Criza de medici din spitalele de stat din afara centrelor universitare este o temă care doare de ani buni. Un nou sistem de plată a gărzilor și norme mai clare privind activitatea și la stat și la privat sunt doar două dintre măsurile enunțate în ultima perioadă.

Ministrul Sănătății, invitat la „Healthcare Forum 2026: Adevărul despre Sănătatea României”, eveniment care se va desfășura în 24 martie 2026, la Crowne Plaza Bucharest, va vorbi despre soluții.

Dezbaterea – la care vor lua parte decidenți din sănătate, manageri ai marilor institute medicale (Fundeni, Matei Balș, Grigore Alexandrescu),reprezentanți ai structurilor profesionale, medici, factori importanți din industria de sănătate, experți în digitalizare, reprezentanți ai pacienților – va acoperi teme precum: blocajele majore ale sistemului sanitar, accesul limitat la servicii medicale, diferențele care separă România de statele cu sisteme sanitare performante, dezvoltarea spitalelor, atragerea și motivarea medicilor etc.

Sistem nou de gărzi și interzicerea practicii în privat pentru medicii care cer scutire de gardă

Spitalele orășenești, cele municipale, dar mai ales spitalele județene se confruntă cu o criză acută de medici. Rezultatul: fie imposibilitatea de a organiza linii de gardă, fie greutatea de a le acoperi întreaga lună, iar acolo unde lucrurile s-au înrăutățit dramatic chiar închiderea anumitor secții.

Motivele care îi fac pe tinerii specialiști să evite spitalele de provincie sunt diverse. Unii preferă spitalele din centrele universitare, alții aleg să activeze în mediul privat, deseori speriați de volumul mare de muncă și de complexitatea cazurilor care trebuie tratate la stat. Peste toate, România încă se confruntă cu exodul medicilor, iar cei care se gândesc să plece, la fel ca și cei deja plecați, vorbesc despre un cumul de factori care le-a influențat decizia, pornind de la nivelul salariilor, plata gărzilor, dotarea spitalelor și posibilitățile de perfecționare și până la modul în care se face accesul în sistem.

Pe de altă parte, posibilitățile de intervenție sunt limitate de contextul financiar actual. Chiar și așa, anumite măsuri enunțate deja de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ar putea atenua aceste probleme.

Plata gărzilor este subiectul care astăzi nemulțumește enorm corpul medical. Pentru gărzile care nu intră în obligația din contractul de muncă medicii primesc sume raportate la salariul din 2017-2018, raportarea la salariul în plată fiind principala revendicare de fiecare dată când structurile sindicale își prezintă nemulțumirile. Când se va întâmpla asta e greu de spus, în schimb ministrul Sănătății a anunțat reclasificarea gărzilor în trei categorii: gardă la domiciliu (care există și astăzi), gardă de monitorizare și gardă de urgență.

„Nu este echitabil ca o gardă să fie plătită la fel la Spitalul de Urgențe din București, de exemplu, unde poate un medic vede noaptea 30-40 de pacienți, cu o gardă la un spital orășenesc, unde de cele mai multe ori nu vede niciun pacient”, a declarat, recent, ministrul.

O altă discuție este cea privind implementarea unui tarif fix, calculat în funcție de rangul spitalului, de specialitate și de anumiți indicatori de performanță. „Nu exclud, deși tot de către corpul medical a fost respinsă această idee, ca în anumite spitale să se realizeze gărzi de 12 ore”, a mai spus ministrul, precizând că schimbările vor fi implementate treptat.

Modificarea sistemului de gărzi ar urma să vină la pachet cu o altă măsură, care-i vizează pe medicii care cer, la spitalul de stat, scutiri de gardă, invocând probleme de sănătate, pentru ca după programul de la stat să-și continue activitatea în mediul privat.

„Nu poți să ai lombosciatică doar la spitalul public și, cu aceeași scutire medicală, să faci gărzi la spitalul sau la cabinetul tău privat”, a spus oficialul, tema devenind publică după ce conducerea Spitalului Județean Constanța a semnalat că se confruntă cu un adevărat fenomen al scutirilor de gardă, mult peste jumătate dintre medici solicitând acest lucru.

Ministrul a mers mai departe și a anunțat că medicilor care cer scutiri de gardă în spitalul de stat și în schimb activează în timpul liber în mediul privat li se va putea interzice dreptul de a practica în privat. „Mă refer la cei care pleacă la ora 11:00 de la spitalul public la cabinetul privat și de cele mai multe ori împreună cu pacientul. Dacă nu încetăm cu acest fenomen care ne costă multe sute de milioane de lei pe an, sistemul de sănătate nu are cum să se facă bine. Eu am fost cel care a fost împotriva conceptului ca medicul să aleagă între public şi privat. Nu este normal. Medicul, după programul de la public, are dreptul să facă ce vrea cu profesia lui. Dar nu este corect ca în timpul programului de la public să activeze în programul de la privat”, a spus ministrul, citat de Agerpres.

Spitalul Slatina dezvoltă cardiologie intervențională dar nu poate asigura gărzile toată luna

Unul dintre spitalele care se confruntă cu o criză de medici este Spitalul Județean de Urgență Slatina, care de la începutul anului trecut nu mai poate acoperi garda de la Cardiologie pentru fiecare zi a lunii. De câteva luni, la unitatea sanitară au început să se facă și proceduri de cardiologie intervențională, fiind pus în funcțiune un angiograf achiziționat cu fonduri de la Ministerul Sănătății. Pentru astfel de proceduri (coronarografii și coronarografii cu montare de stent) la acest moment este necesară programarea, medicul care le efectuează fiind un colaborator al SJU Slatina. Secția Cardiologie are la acest moment cinci medici, ultimul venit, chiar la începutul acestei luni, fiind în curs de specializare pentru cardiologie intervențională. Faptul că, nici măcar cu ajutorul rezidenților cooptați pentru gărzi, nu se poate acoperi cu gărzi luna întreagă face dificilă inclusiv programarea unor astfel de proceduri. Pentru a funcționa optim, astfel încât să nu resimtă nici celelalte secții deficitul de cardiologi, secția Cardiologie ar avea nevoie de cel puțin 10 medici, a precizat directorul medical al SJU Slatina, medicul Florin Popa.

„Ne trebuie medici cardiologi pe compartimentul de Cardiologie intervențională, ne trebuie medici cardiologi pe compartimentul Terapiei intensivă cardiologie (USTAC), ne trebuiau medici cardiologi pe secție. Deci vorbim de trei lucruri distincte și ca să fii competitiv, să poți să faci performanță medicală, îți trebuie destul de mulți medici”, a explicat dr. Popa.

„Nu se duce nimeni cu infarct la privat”

Nu demult, conducerea spitalului a purtat o discuție cu un medic cardiolog specializat în aritmologie, cu ajutorul căruia serviciile din cadrul compartimentului Cardiologie intervențională ar fi putut fi extinse. În cele din urmă, medicul a ales mediul privat. Acesta este un scenariu cu care spitalele din provincie se confruntă adesea, la fel cum tot ele își fac concurență în atragerea medicilor rezidenți.

„Dacă ne referim la medicii rezidenți, cea mai mare concurență, bineînțeles, este între spitalele publice. Acum sunt aceste stimulente la modă, nu mai ocolim discuția, doar am văzut și declarația managerului de la Ploiești. La medicii rezidenți, la momentul actual, în sistemul public este o competiție intensă care oferă cele mai mari stimulente, pentru că medicul rezident nu are voie să facă partea de privat și atunci ei ca și sursă de venit suplimentară au aceste stimulante. Iar când ne referim la medicii specialiști, evident că privatul, pentru că la privat deja vorbim de cazuri ușoare. Nu se duce nimeni cu infarct la privat. Nu se duce nimeni cu o aritmie care îi pune viața în pericol la privat. Toată lumea vine la spital. La privat merg pentru o hipertensiune, pentru un dismetabolism lipidic, să zic așa, pentru probleme ușurele. Și, bineînțeles, sunt acele mari clinici private, dar nu e cazul la Slatina, unde au acum și angiograf, au și partea de imagistică medicală și anume angio-CT și RMN cardiac, dar sunt destul de rare”, a explicat dr. Popa.

Pe medicii rezidenți este la acest moment bătaie mare între spitale, iar medicii specialiști sunt vânați de clinicile din mediul privat. Ce oferă privatul? „Un volum de muncă mult mai ușor și pe venituri, nu de puține ori, mult mai mari”, a precizat directorul medical al celui mai mare spital din județul Olt.

În județul Olt nu este nicio sală de operații acreditată pentru intervenții chirurgicale complexe, prin urmare medicii cu specialitatea ATI din spital nu au migrat către privat. „Este o lipsă, din punctul meu de vedere, pentru că trebuie dezvoltată și partea aceasta puțin. Cunosc oameni destul de mulți care vor fie să nască la privat, fie să scoată un colecist la privat… Actualmente probabil sunt unul, doi medici care dau niște mici anestezii pentru o colonoscopie, pentru endoscopie, pentru un pacient care e mai sensibil și îi susții puțin intravenos anestezia locală dar pe partea aceasta e destul de slab dezvoltat județul”, a mai spus dr. Popa.

În privința serviciilor de cardiologie, în schimb, spitalul județean a pierdut definitiv mai mulți medici care au ales să activeze exclusiv în cadrul cabinetelor private.

O altă specialitate care atrage mulți medici în mediul privat este oftalmologia.

„Artificii” care corectează dezechilibrele

Pentru a-i motiva pe medici să efectueze mai multe gărzi în cadrul spitalului de stat, la SJU Slatina s-a implementat un sistem care îi recompensează pe cei care nu se limitează la garda obligatorie. Prioritară a fost Cardiologia, pentru că de această specialitate depind foarte mult și alte secții, a explicat medicul.

„Am mai zis-o, cumva trebuie să fim echitabili în momentul când oferim aceste stimulante. Colegii din spital au înțeles că trebuie să facem ceva să aducem cardiologi, pentru că în lipsa cardiologilor nu doar pacienții suferă, ci și restul colegilor. Pentru că ai nevoie de consulturi în permanență, de evaluare cardiologică în permanență. Pacienții care sunt internați în chirurgie plastică, de exemplu, vin cu o patologie de acasă, printre altele și patologie cardiacă. Și tu nu știi, ca și plastician, să o tratezi. Atunci e normal să apelezi la colegul cardiolog să te ajute. (…) Te trezești că îți apare un pacient în Urgență, tăiat de flex, are INR-ul 5 și tu trebuie să intervii repede. (…) Teoretic, tot știm să ne uităm într-un prospect, toți știm să calculăm niște doze, dar sunt lucruri câteodată de finețe, iar dacă nu ai specialistul s-ar putea să faci o gafă și nu e cazul să facem gafe. Adică toți colegii au înțeles că trebuie să facem orice să aducem cardiologi. S-a înțeles nevoia”, a completat directorul medical.

Medicii rezidenți primesc sumele cele mai mari drept stimulent, pentru că ei sunt și medicii cu cele mai mici salarii. Sunt recompensați însă și medicii spitalului.

„Am gândit un sistem să fie cumva toată lumea mulțumită. Adică medicii care sunt angajații noștri, nu contează că este chirurg, că este pneumolog, că este neonatolog și așa mai departe, toți medicii care fac peste patru gărzi primesc o sumă fixă lunar. Toți medicii pe care fac peste cinci gărzi primesc o altă sumă, puțin mai mare. După care, medicii care vin și fac gărzi din afara spitalului, sunt medici specialiști, medici primari, într-o specialitate în care nu reușim cu personalul nostru angajat să acoperim linia de gardă, la fel, primesc un stimulent pentru a face gărzi la noi în spital”, a mai arătat directorul medical al SJU Slatina.

De departe cea mai bună soluție ar fi alinierea plății gărzilor la salariul în plată și nu raportarea la cel de acum opt ani, a mai spus reprezentantul SJU Slatina.

„Lucrul acesta ar fi incredibil dacă s-ar întâmpla. Dar hai să ne uităm puțin ce se întâmplă la nivel național. Toată lumea la momentul acesta vorbește de tăieri, nicidecum să-ți dea un leu în plus. Nu cred că în anul în curs se va întâmpla ca gărzile să se alinieze la plata din 2026, chiar dacă ar fi nimic altceva decât o normalitate. Asta e normalitatea. Eu muncesc în 2026 și tu mă plătești ca în 2017, când pâinea era 50 de bani iar acum e 3 lei”, a mai spus dr. Popa.

Atragerea de noi medici în spital a devenit un obiectiv permanent, a mai precizat directorul medical, pentru că un singur medic care pleacă dintr-o secție este un eveniment ce poate conduce la destabilizarea activității secției respective. Se observă însă o reticență din partea medicilor tineri, cu atât mai mult dacă aceștia au la dispoziție și varianta de a lucra în privat.

„Responsabilitatea la noi este direct proporțională cu gravitatea cazului. La spital, din păcate, vin cele mai multe cazuri. Câte accidente vasculare se duc la privat? Câte infarcte? Câte aritmii? Niciunul. Sau dacă se duc la privat, nu știu cum să facă mai repede să-l trimită în UPU. Sunt multe situații în care ne trezim cu pacienți care sunt consultați la privat și vin la UPU în fugă. Și se mai întâmplă ceva, nu la Slatina, dar se întâmplă în țară. Sunt situații punctuale care s-au întâmplat în țară unde s-a intervenit chirurgical la privat și s-a transferat pacientul la stat pentru că au intervenit complicații în timpul operației. Și cazul s-a rezolvat la spitalul de stat. (…) Spital este acea organizație care poate să-ți ofere asistență medicală continuă și punct. Inclusiv o anestezie locală se poate complica”, a dat medicul un alt exemplu.

„Nu este normal ca într-un spital județean să fii plătit ca într-un spital orășenesc”

Garda de 12 ore, o propunere care a fost și lăudată, dar și criticată de oameni din sistem, este o soluție pentru a rezolva problema burnout-ului, este de părere dr. Florin Popa. Reclasificarea gărzilor, pe de altă parte, ar face dreptate medicilor care lucrează în spitale unde volumul de muncă este foarte mare, dar care sunt plătiți asemeni colegilor care au gărzi mult mai ușoare.

„Garda la domiciliu există și astăzi. Garda de monitorizare, din punctul meu de vedere, pentru că este vorba de plata gărzilor, până la urmă, va fi implementată în spitalele care nu sunt de urgență. În momentul în care ești medic de gardă la Spitalul Orășenesc X, acolo faci o gardă de monitorizare, nu faci o gardă de urgență. Te uiți pe indicatori. Câte intervenții ai avut tu de-a lungul anului trecut? Nu este normal ca într-un spital județean să fii plătit ca într un spital orășenesc. Nu este normal. Nu este normal pentru că cel din spitalul orășenesc vede cinci cazuri, iar cel din județean îți vede 50. Sunt niște indicatori de eficiență și eficacitate medicală, sunt destul de mulți, inclusiv rata de operabilitate. Rata de operabilitate este foarte, foarte importantă pentru secțiile chirurgicale, pentru că o secție chirurgicală, cum îi spune și numele, este o secție în care trebuie să opereze. O rată de operabilitate scăzută înseamnă că tu ai internat pacienți care erau non-chirurgicali. Că se întâmplă cu un pacient care poate să dezvolte o patologie acută chirurgicală peste două-trei ore, și-l supraveghezi, e o discuție, dar în momentul când ai 50% rată de operabilitate e o problemă”, mai spus medicul. Faptul că ministrul a obligat spitalele să pună acești indicatori fe site este un indiciu că se dorește ca acești indicatori să fie luați în considerare și pe baza lor fiecare spital să obțină o anumită gradație, crede medicul. „Bineînțeles, sunt de acord ca personalul medical să fie cumva plătit în funcția de gradația spitalului, în funcție de complexitatea cazurilor pe care le tratează. Și spun personalul medical, nu medicul, pentru că și asistentul moare pe lângă mine, și brancardierul tot la fel. E un sistem complex în care trebuie văzute lucrurile și trebuie să ne trezim puțin la realitate. Lucrurile nu mai pot să funcționeze cum au funcționat”, a mai spus medicul.

Dacă plata personalului va ține cont de complexitatea și calitatea muncii multe dintre problemele cu care se confruntă astăzi spitalele județene se vor regla, crede medicul, pentru că vor fi medici interesați să câștige pe măsura efortului.

„Problema de personal există și pe celelalte categorii de personal medical, pentru că nu vorbim doar de lipsa de medici, chiar dacă asta ne doare cel mai și cel mai rău, într-adevăr. Vorbim și de lipsă de asistenți, și de lipsa de brancardieri, și de grijitoare de curățenie, infirmiere”, a conchis medicul Florin Popa.