Actualitate
Creditele bugetare alocate pentru apărare în 2025 reprezintă maximum 2,5% din PIB. Ce arată proiectul de buget
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat, publicat joi noaptea, creditele bugetare alocate pentru apărare în anul 2025, reprezentând maximum 2,5% din Produsul Intern Brut, se asigură în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale.
Creditele bugetare alocate pentru apărare în 2025 reprezintă maximum 2,5% din PIB. FOTO MApN
Creditele de angajament aprobate pentru apărare anul acesta reprezintă cel puţin 5,6% din PIB, notează Agerpres.
„În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să încheie contracte multianuale, în limita creditelor de angajament aprobate la titlul 20 «Bunuri şi servicii», pentru asigurare service aparatură, lucrări pentru efectuarea de reparaţii curente, încheierea de contracte prestări servicii, utilităţi, precum şi cele aferente hrănirii, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate„, se arată în proiect.
Ce mai prevede proiectul de act normativ
Începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe 2025, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să introducă în anexa nr. 3/18/07 „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate pe anii 2023 – 2028 (Sume alocate din credite externe)” credite de angajament şi credite bugetare aferente mecanismului Foreign Military Financing, oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii.
„În bugetul Ministerului Apărării, în anexa nr. 3/18/13 «Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate pe anii 2023 – 2028 (sume alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii)’, la capitolul 37.10 «Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile”, subcapitolul 37.10.01 «Donaţii şi sponsorizări» este prevăzută suma de 2.066.440 mii lei, reprezentând fonduri externe nerambursabile încasate pentru aplicarea prevederilor art. 1 alin. (32) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea «Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol», aferentă programului de înzestrare esenţial «Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) 2028 (sume alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii)», care, începând cu anul 2019, include şi bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, modificări în volumul şi în structura veniturilor proprii pe anul 2025, atât ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, cât şi ale unităţilor din reţeaua sanitară proprie, precum şi în veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior militar subordonate, finanţate integral din venituri proprii, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate la titlul 51 «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice»„, prevede proiectul de act normativ.
Dotarea Institutului Cantacuzino
Proiectul face referire şi la dotarea Institutului Cantacuzino, preluat de Ministerul Apărării.
„În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în proiectele aferente Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Apărării Naţionale (PSCD), pentru perioada 2023 – 2026, derulate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Medico – Militară ‘Cantacuzino’, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale, în anul 2025, ca, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, până la sfârşitul exerciţiului bugetar, să introducă modificări la anexa nr. 3/18/15 «Sinteza bugetelor centralizate ale instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii pe anii 2025 – 2028» în structura veniturilor proprii obţinute de instituţiile finanţate parţial din venituri proprii şi să efectueze virări de credite de angajament/bugetare, inclusiv la şi de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă şi cheltuieli de capital, şi între bugetele acestora, precum şi virări între articolul 51.01 «Transferuri curente», alineatul 51.01.01 «Transferuri către instituţii publice’ şi articolul 51.02 ‘Transferuri de capital’, alineatul 51.02.48 ‘Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiţii, dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi alte asemenea pentru activităţi de cercetare în domeniul sănătăţii’, cu încadrare în prevederile aprobate la titlul 51 «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice»„, se mai spune în document.
Actualitate
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a Italiei până la sfârșitul acestui an, scrie presa internațională citând surse și date din noul plan bugetar al Italiei.
Italia va depăși Grecia la datoria publică. Foto arhivă
Se estimează că datoria Greciei se va reduce la aproximativ 137% din produsul intern brut în acest an, față de 145% în 2025, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Reuters.
În schimb, datoria Italiei va crește de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual (DFP) al Trezoreriei.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro – începând cu acest an”, a declarat unul dintre cei doi oficiali greci pentru Reuters.
Noua estimare a ponderii datoriei Greciei va fi inclusă în noul plan fiscal multianual al țării, care va fi prezentat Comisiei Europene la sfârșitul acestei luni.
Datoria Italiei va rămâne practic stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și la 136,3% în anul următor, arată planul bugetar.
Din 2020, datoria publică a Greciei – cea mai mare din zona euro din ultimele două decenii – s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din produsul intern brut anul trecut. Italia și-a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale în aceeași perioadă.
Grecia, care se redresează după o criză financiară de un deceniu și trei planuri de salvare în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, intenționează să ramburseze înainte de termen împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din prima sa fază de salvare de la sfârșitul anului.
Cele mai puțin îndatorate țări din zona euro
Conform cifrelor furnizate de Eurostat, la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025, Grecia a înregistrat cea mai mare rată a datoriei publice din zona euro, de 146,1% din PIB, urmată îndeaproape de Italia, cu 137,1%.
Alte națiuni cu îndatorare ridicată au inclus Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%.
În schimb, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost observate în Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, și Bulgaria, cu 29,9%.
Este important de menționat că datoria este de obicei măsurată ca raport între datoria publică și PIB, mai degrabă decât în termeni absoluți.
Prin urmare, economiile mai mari, cum ar fi Germania, pot deține o datorie totală substanțială, dar raporturile lor datorie-PIB sunt, în general, mai moderate decât cele ale țărilor din sudul Europei.
România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”
Datoria publică a Greciei ajunsese la 210% în 2020
În 2010, datoria publică a Greciei era de aproximativ 330 de miliarde de euro, adică aproape 148% din PIB. Situația s-a deteriorat în anii următori, iar în 2020-2021 datoria a atins un vârf de aproximativ 210% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată într-o economie dezvoltată. De atunci însă, traiectoria s-a inversat: până în 2025–2026, datoria a coborât la aproximativ 137% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70–73 de puncte procentuale în doar câțiva ani și chiar sub nivelul de la începutul crizei.
Această scădere nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri dure aplicate consecvent timp de peste un deceniu. După 2010, Grecia a fost nevoită să accepte programe de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar în schimb a implementat o austeritate severă: salariile și pensiile au fost reduse, taxele au crescut, iar cheltuielile publice au fost tăiate. Aceste măsuri au fost extrem de dificile social, dar au dus la eliminarea deficitelor mari și, în timp, la apariția unor excedente bugetare, ceea ce înseamnă că statul a început să încaseze mai mult decât cheltuie înainte de plata dobânzilor.
Cum și-a restructurat Grecia datoria publică
Un rol esențial l-a avut și restructurarea datoriei. O parte importantă a fost renegociată, cu scadențe foarte lungi și dobânzi reduse, iar în 2012 creditorii privați au acceptat chiar pierderi semnificative. Astfel, povara anuală asupra bugetului a devenit mult mai ușor de gestionat. În plus, în ultimii ani, Grecia a început să ramburseze anticipat o parte din împrumuturi, ceea ce a redus și mai mult costurile pe termen lung și a crescut încrederea investitorilor.
Pe acest fundal de disciplină fiscală, economia a revenit treptat la creștere, cu ritmuri de aproximativ 2% pe an, susținute în special de turism, investiții și fonduri europene. Creșterea economică este crucială, deoarece mărește PIB-ul și face ca datoria, chiar dacă rămâne mare în termeni absoluți, să cântărească mai puțin ca procent. În paralel, sistemul bancar a fost stabilizat, iar încrederea piețelor financiare a revenit, ceea ce a permis statului să se împrumute mai ieftin.
În esență, Grecia a reușit această revenire printr-o combinație de austeritate, reforme, restructurare a datoriei și relansare economică. Nu a fost o soluție rapidă, ci un proces lung și dificil, în urma căruia datoria a scăzut de la aproximativ 210% din PIB la aproape 137%, transformând una dintre cele mai grave crize financiare din Europa într-un exemplu de ajustare fiscală reușită.
Actualitate
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat, în premieră, scenarii inspirate direct din experiența Ucraina în războiul cu Rusia.
Drone folosite de Ucraina în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X
Potrivit publicației Defense One, militarii americani au organizat în septembrie 2025 un amplu exercițiu la baza aeriană Eglin din Florida, în cadrul operațiunii „Clear Horizon”, unde au recreat tactici similare cu cele folosite de Ucraina în operațiunea „Pânza de păianjen”.
Dronele, noua armă decisivă
În timpul simulărilor, forțele speciale americane au utilizat o gamă largă de drone — de la modele comerciale simple până la sisteme avansate, capabile să evite bruiajul electronic și detectarea radar.
„Au folosit drone comerciale clasice, dar și dispozitive cu antene direcționale, mai greu de neutralizat, precum și drone cu schimbare automată a frecvenței, rezistente la atacuri electromagnetice”, a explicat Matt Ross, coordonator al grupului operativ al Pentagon pentru combaterea dronelor.
În plus, au fost testate drone controlate prin fibră optică și rețele mobile, într-un scenariu în care operatori aflați în statul Colorado au reușit să lovească ținte din Florida — o premieră pentru armata americană.
Lecțiile din Ucraina schimbă prioritățile SUA
Exercițiile au scos la iveală vulnerabilități importante. Potrivit oficialilor americani, armata are nevoie urgentă de un sistem integrat care să conecteze datele provenite din radare, drone și sisteme anti-dronă, pentru o reacție coordonată.
În același timp, accentul se mută tot mai mult pe dronele de mare distanță, capabile să lovească infrastructuri critice — de la centre de comandă până la sisteme logistice și de apărare antiaeriană.
Pentru amenințările de mică dimensiune, soluția ar putea veni din dezvoltarea unor drone-interceptor, mai ieftine și mai eficiente decât rachetele clasice de apărare.
Un război care schimbă doctrina militară
Experiența din Ucraina devine, astfel, un studiu de caz pentru armatele occidentale. Tehnologiile dezvoltate cu investiții de miliarde de dolari sunt reevaluate în lumina unor tactici relativ simple, dar extrem de eficiente.
Pentru Washington, mesajul este clar: războiul modern nu mai este definit doar de superioritate tehnologică, ci de capacitatea de adaptare rapidă la un adversar flexibil și inovator.
Actualitate
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se comportă predictibil în exploatare, rezistă bine în timp, suportă încărcările proiectate și reduce riscurile asociate degradării materialelor sau execuției imprecise.
Din acest motiv, halele metalice realizate din oțel galvanizat sunt tot mai des preferate în proiectele unde standardele de siguranță sunt ridicate. Construcțiile de acest tip sunt apreciate pentru combinația dintre rezistență, precizie și durabilitate, dar și pentru faptul că pot fi proiectate în funcție de cerințele reale ale activității desfășurate în interior.
Rezistența materialului contează mai mult decât pare
Unul dintre motivele importante pentru care halele metalice sunt preferate în proiecte cu cerințe ridicate de siguranță ține de modul în care este concepută structura de rezistență. În cazul unui schelet hala metalica de la Frisomat, accentul cade pe utilizarea oțelului galvanizat pretratat, care oferă protecție anticorozivă încă din faza de fabricație.
Materialul este procesat prin formare la rece, o tehnologie care contribuie la creșterea rezistenței mecanice fără a adăuga greutate suplimentară. Acest lucru permite obținerea unor structuri eficiente, dar robuste, capabile să suporte solicitări variate în exploatare.
În proiectele unde siguranța este esențială, coroziunea nu este doar o problemă estetică, ci una structurală. De aceea, utilizarea unui sistem constructiv bazat pe oțel galvanizat contribuie la menținerea performanței în timp și la reducerea riscurilor asociate degradării materialelor.
Precizia de fabricație reduce riscul de erori pe șantier?
Siguranța unei hale depinde și de cât de precis sunt realizate și montate componentele sale. În materialele analizate se subliniază faptul că elementele structurale sunt perforate și profilate cu echipamente controlate de calculator, iar toleranțele minime permit potrivirea exactă a pieselor. Acest lucru este important pentru că reduce riscul ajustărilor improvizate pe șantier și contribuie la o asamblare mai controlată.
În proiectele unde spațiul trebuie să susțină utilaje, fluxuri tehnologice sau activități industriale intense, precizia nu este un detaliu secundar. Ea influențează direct comportamentul structurii, distribuția încărcărilor și calitatea montajului. Cu cât piesele sunt mai bine proiectate și fabricate, cu atât scad șansele apariției unor probleme ulterioare generate de abateri, tensiuni necontrolate sau execuție inegală.
Greutatea redusă aduce avantaje de siguranță și eficiență?
De multe ori, când se vorbește despre construcții sigure, lumea asociază automat siguranța cu masivitatea. În realitate, o structură mai ușoară poate aduce beneficii importante, atât tehnice, cât și economice. Paginile consultate arată că oțelul profilat la rece este mai ușor decât alte materiale tradiționale, ceea ce reduce sarcina transmisă fundațiilor, face transportul mai eficient și accelerează montajul.
Acest aspect este relevant mai ales în proiectele unde terenul, termenele de execuție sau logistica impun soluții eficiente, dar fără compromisuri la capitolul siguranță. O structură optimizată ca greutate poate fi proiectată mai precis pentru solicitările reale, iar presiunile asupra infrastructurii suport pot fi mai bine controlate. În plus, un montaj mai simplu și mai rapid reduce timpul în care șantierul rămâne expus riscurilor operaționale.
Montajul rapid și controlul etapelor cresc predictibilitatea?
În proiectele cu cerințe ridicate de siguranță, predictibilitatea este esențială. Nu este suficient ca structura să fie rezistentă pe hârtie; contează și cât de bine este controlat procesul de la proiectare la montaj. Informațiile din paginile analizate insistă pe avantajul prefabricării, al găurilor pre-perforate și al conexiunilor simple cu șuruburi, care permit o asamblare rapidă și eficientă. De asemenea, pentru halele industriale este menționat un interval orientativ de montaj de aproximativ 4–8 săptămâni, semn că sistemul constructiv este gândit pentru implementare rapidă și controlată.
Un astfel de model reduce dependența de improvizații și de intervenții dificile în teren. Cu cât ai mai mult control asupra etapelor, cu atât scade riscul întârzierilor, al neconformităților și al costurilor suplimentare. În proiectele critice, această predictibilitate este parte din siguranța generală a investiției.
De ce această soluție rămâne una dintre cele mai solide alegeri?
Halele metalice din oțel galvanizat sunt preferate în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță pentru că răspund simultan mai multor nevoi importante: rezistență bună a materialului, protecție anticorozivă, precizie de fabricație, montaj rapid și comportament predictibil în exploatare. La acestea se adaugă flexibilitatea de proiectare și posibilitatea de a adapta spațiul pentru echipamente grele, fluxuri tehnologice eficiente și eventuale extinderi ulterioare.
Pentru investitorii care caută nu doar o construcție rapidă, ci o structură durabilă și bine controlată tehnic, această soluție este una logică. Într-un context în care siguranța înseamnă atât rezistență fizică, cât și reducerea riscurilor pe termen lung, o hală metalică din oțel galvanizat rămâne una dintre cele mai echilibrate opțiuni disponibile.
-
Actualitateacum 2 zileVictor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Actualitateacum 3 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Breakingacum 3 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Breakingacum 2 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum 23 de oreUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 18 oreȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 2 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026




