Breaking
NATO alocă încă 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina în 2026. UE nu se lasă mai prejos și contribuie și ea cu 1,8 miliarde de euro
În anul 2026, Ucraina beneficiază de un sprijin financiar masiv din partea Occidentului – 60 de miliarde de dolari din partea NATO și 1,8 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Aceste sume uriașe reprezintă o susținere pe termen lung care contribuie la consolidarea capacităților Forțelor Armate ale Ucrainei și la cooperarea cu industria de apărare ucraineană, spun oficialii de la Kiev.
UE aprobă o nouă tranșă de 1,8 miliarde de euro pentru Ucraina
Consiliul Uniunii Europene a aprobat marți cel de-al cincilea transfer de peste 1,8 miliarde de euro pentru Ucraina prin intermediul mecanismului Ukraine Facility. Finanțarea europeană este destinată în principal consolidării stabilității macrofinanciare a Ucrainei. Plățile prin programul Ukraine Facility sunt strâns legate de Ukraine Plan, care definește strategia țării pentru reconstrucție și modernizare.
NATO contribuie și ea cu 60 de miliarde
Pe lângă banii primiți din partea Uniunii Europene, NATO va aloca 60 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în 2026. Mai mult, există așa-numitul „Pachet de asistență cuprinzător în NATO”, care prevede o serie de domenii de sprijin neletal pentru Kiev. Anunțul a fost făcut de șeful misiunii NATO din Ucraina, Patrick Turner, într-un interviu acordat publicației Suspilne din Ucraina.
„În 2024, țările NATO au oferit Ucrainei peste 50 de miliarde de dolari în asistență militară. Cifrele finale pentru acest an nu au fost încă stabilite. Guvernul ucrainean și-a informat partenerii, inclusiv NATO, că în 2026 bugetul total al apărării țării va fi de 120 de miliarde de dolari, din care jumătate va fi finanțat de Ucraina și jumătate de partenerii internaționali. Așadar, Inițiativa PURL este o parte foarte importantă a acestui sprijin general, deși asistența generală nu se limitează la aceasta”, a declarat Patrick Turner.
Pe 14 iulie, Statele Unite și NATO au semnat acordul privind „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), care prevede achiziționarea de arme americane de către Ucraina în detrimentul țărilor europene. Potrivit secretarului general al Alianței, Mark Rutte, în baza acordului, Kievul ar putea primi un număr mare de sisteme de apărare aeriană, rachete și muniții.
Se știe că Danemarca a alocat aproximativ 580 de milioane de coroane daneze (aproximativ 77,7 milioane de euro) pentru acest program prin inițiativa „Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), Suedia – aproximativ 240 de milioane de euro, iar Norvegia – aproximativ 118 milioane de euro. Olanda a finanțat anterior pachetul de prim ajutor în cadrul PURL, în valoare de 500 de milioane de euro. Germania s-a alăturat și ea programului.
Mark Rutte: Este important să crească numărul de țări care ajută financiar Ucraina
După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, din 24 septembrie, Volodimir Zelenski a menționat că, la două luni de la crearea programului PURL, cuantumul acestuia a ajuns deja la 2,1 miliarde de dolari . Rutte a subliniat că este important să se crească numărul de contribuții și de țări care participă la inițiativă.
Pe lângă PURL, mai există și așa-numitul „Pachet de asistență cuprinzător pentru Ucraina” (CAP – Comprehensive Assistance Packag), care prevede o serie de domenii de sprijin neletal pentru Ucraina. Acesta acoperă atât asistența legată de condițiile de pe câmpul de luptă, cât și programe pe termen lung, cum ar fi sprijinirea spitalelor sau ajutorarea veteranilor. Pachetul CAP este unul dintre domeniile prioritare ale asistenței NATO, spune Turner.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Breaking
Victor Negrescu atrage atenția asupra riscurilor economice pentru România în lipsa unui buget european solid
România trebuie să susțină clar câteva priorități esențiale:
• Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.
• Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.
• O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.
• Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.
• Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.
• Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.
• Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.
În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate. România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a precizat Victor Negrescu.
Breaking
Valentin Stan: Presiunea Gărzilor Revoluționare din Iran ucide orice negociere pe care ar avea-o Iranul cu SUA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum presiunea Gărzilor Revoluționare ucide orice negociere dintre Iran și SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Valentin Stan: Grupul gardienilor omoară orice inițiativă. Pentru că orice inițiativă negociată, pentru ei înseamnă sfârșitul. Demonstrația către poporul iranian că nu dețin puterea… Iar asta, pentru ei, cum spui tu, este sfârșitul. Ei nu vor pleca din istorie liniștiți. Nu vor merge la rigola istoriei liniștiți, pentru că sunt criminali, cu asta se ocupă. Omoară ca să trăiască.
Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum presiunea Gărzilor Revoluționare ucide orice negociere dintre Iran și SUA. Acesta a început prin a spune că oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece acum în Iran. Analistul susține că sunt două componente care dansează periculos cu viețile iranienilor. Pe de o parte sunt reprezentanții de la negocieri, care pot fi de bună-credință, și mai sunt gardienii care pun presiune. Stan afirmă că Gărzile Revoluționare ucid negocierile pentru că pacea ar fi sfârșitul lor. O posibilă terminare a războiului ar însemna pierderea puterii, iar asta ar finaliza gruparea Gărzilor Revoluției din Iran.
Oamenii trebuie să înțeleagă. Pentru că ai în Iran două componente care la momentul ăsta dansează un fel de foxtrot extrem, extrem de semnificativ, din care nu prea înțelegi ce iese ca deznodământ. Dacă vorbim de destinul Iranului rezultat din negocierile cu americanii. Ai, pe de o parte, oameni care negociază, poate cu bună-credință, nu știm, și ai presiunea din spate. Ai grupul gardienilor care omoară orice inițiativă. Pentru că orice inițiativă negociată, pentru ei înseamnă sfârșitul. Demonstrația către poporul iranian că nu dețin puterea… Iar asta, pentru ei, cum spui tu, este sfârșitul. Ei nu vor pleca din istorie liniștiți. Nu vor merge la rigola istoriei liniștiți, pentru că sunt criminali, cu asta se ocupă. Omoară ca să trăiască.
Breaking
Doi români au fost implicați într-un accident feroviar în Copenhaga. Oana Țoiu a făcut anunțul
Doi români au fost implicați într-un accident feroviar în Copenhaga. Anunțul a fost făcut de ministra de Externe Oana Țoiu, printr-o postare pe Facebook.
Cei doi cetățeni români sunt bine, în afara oricărui pericol, a precizat oficialul român.
„În accidentul feroviar care a avut loc joi dimineață, 23 aprilie, în Danemarca, între localitățile Hillerød și Kagerup, la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, au fost implicați și doi cetățeni români.
Sunt bine, în afara oricărui pericol.
Transmitem autorităților daneze mulțumiri pentru modul profesionist în care au ținut legătura cu noi și însănătoșiri grabnice celor răniți”, a transmis ministra de Externe Oana Țoiu, pe Facebook.
Știre în curs de actualizare!
-
Breakingacum o ziDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Actualitateacum 2 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Breakingacum o ziPolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum o ziLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCondițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 2 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului




