan
a explicat că proiectul coaliției formate din patru partide și reprezentanții
minorităților naționale rămânea, în opinia sa, cea mai bună soluție pentru
România.
„Noi am
plecat acum un an cu soluția, în continuare în opinia mea, cea mai bună pentru
România, a acestui guvern de patru partide plus minorități. Și într-un an de
zile, fiecare din noi puteam să facem mai mult, astfel încât coaliția asta să
reziste”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele României a mai fost întrebat marți dacă ia în calcul alegerile anticipate în cazul în care partidele nu vor ajunge
la un acord, răspunsul său fiind că acest scenariu nu este exclus.
„Cred că
această posibilitate există. Nu suntem încă în calendarul ei”, a declarat
Nicușor Dan.
Președintele
s-a declarat însă optimist că România va evita o deteriorare a situației
economice.
„I-am rugat
deja pe liderii partidelor (…) să le spună evaluatorilor că pe chestiunile
fundamentale cu care România se confruntă din perspectivă financiară și
economică toată lumea este aliniată. Sunt optimist că o să evităm o degradare
care ar fi catastrofală”, a afirmat șeful statului.
„Mă implic în negocieri dacă mi se
cere”
Nicușor Dan a spus că este dispus să medieze negocierile dintre partide, însă doar dacă liderii politici îi vor solicita acest lucru.
„Dacă-i
nevoie, pot să fac asta. (…) Dacă mă solicită cineva, intervin, dar sincer nu
cred că ajută acum”, a declarat președintele.
Acesta a
precizat că, până în prezent, nu a primit o astfel de solicitare.
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Sanatateacum 3 zileToxina botulinică: mituri vs realitate. Ce face de fapt Botox-ul și ce nu face
-
Tehnologieacum 3 zileTest poligraf în sistemul bancar: un instrument pentru evaluarea integrității angajaților
-
Breakingacum o ziVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 24 de oreMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Actualitateacum o zi
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol





