Actualitate
Reportaj BBC în comuna din România care se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa. „Le arată rușilor…că suntem activi”
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu se transformă în cea mai mare bază NATO din Europa, depășind chiar Ramstein din Germania, într-un răspuns al NATO la expansiunea Rusiei în Europa de Est și războiul din Ucraina, relatează BBC.
Orașul NATO, de la Mihăil Kogălniceanu – Foto Arhiva
În baza aeriană Mihai Kogălniceanu (MK), șase avioane RAF Eurofighter Typhoon sunt gata pentru decolare, cu personalul de sol finalizând pregătirile în mijlocul unei zile fierbinți de vară. Construcția unei noi piste lungi de 3,5 km este în plină desfășurare.
Baza MK va include în curând o escadrilă de avioane românești F-16, recent achiziționate din Norvegia, precum și drone MQ-9 Reaper. De asemenea, va găzdui un oraș militar destinat personalului din armata, forțele aeriene și marinele a 32 de țări, inclusiv Finlanda, ultima națiune care s-a alăturat.
Situată la doar 20 km de coasta Mării Negre, baza de la Mihail Kogălniceanu se află la 300 km de Odesa, unde operează avioanele de vânătoare, și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea, teritoriu ocupat de Rusia, relatează BBC.
Ce se întâmplă la baza aeriană NATO din România
„Prezența SUA este mult mai mare aici, cu mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente. Înainte ne aflam aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai mult o reasigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România, că suntem aici și suntem dispuși să ne apărăm.”, a povestit pilotul RAF Flt Lt Charlie Tagg.
De la sosirea sa nu a existat niciun apel pentru interceptarea unui avion rusesc, spune el, deși au existat în misiunile anterioare, deasupra Mării Baltice, scriu jurnaliștii britanici.
„Vor trece pur și simplu prin zonă – nu este împotriva niciunui drept internațional, au dreptul să facă asta. Dar noi vom pune un avion lângă acel avion advers. Din punct de vedere al poziției, le arată rușilor…că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, deci trimitem un mesaj clar. Și, de asemenea, ne oferă informații valoroase, înregistrăm numerele de serie ale avioanelor și armele pe care le transportă aceste avioane, astfel încât acestea alimentează, de asemenea, întreaga imagine a informațiilor.”, a mai spus pilotul.
Ce îi deranjează pe soldații americani de la baza NATO Mihail Kogălniceanu
NATO evită confruntările inutile cu Rusia deasupra Mării Negre, dar au avut două incidente notabile. În septembrie 2022, un pilot rus a ratat la limită doborârea unui avion britanic de recunoaștere. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, pilotată din România, a fost doborâtă de un avion rusesc SU-27 „Flanker”.
Viața de zi cu zi la baza MK este în mare parte calmă, însă. Scott Delay de la American Army Support – Black Sea gestionează logistica pentru cei 1.840 de membri ai personalului american. „Încercăm să le oferim un sentiment de acasă cât timp sunt aici. Deși nu este cu nimic diferit de orice altă comunitate. Are doar un gard în jurul său.”, a povestit el.
Soldații americani se adaptează cu dificultate la timpul îndelungat de livrare pentru articolele comandate online în România.
Actualitate
Cum vor fi aleși viitorii directori de școli. Ministerul Educației introduce probe eliminatorii și evaluări digitale în noua metodologie
Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un nou proiect de metodologie pentru organizarea concursurilor de directori și directori adjuncți din învățământul preuniversitar de stat. Documentul aduce o serie de modificări importante atât în ceea ce privește structura concursului, cât și modul de evaluare, componența comisiilor și termenele de contestare.
FOTO Facebook/Ministerul Educației
Structura probelor: teste standardizate și interviu managerial
Concursul, așa cum este propus în noua metodologie, cuprinde trei probe:
- proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. ,,Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală„, arată Ministerul Educației.
- proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. ,,Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7″
Subiectele pentru aceste probe vor fi elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie.
Proba de interviu, cu următoarele etape:
- ,,evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală.”
- ,,evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial.”
Mai puțin timp pentru contestații
Una dintre schimbările majore vizează reducerea drastică a termenului în care candidații pot contesta rezultatele.
Astfel, notele obținute la proba de evaluare a competențelor și la proba scrisă pot fi contestate în cel mult 2 ore de la afișarea rezultatelor, față de 48 de ore în vechea metodologie. Pentru proba de interviu, termenul de contestare propus este de 24 de ore.
Cine va face parte din comisiile de evaluare
Proiectul introduce o structură detaliată a comisiei de interviu, formată din cinci membri:
- un inspector școlar/metodist (președinte);
- doi reprezentanți ai unității de învățământ;
- un reprezentant al primarului;
- un reprezentant din zona resurselor umane sau mediul universitar.
În plus, documentul prevede că în lipsa desemnării oficiale a membrilor de către instituțiile responsabile, inspectorul școlar general poate numi înlocuitori din cadrul inspectoratului școlar.
O prevedere similară se aplică și pentru comisia de contestații, care este constituită prin decizia inspectorului școlar general, acesta desemnând inclusiv președintele și o parte dintre membri.
La finalul procedurii, numirea directorilor câștigători se face tot prin decizie a inspectorului școlar general.
Cine poate candida pentru funcția de director
Conform proiectului, pot participa la concurs cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, printre care:
- studii superioare cu diplomă de licență;
- titularizare în învățământul preuniversitar;
- minimum cinci ani vechime;
- calificativ „Foarte bine” în ultimii doi ani;
- lipsa sancțiunilor disciplinare recente;
- lipsa unor interdicții sau condamnări care afectează dreptul de a ocupa funcții de conducere;
- apt medical;
- fără statut de colaborator sau lucrător al fostei Securități.
Ce spun experții: „Concursul nu este un portal magic”
Specialista în educație Gabriela Bartic consideră că introducerea unui concurs structurat este un pas pozitiv, dar insuficient pentru o reformă reală a sistemului.
„Faptul că avem un concurs este, în sine, un lucru bun. Orice sistem are nevoie de un mecanism de selecție, iar această metodologie încearcă să introducă mai multă structură și o anumită diversitate în evaluare — de la testarea competențelor, până la interviu și proiect managerial. Este important și faptul că apar mai multe perspective în evaluare, inclusiv din afara școlii, ceea ce poate aduce un plus de echilibru”, explică aceasta.
Totuși, subliniază că simpla existență a unei proceduri nu garantează calitatea liderilor din școli:
Un concurs nu este un „portal magic” în care intri fără competențe și ieși format și gata pentru job, orice job, cu atât mai mult pentru cel de director de școală. Este, în cel mai bun caz, un mecanism care poate filtra candidații și îi poate lăsa în cursă pe cei mai bine pregătiți dintre cei care aleg să participe.
Întrebată dacă vom vedea transformări reale în sistem odată cu noua metodologie, Gabi Bartic a răspuns:
Transformările reale nu vin doar din metodologie, ci din calitatea formării oamenilor care intră în sistem și din sprijinul pe care îl primesc ulterior.
Totodată, subliniază că un concurs poate selecta candidați, dar nu poate compensa lipsa de pregătire managerială sau absența unor standarde clare de performanță.
,,Dacă vrem schimbare reală, trebuie să ne uităm nu doar la cum selectăm directorii, ci și la cum formăm competențe manageriale, cum construim și cum cultivăm relațiile din școli, cum se raportează întegul colectiv la management, în esență – la cum îi evaluăm (for,mal și informal) și la ce așteptări avem, concret, de la ei”, a adăugat Gabi Bartic.
Printre direcțiile necesare pentru o reformă reală, aceasta enumeră:
- criterii clare de performanță legate de rezultate și bunăstarea elevilor;
- programe solide de formare managerială;
- un sistem de evaluare și feedback continuu.
„Altfel, riscăm să schimbăm procedura fără să schimbăm, de fapt, rezultatele”, atrage atenția Gabi Bartic.
Actualitate
Bonnie Tyler, în stare critică după complicații medicale: artista a fost plasată în comă indusă
Cântăreața britanică Bonnie Tyler a fost plasată în comă indusă medical, potrivit ziarului portughez Correio da Manha.
Bonnie Tyler FOTO: Profimedia
Presa din Portugalia arată că interpreta hiturilor „Total Eclipse of the Heart” și „Holding Out for a Hero” a fost recent transportată de urgență la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale la nivelul intestinului.
Bonnie Tyler a fost operată de urgență din cauza unei perforații intestinale și este internată în unitatea medicală din Algarve, Portugalia, din 30 aprilie, scrie Mediafax.
Potrivit Correio da Manha, cântăreața este conectată în prezent la un ventilator în secția de terapie intensivă. Bonnie Tyler se află în comă indusă după câteva zile de spitalizare în Faro, în urma operației la intestin.
Conform rapoartelor, cântăreața britanică este inconștientă și se află în Unitatea de Terapie Intensivă, iar în acest moment prognosticul este foarte rezervat.
Starea sa clinică a fost stabilă până miercuri, dar în ultimele ore starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
Bonnie Tyler urmează să înceapă un turneu european pe 22 mai. Sunt programate concerte în Germania, Turcia, Republica Cehă, Ungaria, Suedia și alte țări.
Bonnie Tyler (numele real Gaynor Sullivan) s-a născut în iunie 1951 în Marea Britanie. Cariera sa muzicală a început în 1976 cu hitul „Lost in France”. Popularitatea cântăreței a atins apogeul în anii 1980 și 1990. În 2013, a concurat la concursul Eurovision cu piesa „Believe in Me”.
Artista Bonnie Tyler a susținut de-a lungul timpului și concerte în România.
Actualitate
Tudorel Toader explică de ce Ilie Bolojan nu ar mai putea fi numit premier după moțiunea de cenzură: precedentul Orban, invocat
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader susține că o eventuală repropunere a lui Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, după o moțiune de cenzură, ar putea încălca logica deciziilor Curții Constituționale și voința Parlamentului.
Tudorel Toader, fost judecător constituțional FOTO: Arhivă, adevărul
Toader explică faptul că efectul unei moțiuni de cenzură este unul politic și instituțional clar:
„Adoptarea unei moțiuni de cenzură înseamnă un vot de blam la adresa premierului și a echipei guvernamentale. Este un vot de blam în sensul că Parlamentul își exprimă neîncrederea în capacitatea premierului și a Guvernului de a pune în aplicare programul de guvernare”, a declarat acesta pentru Digi24.
În opinia sa, o eventuală nouă desemnare imediat a aceleiași persoane ar ridica probleme de constituționalitate. „Dacă propui același premier, același candidat, înseamnă că președintele care face propunerea nu ține cont de voința Parlamentului. Or, în echilibrul puterilor în stat, Parlamentul este suveran”, a mai spus Tudorel Toader.
Toader invocă Decizia CCR nr. 85/2020, legată de desemnarea lui Ludovic Orban după demiterea guvernului său: „Există Decizia CCR nr. 85/2020, cu referire la Ludovic Orban, pe care Klaus Iohannis voia să îl redesemneze premier, iar CCR a spus că nu poate fi desemnată aceeași persoană care a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură”, a precizat Toader.
Fostul judecător admite însă că au existat reveniri în funcție, dar în contexte excepționale.
„Între timp fusese desemnat Florin Cîțu, care și-a depus mandatul. A intervenit pandemia, s-au schimbat condițiile socio-economice, iar contextul în care Orban a fost învestit a doua oară era diferit”.
El a mai făcut referire și la cazul lui Emil Boc. „Da, dar Boc a fost reinvestit după ce Traian Băsescu a fost reales. Avem, așadar, două exemple de premieri care au fost demiși prin moțiune de cenzură și ulterior reinvestiți, însă de fiecare dată a intervenit un eveniment care a schimbat contextul în care fusese adoptată moțiunea”, a explicat fostul judecător.
Lider PNL: „Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou prim-ministru”
Pe de altă parte, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a afirmat, joi, 7 mai, că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier, chiar dacă guvernul condus de acesta a căzut prin moțiune de cenzură.
„Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou prim-ministru. Decizia Curții Constituționale din 2020 este foarte clară. Premierul demis prin moțiune de cenzură poate fi din nou desemnat să formeze Guvernul, dacă: Președintele României nu urmărește să provoace alegeri anticipate, prin desemnarea aceluiași candidat (fost premier). Nu suntem în acest scenariu. Condiție îndeplinită”, a scris Gabriel Andronache, pe FB.
Potrivit acestuia, o altă condiție este coagularea, de către candidatul desemnat, a unei noi majorități parlamentare care să nu fie formată din aceleași partide care formau majoritatea înainte de moțiunea de cenzură.
„Condiție îndeplinită deoarece PNL a adoptat o decizie că exclude o nouă coaliție cu PSD”, a precizat liberalul.
De asemenea, spune el, este nevoie ca „desemnarea aceluiași candidat să nu fie imediată moțiunii de cenzură, adică „să treacă o perioadă rezonabilă de timp” de la data moțiunii de cenzură, în care opinia Parlamentului să se poată modifica cu privire la fostul Prim-Ministru”. „Și această condiție este pe cale a se împlini”, a adăugat el.
Criza politică a fost declanșată de adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, care a trecut cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost astfel demis, însă va rămâne interimar până la formarea unui nou executiv.
Președintele Nicușor Dan a început miercuri, 6 mai, consultările informale cu liderii partidelor care s-au aflat la guvernare.
-
Actualitateacum 3 zile
Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR
-
Breakingacum 2 zileGrindeanu anunță că este gata să refacă coaliția de guvernare, alături de PNL: „Bolojan a fost prim-ministrul USR”
-
Breakingacum 2 zile6 Mai, calendarul zilei: George Clooney împlinește 65 de ani. Hindenburg, cel mai mare dirijabil construit vreodată, ia foc
-
Breakingacum 2 zileO navă a Franței a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz de un proiectil de origine necunoscută: mai mulți marinari răniți. Ce anunță Guvernul de la Paris
-
Actualitateacum 2 zile
Tensiuni în PNL: vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Adrian Cozma, atacă tabăra anti-PSD și cere rămânerea la putere
-
Actualitateacum 3 zileTop criterii de selecție pentru dezinfectanti avizati pentru clinici si cabinete medicale în 2026
-
Actualitateacum 3 zile
Ecografia testiculară la copii: investigația simplă care poate face diferența dintre timpuriu și prea târziu
-
Actualitateacum 2 zile
Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti





