Breaking
Rezultatele finale la Bacalaureat 2025 vor fi publicate luni. Au fost depuse peste 5500 de contestații
Rezultatele finale de la examenul național de Bacalaureat 2025 vor fi publicate luni, 30 iunie, potrivit calendarului oficial. Pentru prima dată, elevii au putut să vizualizeze lucrările înainte de a depune contestații. Nota definitivă nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.
5.579 de contestații au fost depuse la Bacalaureat 2025 în București, după cum a declarat Florian Lixandru, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, pentru Agerpres.
Candidații care au contestat rezultatul inițial al evaluării au completat și au semnat o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere, potrivit Ordinului de ministru 6.481 pentru organizarea și desfășurarea BAC 2025.
Cele trei condiții pentru a promova Bacalaureatul în 2025
Condițiile pe care un tânăr trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:
- să-și fi echivalat sau recunoscut (după metodologia de Bacalaureat 2025) toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
- să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- să obţină media generală 6 (cel puţin) la probele scrise. Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecima
Din promoția curentă au participat la examen 92.385 de elevi, dintre care 73.859 au promovat, ceea ce înseamnă o rată de 79,9%. Este o scădere de 3,3 puncte procentuale față de anul trecut.
Pentru prima dată după pandemie, rata de promovare scade și în județul Cluj, care pierde aproape un punct procentual, Bucureștiul coboară sub 80% (79,7%), iar în Bistrița-Năsăud, promovabilitatea scade cu 7,6 puncte procentuale, potrivit informațiilor edupedu.ro.
În rural, doar 22.771 de elevi din promoția curentă au promovat Bacul, dintr-un total de 32.181 prezenți. Asta înseamnă o rată de promovare de 70,8% – cu 14 puncte procentuale mai mică decât în urban (84,9%). Diferența este dramatică, mai ales dacă ne gândim că, la nivelul filierei teoretice, în urban rata urcă la 91,9%, iar în rural este de 83,1%.
Generația „experiment” 2012-2025, absentă de la examenul maturității
Generația care a dat Bacalaureatul în 2025 este și prima care a făcut clasa pregătitoare. Din această generație „experiment” 2012-2025, mulți elevi au ales să fie absenți la examenul maturității.
Examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea din iunie, s-a încheiat vineri, 13 iunie, pentru majoritatea candidaților. Singurul examen rămas este cel de duminică, 16 iunie, la Limba și literatura maternă, care va fi susținut doar de candidații care au învățat în licee cu predare în limbi străine.
Datele de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) din raportul privind starea învățământului 2024 arată că în 2013-2014 au intrat în clasa I și terminaseră clasa pregătitoare introdusă în 2012 aproape 157.000 de copii.
În prima zi de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, au fost prezenți 98.540 de candidați la proba scrisă de Limba și literatura română și peste 97.700 la proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie.
Cei mai mulți absolvenți de liceu înscriși la un bacalaureat ca parte din promoția curentă au fost în 2008, când au susținut examene 209.493, dintr-un total de 225.877 înscriși.
CITIȚI ȘI:
EDUCAȚIA, „Cenușăreasa” de serviciu și în 2025? Profesorul Ovidiu Pânișoară: „Minuni nu văd să se întâmple. Școala este oglinda societății de astăzi”
BAC 2025 | Ce subiecte au picat la Geografie, la Bacalaureat 2025. Exercițiul care a dat bătăi de cap elevilor
BAC 2025 | Acestea sunt subiectele de la informatică din a treia zi de Bacalaureat
De ce pierde învățământul pe drum o parte dintre elevi. „Școala vieții”, mai tentantă decât BACALAUREATUL? „Bulgărele de zăpadă se tot rostogolește”
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
Breaking
NYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
Departamentul de Justiție al Statelor Unite, sub administrația Donald Trump, a anunțat vineri că va reintroduce plutonul de execuție ca metodă permisă pentru execuțiile federale, scrie New York Times.
Departamentul de Justiție a reautorizat utilizarea pentobarbitalului pentru executarea deținuților federali și va permite, de asemenea, metode suplimentare de execuție, cum ar fi utilizarea plutoanelor de execuție.
Pe lângă injecția letală, noul protocol introdus de DOJ include și plutonul de execuție, electrocutarea și asfixierea cu gaz, fiecare dintre acestea fiind considerate de Curtea Supremă a SUA în conformitate cu al optulea amendament. Autoritățile americane au precizat că extinderea metodelor de execuție a prizonierilor se datorează dificultății de a obține substanțele necesare pentru injecțiile letale din cauza opoziției activiștilor.
Donald Trump a anunțat aceste acțiuni încă din prima zi de mandat și a semnat un ordin executiv pentru reinstituirea pedepsei capitale în sistemul penitenciar federal din SUA.
Cu toate acestea, guvernul federal poate efectua execuții doar în statele care permit pedeapsa capitală. Statul care este cel mai cunoscut pentru astfel de sentințe este Indiana, stat care permite doar sentința prin injecție letală. Un alt exemplu este cel al statului Mississippi, care permite execuțiile prin electrocutare sau prin împușcare dacă injecția letală sau alte metode nu sunt disponibile.
În SUA, ultimele execuții prin pluton de execuție au fost efectuate în Utah în anii 1977, 1996 și 2010, potrivit Centrului de Informații privind Pedeapsa cu Moartea.
Recomandările autorului:
SUA și Iran revin la masa negocierilor. Donald Trump a trimis eșalonul doi la discuții cu iranienii la Islamabad
Prințul Harry a mers într-o zonă minată din Ucraina, exact cum a făcut mama sa, prințesa Diana, acum 30 de ani în Angola
Avertismentul sumbru al lui Tusk care a șocat întreaga Europă. Rusia ar putea ataca un stat NATO „în câteva luni”
Breaking
Statele Unite și UE fac front comun în cursa pentru mineralele rare. Occidentul vrea să reducă dependența de China
Statele Unite și Uniunea Europeană au oficializat vineri un parteneriat strategic și un plan de acțiune pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice. Acest pas marchează o colaborare într-un sector care este vital pentru tehnologiile verzi, auto și apărare, în contextul în care China deține un monopol asupra mineralelor rare la nivel mondial.
Documentul oficial a fost semnat la Washington de către Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, și Comisarul European pentru Comerț și Securitate Economică, Maroš Šefčovič.
„Acest lucru demonstrează o conștientizare și un angajament tot mai mare în întreaga lume, în special în rândul aliaților noștri din Occident și din Europa, cu privire la importanța lanțurilor de aprovizionare și a mineralelor critice pentru succesul economiilor noastre și, de altfel, pentru securitatea noastră națională. Supraconcentrarea acestor resurse, faptul că sunt dominate de unul sau două locuri, reprezintă un risc inacceptabil”, a spus Marco Rubio.
Deși China nu este numită explicit în documente, inițiativa vizează direct diminuarea controlului Beijingului asupra procesării mineralelor esențiale. Acest acord face parte dintr-o strategie mai largă a administrației Trump de a construi un bloc comercial preferențial cu aliații occidentali și, în acest sens, au fost semnate planuri similare cu Japonia și Mexic.
Occidentul se coalizează împotriva monopolului Chinei asupra mineralelor rare
China deține în prezent un control cvasi-total asupra lanțului de aprovizionare pentru mineralele critice, esențiale pentru tehnologiile moderne. Chiar dacă unele minerale rare se găsesc în diferite părți ale lumii, China controlează etapa de rafinare. Chinezii procesează aproximativ 85-90% din totalul global de minerale rare.
Spre deosebire de Occident, care s-a concentrat pe profituri imediate și a externalizat industriile poluante, Beijingul a investit masiv în acest sector încă din anii 1990.Au subvenționat companiile de stat pentru a menține prețurile scăzute, scoțând astfel concurența de pe piață.
Companiile chineze dețin cote majoritare în minele de cobalt din Republica Democrată Congo, care furnizează 70% din cobaltul mondial, și în „triunghiul litiului” din America de Sud. Acest monopol îi oferă Beijingului, pe lângă un avans în dezvoltarea tehnologiei, și o pârghie în negocierile diplomatice. Spre exemplu, recent, chinezii au introdus licențe de export pentru galiu, germaniu și grafit, necesare pentru producția de cipuri, ca răspuns la restricțiile comerciale introduse de Donald Trump.
Recomandările autorului:
SUA și Iran revin la masa negocierilor. Donald Trump a trimis eșalonul doi la discuții cu iranienii la Islamabad
Șeful Pentagonului declară că Statele Unite „nu se bazează pe Europa” în războiul din Iran. „America și lumea liberă merită aliați capabili“
După ce SUA nu s-au mai implicat în războiul din Ucraina, Zelenski a anunțat că își va dezvolta propria industrie de apărare
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 3 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”
-
Actualitateacum 2 zileDetoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
-
Actualitateacum 2 zileEste oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT




