Actualitate
Medic la stat sau la privat? Unde suferă spitalele și de ce migrează medicii. Ministrul Sănătății explică, la Healthcare Forum 2026, care sunt soluțiile
Criza de medici din spitalele de stat din afara centrelor universitare este o temă care doare de ani buni. Un nou sistem de plată a gărzilor și norme mai clare privind activitatea și la stat și la privat sunt doar două dintre măsurile enunțate în ultima perioadă.
Plata medicilor în funcție de indicatorii spitalului ar putea fi implementată FOTO: Shutterstock
Ministrul Sănătății, invitat la „Healthcare Forum 2026: Adevărul despre Sănătatea României”, eveniment care se va desfășura în 24 martie 2026, la Crowne Plaza Bucharest, va vorbi despre soluții.
Dezbaterea – la care vor lua parte decidenți din sănătate, manageri ai marilor institute medicale (Fundeni, Matei Balș, Grigore Alexandrescu),reprezentanți ai structurilor profesionale, medici, factori importanți din industria de sănătate, experți în digitalizare, reprezentanți ai pacienților – va acoperi teme precum: blocajele majore ale sistemului sanitar, accesul limitat la servicii medicale, diferențele care separă România de statele cu sisteme sanitare performante, dezvoltarea spitalelor, atragerea și motivarea medicilor etc.
Sistem nou de gărzi și interzicerea practicii în privat pentru medicii care cer scutire de gardă
Spitalele orășenești, cele municipale, dar mai ales spitalele județene se confruntă cu o criză acută de medici. Rezultatul: fie imposibilitatea de a organiza linii de gardă, fie greutatea de a le acoperi întreaga lună, iar acolo unde lucrurile s-au înrăutățit dramatic chiar închiderea anumitor secții.
Motivele care îi fac pe tinerii specialiști să evite spitalele de provincie sunt diverse. Unii preferă spitalele din centrele universitare, alții aleg să activeze în mediul privat, deseori speriați de volumul mare de muncă și de complexitatea cazurilor care trebuie tratate la stat. Peste toate, România încă se confruntă cu exodul medicilor, iar cei care se gândesc să plece, la fel ca și cei deja plecați, vorbesc despre un cumul de factori care le-a influențat decizia, pornind de la nivelul salariilor, plata gărzilor, dotarea spitalelor și posibilitățile de perfecționare și până la modul în care se face accesul în sistem.
Pe de altă parte, posibilitățile de intervenție sunt limitate de contextul financiar actual. Chiar și așa, anumite măsuri enunțate deja de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ar putea atenua aceste probleme.
Plata gărzilor este subiectul care astăzi nemulțumește enorm corpul medical. Pentru gărzile care nu intră în obligația din contractul de muncă medicii primesc sume raportate la salariul din 2017-2018, raportarea la salariul în plată fiind principala revendicare de fiecare dată când structurile sindicale își prezintă nemulțumirile. Când se va întâmpla asta e greu de spus, în schimb ministrul Sănătății a anunțat reclasificarea gărzilor în trei categorii: gardă la domiciliu (care există și astăzi), gardă de monitorizare și gardă de urgență.
„Nu este echitabil ca o gardă să fie plătită la fel la Spitalul de Urgențe din București, de exemplu, unde poate un medic vede noaptea 30-40 de pacienți, cu o gardă la un spital orășenesc, unde de cele mai multe ori nu vede niciun pacient”, a declarat, recent, ministrul.
O altă discuție este cea privind implementarea unui tarif fix, calculat în funcție de rangul spitalului, de specialitate și de anumiți indicatori de performanță. „Nu exclud, deși tot de către corpul medical a fost respinsă această idee, ca în anumite spitale să se realizeze gărzi de 12 ore”, a mai spus ministrul, precizând că schimbările vor fi implementate treptat.
Modificarea sistemului de gărzi ar urma să vină la pachet cu o altă măsură, care-i vizează pe medicii care cer, la spitalul de stat, scutiri de gardă, invocând probleme de sănătate, pentru ca după programul de la stat să-și continue activitatea în mediul privat.
„Nu poți să ai lombosciatică doar la spitalul public și, cu aceeași scutire medicală, să faci gărzi la spitalul sau la cabinetul tău privat”, a spus oficialul, tema devenind publică după ce conducerea Spitalului Județean Constanța a semnalat că se confruntă cu un adevărat fenomen al scutirilor de gardă, mult peste jumătate dintre medici solicitând acest lucru.
Ministrul a mers mai departe și a anunțat că medicilor care cer scutiri de gardă în spitalul de stat și în schimb activează în timpul liber în mediul privat li se va putea interzice dreptul de a practica în privat. „Mă refer la cei care pleacă la ora 11:00 de la spitalul public la cabinetul privat și de cele mai multe ori împreună cu pacientul. Dacă nu încetăm cu acest fenomen care ne costă multe sute de milioane de lei pe an, sistemul de sănătate nu are cum să se facă bine. Eu am fost cel care a fost împotriva conceptului ca medicul să aleagă între public şi privat. Nu este normal. Medicul, după programul de la public, are dreptul să facă ce vrea cu profesia lui. Dar nu este corect ca în timpul programului de la public să activeze în programul de la privat”, a spus ministrul, citat de Agerpres.
Spitalul Slatina dezvoltă cardiologie intervențională dar nu poate asigura gărzile toată luna
Unul dintre spitalele care se confruntă cu o criză de medici este Spitalul Județean de Urgență Slatina, care de la începutul anului trecut nu mai poate acoperi garda de la Cardiologie pentru fiecare zi a lunii. De câteva luni, la unitatea sanitară au început să se facă și proceduri de cardiologie intervențională, fiind pus în funcțiune un angiograf achiziționat cu fonduri de la Ministerul Sănătății. Pentru astfel de proceduri (coronarografii și coronarografii cu montare de stent) la acest moment este necesară programarea, medicul care le efectuează fiind un colaborator al SJU Slatina. Secția Cardiologie are la acest moment cinci medici, ultimul venit, chiar la începutul acestei luni, fiind în curs de specializare pentru cardiologie intervențională. Faptul că, nici măcar cu ajutorul rezidenților cooptați pentru gărzi, nu se poate acoperi cu gărzi luna întreagă face dificilă inclusiv programarea unor astfel de proceduri. Pentru a funcționa optim, astfel încât să nu resimtă nici celelalte secții deficitul de cardiologi, secția Cardiologie ar avea nevoie de cel puțin 10 medici, a precizat directorul medical al SJU Slatina, medicul Florin Popa.
„Ne trebuie medici cardiologi pe compartimentul de Cardiologie intervențională, ne trebuie medici cardiologi pe compartimentul Terapiei intensivă cardiologie (USTAC), ne trebuiau medici cardiologi pe secție. Deci vorbim de trei lucruri distincte și ca să fii competitiv, să poți să faci performanță medicală, îți trebuie destul de mulți medici”, a explicat dr. Popa.
„Nu se duce nimeni cu infarct la privat”
Nu demult, conducerea spitalului a purtat o discuție cu un medic cardiolog specializat în aritmologie, cu ajutorul căruia serviciile din cadrul compartimentului Cardiologie intervențională ar fi putut fi extinse. În cele din urmă, medicul a ales mediul privat. Acesta este un scenariu cu care spitalele din provincie se confruntă adesea, la fel cum tot ele își fac concurență în atragerea medicilor rezidenți.
„Dacă ne referim la medicii rezidenți, cea mai mare concurență, bineînțeles, este între spitalele publice. Acum sunt aceste stimulente la modă, nu mai ocolim discuția, doar am văzut și declarația managerului de la Ploiești. La medicii rezidenți, la momentul actual, în sistemul public este o competiție intensă care oferă cele mai mari stimulente, pentru că medicul rezident nu are voie să facă partea de privat și atunci ei ca și sursă de venit suplimentară au aceste stimulante. Iar când ne referim la medicii specialiști, evident că privatul, pentru că la privat deja vorbim de cazuri ușoare. Nu se duce nimeni cu infarct la privat. Nu se duce nimeni cu o aritmie care îi pune viața în pericol la privat. Toată lumea vine la spital. La privat merg pentru o hipertensiune, pentru un dismetabolism lipidic, să zic așa, pentru probleme ușurele. Și, bineînțeles, sunt acele mari clinici private, dar nu e cazul la Slatina, unde au acum și angiograf, au și partea de imagistică medicală și anume angio-CT și RMN cardiac, dar sunt destul de rare”, a explicat dr. Popa.
Pe medicii rezidenți este la acest moment bătaie mare între spitale, iar medicii specialiști sunt vânați de clinicile din mediul privat. Ce oferă privatul? „Un volum de muncă mult mai ușor și pe venituri, nu de puține ori, mult mai mari”, a precizat directorul medical al celui mai mare spital din județul Olt.
În județul Olt nu este nicio sală de operații acreditată pentru intervenții chirurgicale complexe, prin urmare medicii cu specialitatea ATI din spital nu au migrat către privat. „Este o lipsă, din punctul meu de vedere, pentru că trebuie dezvoltată și partea aceasta puțin. Cunosc oameni destul de mulți care vor fie să nască la privat, fie să scoată un colecist la privat… Actualmente probabil sunt unul, doi medici care dau niște mici anestezii pentru o colonoscopie, pentru endoscopie, pentru un pacient care e mai sensibil și îi susții puțin intravenos anestezia locală dar pe partea aceasta e destul de slab dezvoltat județul”, a mai spus dr. Popa.
În privința serviciilor de cardiologie, în schimb, spitalul județean a pierdut definitiv mai mulți medici care au ales să activeze exclusiv în cadrul cabinetelor private.
O altă specialitate care atrage mulți medici în mediul privat este oftalmologia.
„Artificii” care corectează dezechilibrele
Pentru a-i motiva pe medici să efectueze mai multe gărzi în cadrul spitalului de stat, la SJU Slatina s-a implementat un sistem care îi recompensează pe cei care nu se limitează la garda obligatorie. Prioritară a fost Cardiologia, pentru că de această specialitate depind foarte mult și alte secții, a explicat medicul.
„Am mai zis-o, cumva trebuie să fim echitabili în momentul când oferim aceste stimulante. Colegii din spital au înțeles că trebuie să facem ceva să aducem cardiologi, pentru că în lipsa cardiologilor nu doar pacienții suferă, ci și restul colegilor. Pentru că ai nevoie de consulturi în permanență, de evaluare cardiologică în permanență. Pacienții care sunt internați în chirurgie plastică, de exemplu, vin cu o patologie de acasă, printre altele și patologie cardiacă. Și tu nu știi, ca și plastician, să o tratezi. Atunci e normal să apelezi la colegul cardiolog să te ajute. (…) Te trezești că îți apare un pacient în Urgență, tăiat de flex, are INR-ul 5 și tu trebuie să intervii repede. (…) Teoretic, tot știm să ne uităm într-un prospect, toți știm să calculăm niște doze, dar sunt lucruri câteodată de finețe, iar dacă nu ai specialistul s-ar putea să faci o gafă și nu e cazul să facem gafe. Adică toți colegii au înțeles că trebuie să facem orice să aducem cardiologi. S-a înțeles nevoia”, a completat directorul medical.
Medicii rezidenți primesc sumele cele mai mari drept stimulent, pentru că ei sunt și medicii cu cele mai mici salarii. Sunt recompensați însă și medicii spitalului.
„Am gândit un sistem să fie cumva toată lumea mulțumită. Adică medicii care sunt angajații noștri, nu contează că este chirurg, că este pneumolog, că este neonatolog și așa mai departe, toți medicii care fac peste patru gărzi primesc o sumă fixă lunar. Toți medicii pe care fac peste cinci gărzi primesc o altă sumă, puțin mai mare. După care, medicii care vin și fac gărzi din afara spitalului, sunt medici specialiști, medici primari, într-o specialitate în care nu reușim cu personalul nostru angajat să acoperim linia de gardă, la fel, primesc un stimulent pentru a face gărzi la noi în spital”, a mai arătat directorul medical al SJU Slatina.
De departe cea mai bună soluție ar fi alinierea plății gărzilor la salariul în plată și nu raportarea la cel de acum opt ani, a mai spus reprezentantul SJU Slatina.
„Lucrul acesta ar fi incredibil dacă s-ar întâmpla. Dar hai să ne uităm puțin ce se întâmplă la nivel național. Toată lumea la momentul acesta vorbește de tăieri, nicidecum să-ți dea un leu în plus. Nu cred că în anul în curs se va întâmpla ca gărzile să se alinieze la plata din 2026, chiar dacă ar fi nimic altceva decât o normalitate. Asta e normalitatea. Eu muncesc în 2026 și tu mă plătești ca în 2017, când pâinea era 50 de bani iar acum e 3 lei”, a mai spus dr. Popa.
Atragerea de noi medici în spital a devenit un obiectiv permanent, a mai precizat directorul medical, pentru că un singur medic care pleacă dintr-o secție este un eveniment ce poate conduce la destabilizarea activității secției respective. Se observă însă o reticență din partea medicilor tineri, cu atât mai mult dacă aceștia au la dispoziție și varianta de a lucra în privat.
„Responsabilitatea la noi este direct proporțională cu gravitatea cazului. La spital, din păcate, vin cele mai multe cazuri. Câte accidente vasculare se duc la privat? Câte infarcte? Câte aritmii? Niciunul. Sau dacă se duc la privat, nu știu cum să facă mai repede să-l trimită în UPU. Sunt multe situații în care ne trezim cu pacienți care sunt consultați la privat și vin la UPU în fugă. Și se mai întâmplă ceva, nu la Slatina, dar se întâmplă în țară. Sunt situații punctuale care s-au întâmplat în țară unde s-a intervenit chirurgical la privat și s-a transferat pacientul la stat pentru că au intervenit complicații în timpul operației. Și cazul s-a rezolvat la spitalul de stat. (…) Spital este acea organizație care poate să-ți ofere asistență medicală continuă și punct. Inclusiv o anestezie locală se poate complica”, a dat medicul un alt exemplu.
„Nu este normal ca într-un spital județean să fii plătit ca într-un spital orășenesc”
Garda de 12 ore, o propunere care a fost și lăudată, dar și criticată de oameni din sistem, este o soluție pentru a rezolva problema burnout-ului, este de părere dr. Florin Popa. Reclasificarea gărzilor, pe de altă parte, ar face dreptate medicilor care lucrează în spitale unde volumul de muncă este foarte mare, dar care sunt plătiți asemeni colegilor care au gărzi mult mai ușoare.
„Garda la domiciliu există și astăzi. Garda de monitorizare, din punctul meu de vedere, pentru că este vorba de plata gărzilor, până la urmă, va fi implementată în spitalele care nu sunt de urgență. În momentul în care ești medic de gardă la Spitalul Orășenesc X, acolo faci o gardă de monitorizare, nu faci o gardă de urgență. Te uiți pe indicatori. Câte intervenții ai avut tu de-a lungul anului trecut? Nu este normal ca într-un spital județean să fii plătit ca într un spital orășenesc. Nu este normal. Nu este normal pentru că cel din spitalul orășenesc vede cinci cazuri, iar cel din județean îți vede 50. Sunt niște indicatori de eficiență și eficacitate medicală, sunt destul de mulți, inclusiv rata de operabilitate. Rata de operabilitate este foarte, foarte importantă pentru secțiile chirurgicale, pentru că o secție chirurgicală, cum îi spune și numele, este o secție în care trebuie să opereze. O rată de operabilitate scăzută înseamnă că tu ai internat pacienți care erau non-chirurgicali. Că se întâmplă cu un pacient care poate să dezvolte o patologie acută chirurgicală peste două-trei ore, și-l supraveghezi, e o discuție, dar în momentul când ai 50% rată de operabilitate e o problemă”, mai spus medicul. Faptul că ministrul a obligat spitalele să pună acești indicatori fe site este un indiciu că se dorește ca acești indicatori să fie luați în considerare și pe baza lor fiecare spital să obțină o anumită gradație, crede medicul. „Bineînțeles, sunt de acord ca personalul medical să fie cumva plătit în funcția de gradația spitalului, în funcție de complexitatea cazurilor pe care le tratează. Și spun personalul medical, nu medicul, pentru că și asistentul moare pe lângă mine, și brancardierul tot la fel. E un sistem complex în care trebuie văzute lucrurile și trebuie să ne trezim puțin la realitate. Lucrurile nu mai pot să funcționeze cum au funcționat”, a mai spus medicul.
Dacă plata personalului va ține cont de complexitatea și calitatea muncii multe dintre problemele cu care se confruntă astăzi spitalele județene se vor regla, crede medicul, pentru că vor fi medici interesați să câștige pe măsura efortului.
„Problema de personal există și pe celelalte categorii de personal medical, pentru că nu vorbim doar de lipsa de medici, chiar dacă asta ne doare cel mai și cel mai rău, într-adevăr. Vorbim și de lipsă de asistenți, și de lipsa de brancardieri, și de grijitoare de curățenie, infirmiere”, a conchis medicul Florin Popa.
Actualitate
„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
Forma actuală a Codului rutier nu prevede în mod clar obligațiile șoferilor în situații de ambuteiaj sau trafic intens, atunci când este necesară facilitarea trecerii autovehiculelor de intervenție, precum ambulanțele, mașinile de pompieri sau de poliție.
Propunere pentru introducerea „culoarului de salvare” în Codul rutier. FOTO: Shutterstock
În acest context, un proiect de modificare legislativă inițiat de deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu vizează introducerea unor reguli explicite privind formarea „culoarului de salvare”, practică utilizată în mai multe state europene.
Inițiatorii susțin că lipsa unor prevederi clare creează confuzie în trafic și poate duce la întârzieri în intervențiile de urgență, unde fiecare minut contează. Proiectul propune stabilirea unor obligații precise pentru șoferi în funcție de tipul drumului și sancționarea celor care nu respectă regulile sau care folosesc abuziv culoarul creat pentru vehiculele de intervenție.
„În spatele fiecărei sirene care răsună în trafic se află o cursă contracronometru. Câteva secunde pot însemna diferența dintre o inimă care reîncepe să bată și o tragedie. Prin acest proiect, facem un pas vital pentru a oferi salvatorilor noștri — pompieri, medici, polițiști — singurul lucru pe care nu îl pot cumpăra sau fabrica: timpul. Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute”, afirmă deputatul USR Ovidiu Paraschivescu.
Proiectul de lege vine să corecteze această situație, introducând în Codul rutier, ca obligație, ceea ce mulți șoferi fac acum din proprie inițiativă:
– în cazul drumurilor cu o singură bandă de circulație pe sens: șoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga.
– în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi: șoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar toți ceilalți spre dreapta.
Nerespectarea obligației privind formarea culoarului de salvare va constitui contravenție, la fel circulația printr-un astfel de culoar de către șoferii care nu au dreptul.
În Germania, care a implementat „culoarul de salvare” încă din anii ’80, analizele ADAC (cel mai mare club auto din Europa) și ale Crucii Roșii Germane (DRK) au arătat că un culoar de salvare format corect permite vehiculelor de urgență să circule cu viteze constante, reducând timpul de sosire la locul accidentului cu până la 40%.
În Austria, culoarul de salvare a fost implementat în 2012, iar studiile Asfinag (Operatorul de autostrăzi din Austria) au confirmat o creștere a vitezei de deplasare a ambulanțelor cu peste 25% în condiții de trafic blocat.
Actualitate
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie ne influențează, mai târziu, deciziile de consum, raportarea la siguranța financiară și curajul de a cere cât considerăm că merităm. În România, aceste lucruri se văd clar și în cifre: de la consumul emoțional și frica de instabilitate până la ezitarea de a negocia un salariu mai bun. Într-un interviu pentru Adevărul, Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR, explică ce spun datele despre relația românilor cu banii și de ce succesul financiar nu depinde doar de cât câștigi.
Sursă foto: Shutterstock
În spatele multor decizii de cumpărare nu stau doar nevoile reale, ci și emoțiile, frustrările sau nevoia de validare. Din datele pe care le analizați, cât de mult consumă românii din nevoie și cât din impuls ori compensare?
Corina Cimpoca: Cifrele ne arată că există, într-adevăr, un consum care depășește cu mult nevoile funcționale. În studiul MKOR Consumer Sentiment, realizat trimestrial, pe un eșantion total de peste 22.000 de respondenți (cel mai mare studiu de acest tip din România), am constatat că 28% dintre români trăiesc exclusiv din cheltuieli de bază, iar 20,7% au ajuns să facă datorii chiar și pentru necesități elementare. Și totuși, în paralel, avem date din alte studii pe care le derulăm, care arată că 39,4% spun că mersul la cumpărături îi face să se simtă bine. Cele două realități coexistă. Asta ne spune ceva important: consumul nu este niciodată pur rațional. Există o componentă emoțională consistentă: cumpărăm ca să ne recompensăm, ca să ne liniștim, ca să simțim că avem control. Cât anume din fiecare coș de cumpărături acoperă o nevoie reală versus o nevoie emoțională? Nu putem tranșa cu o cifră exactă, dar datele arată că granița este mult mai permeabilă decât ne place să credem.
Plecăm adesea de la premisa că luăm decizii financiare rațional?
Premisa deciziei raționale este, practic, un mit pe care datele îl erodează constant. Din unul din studiile noastre reprezentative național, realizat pe 1.159 de respondenți, 22,8% recunosc că simt remușcare după cumpărături, un semnal al achizițiilor impulsive. Iar 28,5% dintre cei intervievați în alt studiu au declarat că au cumpărat nu din necesitate, ci din dorință pură. Nu e vorba de o populație iresponsabilă. E vorba de mecanisme psihologice: cumpărăm când suntem obosiți, când suntem stresați, când vrem să marcăm un moment. Promoțiile amplifică și mai mult această dinamică: 80,8% dintre români cumpără mai mult când văd reduceri, conform MKOR Consumer Sentiment. Întrebarea este „în ce condiții decizia emoțională devine dominantă?”, iar răspunsul aproape invariabil, este: când presiunea financiară sau psihologică este (prea) mare.
Relația cu banii se formează adesea încă din copilărie, din ce vedem și învățăm acasă. Cât de mult se simte acest lucru mai târziu, în viața profesională? Se observă, de exemplu, o ezitare a românilor în a-și negocia salariile și în a cere atât cât consideră că merită?
Datele din piața muncii confirmă această ezitare, chiar dacă ea apare indirect. În studiul nostru MKOR Employee Sentiment, realizat în ultimii 3 ani pe eșantioane reprezentative pe populația activă, vedem că 21,9% percep că au colegi plătiți mai mult pentru mai puțin, iar reacția predominantă nu este negocierea, ci migrarea. Românii preferă să plece decât să ceară. Negocierea presupune să crezi că meriți mai mult, iar această convingere se formează devreme. Dacă în copilărie mesajul a fost că banii sunt rari, că e rușinos să ceri, că e mai sigur să taci, acest pattern se transferă în viața profesională. Nu avem date longitudinale care să lege explicit copilăria de comportamentul salarial adult, dar implicațiile comportamentale sunt vizibile: evităm confruntarea directă cu subiectul banilor, indiferent dacă e vorba de negociere sau de planificare financiară personală. Preferăm să rezolvăm problema schimbând contextul, nu pe noi înșine.
Mai mulți bani aduc, în practică, mai multă liniște sau doar un stil de viață mai costisitor și aceleași griji?
Acesta este unul dintre cele mai interesante fenomene pe care le observăm în date. În MKOR Consumer Sentiment am aplicat o analiză pe venituri și am descoperit că la categoria de venituri mari (peste 6.000 lei net), cheltuielile discreționare urcă brusc la 30–34% din buget. Cu alte cuvinte, pe măsură ce venitul crește, cresc și cheltuielile. Este o corelație pe care o vedem în toate studiile pe care le derulăm. Nu neapărat pentru lucruri mai importante, ci mai degrabă pentru un stil de viață mai scump.
Economisesc activ doar 8,7% dintre români, indiferent de venit. E drept, la venituri de peste 15.000 lei procentul celor care economisesc ajunge la 49%, dar până acolo, creșterea venitului tinde să fie „consumată” pe loc. Este exact ce economiștii numesc „lifestyle inflation”: fiecare treaptă de venit aduce cheltuieli pe măsură. Securitatea financiară reală nu vine automat cu un salariu mai mare, ci cu un comportament financiar deliberat, iar acesta e mai rar decât ne-am dori.
Din ce observați în piață, cât de des cumpărăm pentru utilitate și cât pentru imagine, statut sau validare socială?
Avem date care sugerează că semnalarea statutului prin consum există, dar nu este atât de dominantă pe cât o portretizează discursul public. Cifrele noastre arată că 28,9% dintre români cred că un preț mai mare înseamnă automat calitate mai bună, un indicator indirect al consumului aspirațional. Totodată, 33,9% dintre participanții la studiu au declarat că s-au simțit bine cumpărând și altceva decât planificaseră. Există o satisfacție reală în a-ți depăși propriile așteptări. Problema apare când această satisfacție devine regulă, nu excepție, și când este finanțată din resurse pe care nu le ai. Nu am un procent care să spună „atât din consum e pur status”, pentru că nimeni nu recunoaște asta explicit. Dar comportamentele precum cumpăratul de produse pe care „nu mi le permit în mod normal”, declarat de 24,5% la Black Friday, vorbesc mai clar decât autoraportările.
ADHD și spiritul antreprenorial. Legătura surprinzătoare dintre tulburarea de atenție și inițiativă
Dacă ne uităm la diferențele dintre generații, tinerii din Gen Z par mai relaxați în raport cu banii sau, dimpotrivă, duc mai departe multe dintre temerile financiare ale părinților lor?
Gen Z este, probabil, generația cel mai greșit înțeleasă în conversația despre bani. Datele noastre din studiul PulseZ realizat împreună cu VSFA pe 1.080 de tineri între 18 și 27 de ani, arată că motivația numărul unu a acestei generații este independența financiară (35% o plasează pe primul loc și 50,2% acordă nota maximă siguranței financiare).
Nu sună a generație relaxată, sună a generație anxioasă. Și există și motive: 37,5% identifică constrângerile financiare ca principala lor provocare, tendință confirmată și din studiul nostru Consumer Sentiment, unde vedem că Gen Z are cel mai ridicat procent de oameni care trag din economii, 27,5%. Tinerii nu cheltuiesc nesăbuit, ci sunt structural dezavantajați (prețuri mari, salarii de intrare mici, chirii enorme) și încearcă să supraviețuiască. Asta ca să nu începem și o discuție despre faptul că explozia AI le fură joburile de intrare pe piața muncii, cele care îi formează și îi ajută să urce treptele unei cariere. Fricile generației lor nu sunt moștenite, sunt „câștigate” pe cont propriu, în timp real.
Când presiunea economică crește, oamenii își temperează consumul sau apare acel fenomen de „terapie prin shopping” ca formă de eliberare a stresului?
Ambele fenomene coexistă, și asta este tocmai ceea ce face analiza comportamentului de consum în perioade de criză atât de complexă. Pe de o parte, în MKOR Consumer Sentiment vedem o prudență reală: 67,4% dintre români aleg mărci mai ieftine, 60,3% au redus cantitățile cumpărate, 80,8% cumpără mai mult la promoții. Acestea sunt ajustări raționale, de supraviețuire. Pe de altă parte, 34,8% dintre participanții la un alt studiu descriu cumpărăturile ca o „reală bucurie”, iar 32,2% simt emoția vânătorii de reduceri. Reducerea în sine a devenit o sursă de satisfacție emoțională, nu neapărat produsul cumpărat. Deci da, există terapie prin shopping, dar ea s-a sofisticat: nu mai cumpărăm scump ca să ne simțim bine, cumpărăm „deștept” ca să simțim că am câștigat ceva. Este un mecanism de coping mai subtil, dar la fel de prezent.
Din studiile pe care le-ați coordonat, care este cea mai frecventă greșeală pe care o fac românii când vine vorba de bugetul personal?
Cel mai frecvent comportament de auto-sabotare pe care îl vedem în date nu este cheltuitul excesiv, ci lipsa monitorizării. Din studiul PulseZ, 21,1% dintre tineri nu își urmăresc deloc veniturile și cheltuielile. Dacă nu știi unde se duc banii, nu poți lua nicio decizie conștientă în legătură cu ei. Al doilea comportament problematic este ceea ce eu numesc „economia de promoție”: 80,8% cumpără mai mult la reduceri, dar a cumpăra ceva la 50% reducere pe care nu l-ai fi cumpărat la preț întreg nu înseamnă că ai economisit, înseamnă că ai cheltuit pe ceva inutil. Datele din Consumer Sentiment arată că acest comportament a crescut în ultimii ani, semn că nu mai este o reacție emotională la criză, ci mai degrabă un pattern stabilizat. Iar un pattern de consum pe care nu îl conștientizezi este, prin definiție, unul pe care nu îl poți controla.
„Nu mai muncim de frică”. Generația Z rescrie regulile jocului și nu mai acceptă locuri de muncă abuzive
Dacă cineva observă că cheltuie din impuls sau pe fond de stres, care ar fi primul pas practic pentru a recăpăta controlul?
Primul pas, și cel mai concret, este să introduci o pauză deliberată între impuls și acțiune. Datele noastre din studiul anual de Black Friday arată că 54,2% dintre cumpărători urmăriseră produsul de mult timp înainte de a-l achiziționa. Adică peste jumătate dintre ei au practicat, instinctiv, exact această tehnică: amânarea deliberată. Nu au acționat la primul impuls, au așteptat momentul potrivit (știind că acel moment stabilit extern va veni).
Poți aplica același principiu în viața de zi cu zi: când vrei să cumperi ceva care nu era planificat, notează-l și revino la el după 48–72 de ore. Dacă dorința persistă, probabil are substanță. Dacă dispare, era emoție de moment. Simplu, gratuit, eficient. Nu ai nevoie de o aplicație sau de un coach financiar, ci de un obicei. Și obiceiurile se construiesc prin repetare, nu prin voință de moment.
Un alt lucru pe care eu personal îl practic este să plec la cumpărături cu o listă clară. Ce nu este pe listă trebuie să se încadreze într-un buget (de exemplu, îmi amintesc că am uitat să pun ceva pe listă), iar restul cumpăr online. Le adaug în coș, dar nu cumpăr imediat, ci aștept 1-2 zile, pentru a-mi da seama dacă impulsul de moment chiar este o nevoie reală.
Care este cel mai mare mit legat de modul în care își cheltuie românii banii pe care l-ați demontat clar prin datele strânse în ultimii ani?
Cel mai mare mit pe care datele noastre îl demontează fără echivoc este că românii cumpără impulsiv și irațional de Black Friday. Imaginea populară este a unui consumator care se aruncă în cumpărături din entuziasm de turmă. Realitatea din studiul nostru Black Friday, derulat în ultimii 3 ani pe mai bine de 2.600 de respondenți, arată exact opusul: 54,2% urmăreau produsul de mai mult timp, 72% își stabilesc bugetul în funcție de resursele disponibile și numai 2,7% cumpără pentru că „toți din jur cumpără”. Acesta este un comportament extrem de planificat. Românul de Black Friday nu e victima marketingului, ci folosește evenimentul de reduceri ca instrument pentru a-și permite ceva ce altfel nu intră în buget, și 24,5% recunosc explicit asta. Este o formă de planificare financiară adaptativă, nu iresponsabilitate.
Actualitate
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE
Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.
„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”
Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.
„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.
Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.
Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”
Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.
Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.
Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.
„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
Forma actuală a Codului rutier nu prevede în mod clar obligațiile șoferilor în situații de ambuteiaj sau trafic intens, atunci...
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie...
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite...
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor...
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră...
Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului
Un bancher italian, pasionat de artă și cu o inteligență ieșită din comun, este considerat arhitectul din umbră al Europei...
Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
Un accident grav a avut loc joi seară pe DJ 106S, în localitatea Daia din județul Sibiu. Un băiat de...
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Actualitateacum 2 zile
Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Actualitateacum 2 zileEste oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT
-
Breakingacum 3 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”