Actualitate
Un român, printre cei care au purtat torța olimpică la Paris: „Am început cu Clio cu două uși și am urcat scara ca fiecare care vrea să ajungă undeva” INTERVIU
Un român din Țara Oașului face parte din echipa care a purtat torța olimpică de la piscina olimpică și până la stade de France. Românul și-a început viața în Franța de jos, apoi a ajuns un antreprenor respectabil care a lucrat la două dintre șantierele Olimpiadei.
Vasile Balin poartă torța olimpică la JO Paris 2024. FOTO: Arhivă personală
Vasile Balin (42 de ani) a făcut parte din echipa de 25 de persoane care a purtat flacăra olimpică între piscina olimpică și Stade de France, cel mai mare stadion din țară, în cadrul Jocurilor Olimpice 2024.
„Am fost convocați la 8.45. Apoi, ne-au dat echipamentul, ne-am îmbrăcat, am făcut o repetiție, ne-a dus în zona de unde am preluat flacăra. Am fugit circa 200 de metri. Toți am avut torța olimpică aprinsă în mâini. Am fost o echipă de 25 în total și am purtat flacăra între noi și apoi am dat-o mai departe”, a explicat el pentru „Adevărul”.
În jurul orei 11.45, grupul din care a făcut parte și Vasile a primit flacăra olimpică și a predat-o mai departe după circa 10-15 minute.
Traseul flăcării olimpice a fost împărțit pe mai multe sectoare. În total, 10.000 de oameni au contribuit la aducerea torței la destinația finală. „Eu eram numărul 8.400 și ceva din 10.000 de persoane care au purtat flacăra, știu că după aia mi-a dat un fel de plachetă cu „inima flăcării” și numărul cu care am fost înscris”, a detaliat el.
Placheta primită de Vasile Balin. FOTO: Arhivă personală
După ce a trecut prin mâinile a circa 10.000 de oameni, flacăra a fost urcată pe un vaporaș pe Sena. „Apoi a plecat a plecat la Cité internationale des arts, acolo unde am făcut celălalt șantier, și de acolo nu știu unde, pentru că locul e secret până în ultimul moment. Nu se știe unde se va aprinde flacăra”.
Românul care a purtat Torța Olimpică la Paris
Întrebat cum a trăit acele momente, Vasile Balin a susținut: „a fost o onoare pentru mine ca român să port flacăra olimpică în Franța. Am fost singurul român dintre cele 25 de persoane”.
Românul a povestit cum a ajuns să facă parte din echipa care a purtat flacăra olimpică: „Am firmă de construcții aici de vreo 15 ani și am lucrat la două șantiere de la Jocurile Olimpice. Având în vedere că mă înțeleg foarte bine cu cei de la SOLIDEO (instituția publică franceză însărcinată cu realizarea infrastructurii Olimpiadei-nr), cu cei de la Paris 2024 și clienții mei, un promotor foarte mare în Franța, ei de pe fiecare șantier trebuiau să propună pe cineva ca să poarte flacăra olimpică. Și m-au propus pe mine, toți au fost de acord și am purtat flacăra olimpică”.
Vasile are o firmă de construcții cu 26 de angajați. Firma lui a montat geamurile la „village de media” (satul jurnaliștilor-nr) – zona care va găzdui jurnaliști din întreaga lume pe timpul desfășurării olimpiadei.
„Noi am făcut toate geamurile la 189 de apartamente din village de media. La trei blocuri am făcut tot ce înseamnă rigips interior și tâmplăria, uși, dulapuri etc. Pe celălalt sit de la jocurile Olimpice am fabricat toate fațadele din sticlă și le-am instalat pe două clădiri de birouri pentru jocurile olimpice”, a detaliat românul.
Despre dificultatea lucrărilor, oșeanul a susținut: „am avut termene strânse, dar am făcut ce trebuie. Avem oameni mulți, am făcut ce trebuie, am lucrat mai mult, am livrat la timp”.
Firma lui lucrează pentru Olimpiadă de mai bine de un an de zile. La începutul anului 2024 a predat lucrările.
Vasile susține că în momentul de față viața în Paris nu s-a schimbat radical. „Nu există blocaje, sunt, într-adevăr, multe restricții de circulație, pentru că a fost nevoie să întărească protecția prin jurul stadioanelor și pe acolo pe unde vor avea loc jocurile. În rest, viață e normală. am crezut că o să fie mai haotic dar nu, chiar din contră”, a detaliat el.
Vasile Balin cu torța olipică. FOTO: Arhivă personală
În Franța din 2002
Vasile este în Franța din 2002. După ce a terminat școala, a lucrat circa 2 ani ca șofer și a plecat în Franța. „Am început ca toți românii. La început, am mai făcut câte o prostie, am lucrat ca agent de securitate un pic, am lucrat cu unul dintre frații mei care avea firmă de construcții și din 2009 mi-am deschis societatea mea”, explică oșanul.
Din 2009 până la ora actuală, el și-a deschis propria fabrică de geamuri și are 26 de angajați: „Ne-am cumpărat tot, avem birourile, depozitul, atelierele ne aparțin. Am început cu Clio cu două uși și doi băieți și am urcat pe scară ca fiecare care vrea să ajungă undeva și vrea să facă ceva”.
Anul trecut a avut o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro.
„Eu încă sunt mic încă, față de alți români care o duc bine și care au firme aici”, a spus Vasile.
Vasile și echipa cu care a purtat torța. FOTO: Arhiva personală
„Visul meu: să revin acasă”
Cu toate că duce o viață confortabilă în Franța și afacerea merge foarte bine, visul lui este să revină în România: „Sunt în construcție, îmi fac casă la Sighetu Marmației. Bineînțeles că vreau să mă întorc acasă, dar deocamdată nu pot”.
Explica şi de ce: „Cele mici sunt la școală. Am trei fete, 8, 11 și 13 ani. Deocamdată am un business care funcționează foarte bine, că ajung să întreținem 26 de familii care lucrează pentru noi”.
Viața lui la Paris înseamnă multă muncă: „Rutina de zi cu zi, muncă multă. Muncitorii mei lucrează circa 8 ore pe zi. Eu lucrez dublu. Încep la ora 6-7 și la ora 23-24 încă mai sunt la birou”. Cu toate acestea, are o viață liniștită și siguranța zilei de mâine.
Vasile susține că a început să lucreze la o hală de producție și în România. „Nașul, care lucrează în țară, mi-a spus că dacă vreau să fac bani pentru alții și nu pentru mine, să deschid în România. Dacă nu, să stau aici că sunt că stau bine. L-am ascultat”, a susținut el.
Lucrurile merg bine pentru familia lui Vasile în Franța și, deocamdată, rămâne aici. „Acum se anunț un pic un pic de criză aici, dar la noi carnetul de comanzi e plin până pe la sfârșitul anului viitor.”
Actualitate
Originea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de știință. Alte locuri din Europa cu aceeași denumire au completat ipotezele despre originea sa.
Orașul Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O cetate medievală, ridicată în secolul al XIII-lea pe ruinele unei așezări antice, domină panorama orașului Deva, din județul Hunedoara. Fortăreața de pe Dealul Cetății, restaurată în ultimii ani, a rămas reperul turistic al localității cu 60.000 de locuitori și cea mai veche clădire a Devei. Însă, istoria așezării de pe valea Mureșului a început cu mult timp înainte de construcția cetății sale emblematice.
Legendele stranii despre Decebal
Deva a fost locuită din cele mai vechi timpuri, iar în Antichitate aici ar fi existat o așezare dacică importantă. Legendele care au circulat intens până la începutul secolului XX identificau Deva ca fiind reședința regelui Decebal.
„Credința populară obișnuiește să lege numele orașului Deva de regele dac Decebal. Potrivit legendei, aici s-ar fi aflat strălucitoarea reședință regală fortificată a lui Decebal și tot aici acesta s-ar fi aruncat în propria sabie, când s-a văzut încercuit din toate părțile. Mulți vor să știe — iar acest lucru se poate citi deja și în nuvelele din revistele literare — că orașul nostru Deva și-ar fi primit numele de la sora lui Decebal, Diva Faustina. Ambele sunt greșeli temeinice”, nota omul de știință Téglás Gábor, la începutul anilor 1900.
Potrivit istoricului, Dealul Cetății, de deasupra Devei, a fost folosit drept loc întărit și în vremea dacilor, fapt indicat de numeroasele fragmente de vase și urmele de vetre antice care puteau fi observate de-a lungul timpului. Însă, presupusa legătură a acestuia cu „sora lui Decebal” rămânea doar o legendă.
„Diva Faustina a fost soția împăratului roman Antoninus Pius și a trăit la jumătate de secol după căderea lui Decebal. Această credință legendară nu are, așadar, niciun temei sigur și, prin urmare, nu poate fi susținută. Cu toate acestea, după părerea mea, Deva își datorează totuși numele dacilor, iar romanii l-au păstrat neschimbat, așa cum au făcut în Dacia cu multe alte denumiri, de pildă Germizara, Napoca, Porolissum, Burticum”, arăta Téglás Gábor.
Arheologul adăuga că numele orașului Deva, cu formele Deba sau Daba, ar fi putut avea, la daci și la triburile tracice înrudite cu ei, sensul de așezare, oraș sau localitate, deoarece în ținuturile antice ale Daciei și Traciei s-a păstrat în numele a peste 40 de localități. Cel mai adesea, era folosit în legătură cu numele râului de lângă localitatea respectivă, adăuga acesta.
„Judecând după aceste analogii, dacă și numelui Deva i-ar fi fost asociat un asemenea determinant, acesta ar fi putut fi numele râului Mureș sau al râului Cerna. Din păcate însă, nici la Ptolemeu, nici în lista Anonimului din Ravenna, nici în itinerarii, mai ales în Tabula Peutingeriana, numele Devei nu apare sub nicio formă. Astfel, originea sa dacică poate fi încercată doar cu ajutorul celorlalte nume cunoscute înrudite”, arăta acesta.
„Mormântul lui Decebal”
Romanii s-au așezat la poalele Dealului Cetății și mai jos, pe valea Mureșului, în câteva așezări rurale răzlețe, cele mai apropiate fiind Micia (comuna Vețel) și Măgura Uroiului (orașul Simeria), stații ale drumului militar care traversa ținutul de la poalele Munților Metaliferi.
Descoperirile arheologice din Deva atestă existența mai multor așezări și necropole romane, dar și vestigii ale unor mine de cupru și ale carierei de andezit exploatate în Antichitate. Cariera de andezit Pietroasa, din Deva, ar fi fost locul de unde anticii au transportat blocurile de andezit folosite la construcția templelor din Sarmizegetusa Regia. În secolul al XIX-lea, legenda că Deva fusese „capitala” regelui Decebal încă era considerată credibilă de unii istorici ai epocii.
„Am regăsit câteva vestigii romane în vecinătatea orașului Deva. Se vede și un drum roman care duce de aici la cetatea Arany (n.r. Măgura Uroiului). Un castel se ridică pe un vârf de munte înalt. Acest castel a fost construit de zâne populare, iar tradiția spune că a fost ridicat chiar de regele dac Decebal. Alții îl consideră un castel roman, deoarece cărămizile romane sunt cuprinse în zidurile vechi. În privința lui Decebal, tradiția populară merge atât de departe, încât se spune că, după ce a fost învins, el s-ar fi sinucis aici. Unii îi derivă numele de la Decebal. Potrivit acestora, după ce capul lui Decebal a fost dus la Roma, trupul său a fost îngropat aici, de unde și numele Decidava, dealul lui Decebal”, arăta omul de știință Kőváry László, în 1852.
Într-o altă lucrare, de la începutul secolului XX, istoricul Martin Schuster afirma că numele Deva ar fi provenit din cuvântul dac dava, care însemna munte sau casă.
„În vechime se numea Decidava, care înseamnă muntele lui Decebal ori casa lui Decebal. Acest faimos rege al dacilor, care a luptat multă vreme cu romanii cuceritori și s-a apărat cu curaj împotriva lor, după părerea cărturarilor, în mai multe puncte de la granița de sud-vest din vechea Dacie — acum Transilvania —, a fortificat inițial și muntele cu pricina. Sub castel se află așezarea cu același nume, cu trăsături de oraș, și un deal frumos, unde ar fi fost mormântul lui Decebal”, nota istoricul Martin Schuster, în 1905.
Imaginea 1/11:
Cetatea Devei Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (19) JPG
Cele mai puternice forturi medievale din România. Au rezistat marilor asedii, iar acum sunt cucerite de turiști
Originea numelui Deva a fost intens disputată de oamenii de știință încă din secolul al XIX-lea și a continuat să ridice controverse până în prezent. Unii cercetători au legat numele de termenul tracic sau dacic dava, cu sensul de „așezare”, „localitate” sau „cetate”. Alții au propus origini diferite: un nume de persoană sârbesc, un vechi nume românesc de familie ori un nume legat de un loc. Alte ipoteze leagă originea cuvântului deva de termeni indo-europeni cu sensul de „divin” sau „sacru”.
Deva, origini mitologice
Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, autorii volumului Toponimie hunedoreană, arătau că numele Deva ar fi avut și un sens mitologic, apropiat de toponimul „Fata”, folosit în unele zone pentru locuri cu ruine, stânci proeminente, peșteri sau forme de relief neobișnuite, privite în vechime ca misterioase, rele ori primejdioase.
„Crearea toponimului Deva a avut loc înaintea stăpânirii maghiare în Transilvania, în legătură cu ruinele străvechi de pe dealul învecinat așezării. Populația românească a cunoscut, desigur, aceste vestigii, dând zonei, respectiv așezării, un nume cu o semnificație mitologică, similară cu cea a toponimului Fata, ce desemnează, în diferite părți ale țării, terenuri cu ruine sau formații «bizare» ale naturii. În fapt, ambele toponime pleacă de la eufemisme ale unor personaje fantastice, în speță zâne răuvoitoare”, notau autorii lucrării.
Potrivit cercetătorilor, despre ruinele antice de pe dealul Devei s-au plăsmuit, de-a lungul timpului, o mulțime de legende menite să explice rolul unor ființe supranaturale (zâne, fete de uriași, balauri) în ridicarea și ruinarea cetății.
Deva, orașul roman din ținutul celților
În Europa, alte două localități ocupate în Antichitate de romani au păstrat același nume: Deva Victrix, devenită orașul Chester din Anglia, și Deva, din nordul Spaniei, ambele legate de moștenirea celtică.
„Pe unde au trecut popoarele înrudite cu celții, numele Déva este cunoscut încă din două locuri, anume din Hispania și din Britannia”, nota istoricul Téglás Gábor.
Numit Deva Victrix sau Deva în Antichitate, orașul Chester din nord-vestul Angliei a fost ridicat pe ruinele unui fort legionar construit în anii 70 d.Hr., într-un ținut al celților, și folosit până la începutul secolului al V-lea.
În jurul fortăreței romane s-a dezvoltat o așezare civilă, care a continuat să existe și după plecarea romanilor, devenind, în cele din urmă, orașul Chester de astăzi. Aici a fost construit cel mai mare amfiteatru militar cunoscut din Britania, iar locul găzduiește și singurul sanctuar roman sculptat direct în stâncă, păstrat până în zilele noastre. De asemenea, Deva Victrix avea un mare complex de băi legionare — thermae — destinat în principal soldaților.
Istoricii arătau că numele Deva Victrix provine de la dea sau diva, care însemna în latină „zeiță”, iar fortăreața romană a fost numită după zeița râului Dee. O altă explicație arată că numele roman al fortăreței ar fi fost preluat direct din numele britonic al râului.
Unii cercetători arătau că numele Victrix, dat fortăreței, a fost luat de la titulatura Legiunii XX Valeria Victrix, staționată la Deva, victrix însemnând, în latină, „victorioasă”. Numele orașului Chester provine și el din latinescul castrum — plural castra —, cu sensul de „fort” sau „tabără militară”, terminațiile -chester și -caster fiind frecvente în numele altor orașe engleze care au început ca tabere romane.
Privit în ansamblu, orașul Deva păstrează mai multe asemănări cu Deva britanică în istoricul roman al acesteia. La poalele Cetății Devei, pe valea Mureșului, se află ruinele așezării Micia, una dintre localitățile înfloritoare ale Daciei din timpul romanilor.
Așezarea, întinsă pe aproximativ 25 de hectare în Antichitate, cuprinde unul dintre cele patru amfiteatre romane descoperite până în prezent pe teritoriul României, rămășițele unui castru, ale unor băi termale și ale unor temple.
Castelul din Carpați, redescoperit pe un traseu spectaculos. Misterele cetății Colț, părăsită de secole la poalele Retezatului
„Micia avea port la râul Mureș, punct vamal și o rețea stradală modernă pentru vremea în care era locuită. Deși nu a fost ridicată la statutul de municipiu, în Micia condițiile de trai ale locuitorilor ei erau ca într-un oraș roman”, informa Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Deva, cu origini celtice în Spania
În nordul Spaniei, numele Deva s-a păstrat de la cel al râului Deva, menționat în Antichitate de geograful Ptolemeu și preluat de localitatea Deba (numită anterior Deva) din Țara Bascilor, aflată la vărsarea râului în Marea Cantabrică.
„Numele este în mod clar celtic, provenind din deiwo-, cu sensul de «divin» sau «zeiță». Râurile erau considerate în mod obișnuit divinități minore. De pildă, existau două râuri numite Deva în nordul Britaniei, ambele cunoscute și astăzi sub numele de Dee”, nota Leonard A. Curchin, istoric și cercetător, specialist în Hispania romană.
Deba nu a fost fortăreață romană, ci un oraș medieval fondat în 1343 sub numele Monreal de Deva, pe malul râului Deva, consemnat în cronicile antice și considerat de unii cercetători un vechi hidronim celtic.
Profesorul Martín Sevilla Rodríguez, cercetător spaniol de filologie clasică la Universitatea din Oviedo, arăta că unele toponime și hidronime din nordul Peninsulei Iberice, printre care și Deva, regăsit ca nume al mai multor râuri, localități și insulițe, par să provină din numele unor divinități celtice cunoscute din izvoare antice.
„Diferiți autori au propus pentru hidronimele hispanice Deva o origine celtică, legând atribuirea numelui dēvā, «zeiță», unor cursuri de apă, de cultul celților pentru izvoare, pâraie și râuri, pe care le divinizau ca divinități feminine. Forma dēvā, «zeiță», este un cuvânt celtic atestat în epoca veche atât ca antroponim, cât și ca hidronim. Ca antroponim apare în inscripții din Galia, Britannia și Germania, iar ca hidronim este documentat la Ptolemeu și în vechile itinerarii geografice, cu referire la râuri din Spania, Țara Galilor, Scoția și Irlanda”, nota lingvistul.
Omul de știință arăta că termenul celtic deva, care ar însemna „zeiță”, este legat de alte forme, mai târzii: vechiul irlandez día, vechiul galez duiu-, vechiul cornic duy, cu sensul de „zeu”, și de forme înrudite din alte limbi indo-europene, cum ar fi latinescul deus și sanscritul dēváḥ, „zeu”.
Actualitate
Goldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
Goldie Hawn a atras toate privirile la cea mai recentă apariție a sa în cadrul emisiunii Jimmy Kimmel Live!, unde a demonstrat că eleganța și rafinamentul nu țin cont de vârstă. Actrița, în vârstă de 80 de ani, și-a făcut apariția într-o rochie neagră sofisticată, cu detalii transparente.
Goldie Hawn a atras toate privirile. FOTO: Instagram
Vedeta a purtat o rochie mulată, cu detalii semi-transparente decorate cu paiete argintii fine, care au oferit un plus de strălucire ținutei. Rochia avea un decolteu cu umerii goi și mâneci lungi.
Părul blond, coafat în bucle lejere, și machiajul discret, cu accent pe machiajul de seară și buze lucioase, au întregit apariția glamour.
Imaginea 1/2:
Vedeta a purtat o rochie mulată, de seară. FOTO: Instagram/jimmykimmellive
La 80 de ani, Goldie Hawn demonstrează că tendințele îndrăznețe nu au limită de vârstă. Stilul „naked dress”, caracterizat prin materiale transparente, dantelă, texturi metalice și organza vaporoasă, continuă să fie reinterpretat de vedete din toate generațiile.
Eleganță și apariții impecabile
În general, actrița preferă ținutele monocrome. La începutul acestei luni, Goldie Hawn a fost prezentă la Beverly Hills Film Festival, desfășurat la TCL Chinese Theatre, unde a purtat un costum negru elegant, conform Hello! Magazine.
Secretele frumuseții transmise fiicei sale, Kate Hudson
Fiica actriței, Kate Hudson, a vorbit recent despre obiceiurile de frumusețe moștenite de la mama sa.
Într-un material realizat pentru Vogue, Kate a dezvăluit că Goldie era pasionată de terapii alternative și remedii naturiste cu mult înainte ca acestea să devină populare.
„Mama mea consuma sucuri cu ciuperci și urma tratamente din medicina tradițională chineză încă de pe vremea când nimeni nu vorbea despre astfel de practici”, a povestit actrița.
Un posibil proiect împreună
Pe lângă secretele de frumusețe, cele două împărtășesc și pasiunea pentru actorie. Kate Hudson a mărturisit recent că și-ar dori să joace alături de mama sa într-un proiect cu adevărat special.
„Mi-ar plăcea să lucrez cu mama, dar ar trebui să fie ceva cu adevărat semnificativ”, a spus actrița într-o apariție la emisiunea LIVE cu Kelly & Mark.
Actualitate
Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
Guvernul urmează să adopte, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.
Ilie Bolojan, premier România FOTO: gov.ro
Guvernul va adopta joi proiectul de lege care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia nu a fost luată în ședința de miercuri din cauza lipsei unui aviz de la Consiliului Legislativ, care urma să ajungă azi dimineață.
Premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii martie că efectul acestei legi ar trebui să fie ca „ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”.
„În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, în multe instituţii, dacă nu ai alte formule de a se reduce cheltuielile de salarii, este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu”, argumenta premierul.
Măsura face parte dintr-un program mai amplu de restructurare și eficientizare a cheltuielilor publice, anunțat de Guvern în ultimele săptămâni. Autoritățile susțin că schimbările sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și pentru creșterea eficienței administrației.
Proiectul introduce reguli noi pentru angajații din sectorul public (inclusiv companii de stat sau regii autonome) care au și calitatea de pensionari:
- Continuarea activității până la 70 de ani: Angajații plătiți din fonduri publice care sunt deja pensionați pot continua să lucreze până la vârsta de 70 de ani, dar numai cu acordul anual al angajatorului.
- Condiție drastică pentru pensiile speciale/militare: Persoanele care beneficiază de pensie de serviciu sau pensie militară și doresc să rămână în activitate trebuie să depună o cerere în care să își exprime opțiunea de a munci, acceptând în același timp reducerea cuantumului pensiei cu 85% pe durata activității.
Regula se aplică personalului contractual din instituții publice, angajaților din regii autonome, societăți cu capital de stat (majoritar sau unic) și autorități de reglementare. Sunt exceptați de la acest mecanism de continuare a activității până la 70 de ani funcționarii publici (pentru care există reglementări separate).
-
Actualitateacum 3 zile„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
-
Actualitateacum 2 zileMinistrul Educației pune rezultatele slabe la simulări pe umerii părinților. Director: „Din viața copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă”
-
Actualitateacum 3 zileO dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
-
Breakingacum 2 zileDiscurs istoric al regelui Charles în Congresul SUA. Ce mesaje le-a transmis acesta lui Donald Trump și congresmenilor americani
-
Breakingacum 3 zileCum trăiește, în pușcărie, Dani Mocanu
-
Actualitateacum 2 zileSe pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
-
Breakingacum 2 zileValentin Stan: Trump nu a vrut să transmită mesajul că un descreierat face agenda administrației Trump și poate să intervină în evenimentele oficiale
-
Actualitateacum 2 zilePE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm




