Un conflict tot mai vizibil se conturează în interiorul elitei ruse, unde structurile de forță și tehnocrații se confruntă pentru influență și putere, pe fondul războiului prelungit din Ucraina. Miza este una majoră: nu doar direcția Rusiei în perioada post-conflict, ci și succesiunea la vârful puterii, în jurul președintelui Vladimir Putin, scrie EFE.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cele două tabere – pe de o parte, reprezentanții serviciilor de securitate și ai aparatului coercitiv, pe de altă parte, tehnocrații responsabili de gestionarea economiei – duc o luptă surdă, dar intensă, pentru „sufletul Rusiei”, într-un moment în care echilibrul intern devine tot mai fragil.

Deși încearcă să mențină aparența de neutralitate, Putin pare să încline balanța în favoarea foștilor săi colegi din Serviciul Federal de Securitate (FSB). În același timp, liderul de la Kremlin transmite semnale contradictorii: susține măsuri restrictive, precum limitarea accesului la internet din motive de securitate, dar le cere serviciilor să țină cont și de interesele populației.

Tot el a avertizat parlamentarii să nu transforme legislația într-un instrument exclusiv de interdicții și sancțiuni, subliniind că provocările actuale – fie ele războiul sau sancțiunile – sunt „temporare”, în timp ce Rusia ar fi „eternă”.

Avantaj pentru structurile de forță

Așa-numiții siloviki – reprezentanți ai FSB, Gărzii Naționale și Ministerului de Interne – par să aibă un avantaj clar. Putin însuși provine din acest sistem, iar războiul din Ucraina le-a consolidat pozițiile, pe fondul scandalurilor de corupție și al eșecurilor atribuite unor oficiali militari de rang înalt.

Consolidarea unui stat cu trăsături tot mai autoritare a început încă din 2012, odată cu revenirea lui Putin la Kremlin, dar s-a accentuat în ultimii ani sub pretextul combaterii unei așa-zise „coloane a cincea” – orice voce critică la adresa războiului.

Potrivit politologului Ekaterina Șulman, aflată în exil, serviciile de securitate nu mai răspund decât în fața președintelui, spre deosebire de perioada sovietică, când erau subordonate Partidului Comunist. În plus, acestea controlează astăzi și frontierele, dar și o parte din sistemul penitenciar.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

FSB este asociat cu reprimarea opoziției și a presei independente, inclusiv cu cazul lui Aleksei Navalnîi, despre care susținătorii săi afirmă că ar fi fost otrăvit în detenție în 2024. Prin intermediul unor legi privind „agenții străini” sau „extremismul”, autoritățile au închis organizații civice, instituții educaționale și chiar muzee.

Tehnocrații trag semnalul de alarmă

De cealaltă parte, tehnocrații – afectați de sancțiunile occidentale și monitorizați atent de FSB – au evitat confruntarea directă până când economia a început să dea semne de slăbiciune, la finalul anului trecut.

Decizia de a restricționa internetul și de a bloca rețelele sociale a fost punctul de cotitură. Măsura a generat pierderi economice semnificative și a provocat reacții critice din partea unor oficiali de rang înalt.

Printre cei care au contestat public aceste restricții se numără guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, dar și liderul patronatelor, Aleksandr Șohin. Li s-au alăturat și voci din administrația prezidențială.

Tehnocrații avertizează că revenirea la un control total asupra informației nu este sustenabilă economic, descurajează investițiile și generează nemulțumire socială. În replică, FSB justifică măsurile prin riscurile de securitate, acuzând Ucraina că ar folosi internetul pentru recrutarea de sabotori și invocând frecvent teorii conspiraționiste.

Presiune politică în creștere

Aceste tensiuni pun presiune și pe scena politică. Popularitatea partidului de guvernământ, Rusia Unită, ar fi scăzut sub 30%, potrivit sondajelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitoarele alegeri parlamentare din septembrie.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În paralel, divergențele se extind și în alte domenii. În timp ce structurile de forță pledează pentru restricționarea imigrației, Ministerul Economiei avertizează asupra deficitului de forță de muncă.

„Fără imigrație va fi dificil să asigurăm creșterea economică. Este nevoie de o migrație controlată și benefică”, a declarat ministrul Economiei, Maksim Reșetnikov.

În acest context tensionat, Kremlinul pare prins între două viziuni opuse: una orientată spre control și securitate totală, cealaltă spre pragmatism economic. Iar decizia finală rămâne, ca întotdeauna, în mâinile lui Vladimir Putin.

Marți este ziua decisivă în Parlamentul României. Numărătoarea inversă pentru moțiunea de cenzură a început, iar implicațiile economice ale votului ar putea fi majore. În așteptarea votului decisiv de marți, 5 mai, politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează scenariile posibile și impactul pe care o eventuală cădere a Guvernului l-ar avea asupra stabilității țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În momentul de față, PSD are 127 de parlamentari, în timp ce AUR numără 90 de aleși, ceea ce înseamnă că împreună totalizează 219 voturi. Dacă punem la socoteală și cei 12 senatori din grupul PACE, condus de Ninel Peia și aliniat intereselor social-democraților, s-ar ajunge la 231 de voturi, cu doar două voturi sub pragul minim de 233. În ipoteza în care toți parlamentarii din „opoziție” ar vota moțiunea, s-ar ajunge la 258 de voturi.

Totuși, un rol important îl au și parlamentarii neafiliați proveniți din POT și SOS România, care însumează 22 de voturi. În rândul aleșilor neafiliați se regăsește și senatoarea Victoria Stoiciu, recent plecată din PSD, care a anunțat că nu va susține moțiunea. De asemenea, ecuația matematică este complicată de grupul „Uniți pentru România”, constituit din circa 10-12 membri POT. Deși au semnat documentul, acești parlamentari spun acum că nu vor vota pentru căderea guvernului Bolojan.

În ceea ce privește procedura, Birourile permanente reunite au stabilit un calendar accelerat. Moțiunea a fost prezentată miercuri, la ora 12:30, în plenul comun, iar votul final este programat pentru marți, 5 mai.

În situația în care moțiunea trece, analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, anticipează o perioadă lungă de instabilitate și negocieri blocate. Președintele Nicușor Dan va convoca partidele la consultări și va încerca refacerea coaliției anterioare, propunere pe care PNL și USR o vor refuza.

„Deci, dacă vom avea un prim-ministru tehnocrat, acesta va fi acceptat de toată lumea din fosta coaliție guvernamentală și poate chiar de opoziția parlamentară, sau cel puțin de o parte a acesteia, fiindcă evidența se va impune. Vom fi într-o situație economică mult mai gravă decât cea în care suntem acum. Va crește cursul valutar, ne vom împrumuta tot mai scump, vom plăti dobânzi tot mai mari, probabil că și ratingul de țară se va degrada și vom mai primi vești extrem de neplăcute din partea Comisiei Europene în ceea ce privește PNRR”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Adevărul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Guvernul minoritar PSD, o variantă lipsită de forță parlamentară

Un alt scenariu vehiculat în ultimele zile este cel al unui guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, susținut din Parlament de PNL. Sergiu Mișcoiu nu crede în această variantă, în condițiile în care un asemenea cabinet nu ar avea forță parlamentară. 

„Problema este că un guvern minoritar PSD este un guvern super-minoritar, care practic nu ar putea să aibă mai mult de o treime din mandate în Parlament, împreună cu AUR. Și asta nu face ca soarta sa să fie foarte clară. E mai probabil în acest caz să avem un tehnocrat decât un pesedist, pentru că asta ar împăca totuși și partidele parlamentare și ar face ca atât PNL, cât și eventual USR să fie de acord să susțină un guvern care este mai degrabă de avarie, de uniune națională proeuropeană, decât altceva. (…) Are undeva la 26–27% din mandate, ceea ce limitează mult capacitatea de a guverna singur”, subliniază profesorul de la UBB.

În ciuda dificultăților evidente, consideră politologul, PSD ar accepta funcția de premier în cadrul unui compromis larg, scopul principal fiind păstrarea controlului asupra unor domenii-cheie și gestionarea resurselor statului. Totuși, o guvernare solitară într-un context economic fragil ar eroda și mai mult încrederea publicului. Pe de altă parte, alternativa de a face opoziție la comun cu partidul lui George Simion ascunde riscuri și mai mari pe termen lung.

Ce ar putea obține partidele suveraniste în schimbul votării moțiunii: „Fiecare parlamentar de la aceste partide are o soție, soț, copil”

„Un PSD singur, care va guverna într-o situație dificilă, poate pierde electorat. Însă, în orice caz, PSD deja pierde enorm electorat și, [printr-o opoziție asumată] împreună cu AUR, nu cred că va ajunge altundeva decât în umbra AUR, ceea ce pune o problemă poate mai mare decât această guvernare care ar satisface interesele celor care l-au împins pe domnul Grindeanu să meargă înainte cu moțiunea”, a detaliat politologul.

Scenariul respingerii moțiunii 

Dacă moțiunea cade la votul de marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea în condiții normale. Prioritățile absolute ale cabinetului rămân atragerea fondurilor din PNRR și implementarea urgentă a zecilor de reforme restante prin legi, ordonanțe sau ordine de ministru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sergiu Mișcoiu anticipează în acest scenariu favorabil o precipitare a negocierilor pentru consolidarea unei noi majorități în Parlament. Există potențial pentru atragerea unor parlamentari nemulțumiți din alte partide, chiar și din rândurile PSD, pe modelul UNPR, partidul înființat de Gabriel Oprea și care a asigurat majoritatea parlamentară pentru guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu.

„Sunt șanse să se schimbe traiectoria parlamentară. Deocamdată lumea e în expectativă, fiindcă toți sunt dornici să vadă ce se întâmplă cu moțiunea dacă aceasta cade. Există șanse să se redistribuie un pic jocul politic și diverși parlamentari să adere la noi formațiuni. […] Problema, evident, este aceea că avem totuși o selecție adversă a parlamentarilor care fac parte din aceste grupuri la marginea Parlamentului. Adică oamenii care au candidat pe listele POT și SOS România, care formează grupuri precum PACE sau au rămas independenți [prin separarea] de ele, nu sunt stabili și nu sunt de mare încredere, și e greu să-ți bazezi o majoritate parlamentară pe aceștia”, a concluzionat Sergiu Mișcoiu, avertizând asupra riscului ca Guvernul să pice ulterior, la un eventual vot de încredere obligatoriu pentru noii miniștri.

Remus Ștefureac anticipează un punct major de inflexiune

O perspectivă și mai tranșantă asupra contextului actual vine de la sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Acesta observă că, deși moțiunile de cenzură sunt de regulă evenimente punctuale cu efecte limitate în timp, situația actuală este complet diferită. Polarizarea extremă, fracturile din societate, problemele de integritate și credibilitate ale politicienilor, alături de un sentiment imens de nedreptate care afectează peste 80% din populație, transformă demersul PSD – AUR într-un moment extrem de important pentru viitorul politic al României.

Mai susține AUR moțiunea? Simion atacă PSD și acuză un jaf de 10 miliarde în programul SAFE

„Urmează un mare punct de inflexiune în politica românească și acest lucru ar putea influența evoluțiile/involuțiile pentru un deceniu. Primele semne mari se vad deja în măsurători. E adevărat ca încă e devreme. Orice criză politică este fluidă, iar evoluțiile/involutiile opiniei publice depind de dinamica crizei, deciziile politice strategice ale actorilor politici principali și incertitudinea livrată de implicațiile economice/sociale/financiare și chiar de securitate”, a explicat Remus Ștefureac, într-o postare pe Facebook.