Românii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
Interesul pentru locuințe eficiente energetic crește vizibil, dar decizia finală rămâne blocată de percepția costului inițial.
Datele indică, însă, o schimbare de mentalitate. În timp ce studiile internaționale arată că doar o treime dintre proiectele de construcții sustenabile ajung să fie implementate, în România există deja comunități care trăiesc de peste un deceniu beneficiile reale ale locuirii verzi.
Piața rezidențială din România intră într-o etapă de maturizare în care criteriul dominant începe să se schimbe: de la „cât costă casa” la „cât costă să trăiești în ea.”
Tot mai mulți români încep să înțeleagă impactul direct al eficienței energetice asupra bugetului personal. Un studiu recent arată că 77% dintre proprietari au investit deja în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică, principalul motiv fiind reducerea costurilor lunare.
În paralel, 80% dintre români evaluează o locuință, în funcție de costurile de întreținere, nu doar de prețul de achiziție, iar eficiența energetică a devenit un criteriu esențial pentru două treimi dintre cumpărători. Această schimbare de perspectivă vine pe fondul unei realități dure: fondul locativ din România este în mare parte învechit, cu aproximativ 70% dintre clădiri construite înainte de 1990, la standarde energetice scăzute. Practic, majoritatea locuințelor existente sunt ineficiente și costisitoare pe termen lung.
În acest context, diferența dintre locuințele tradiționale și cele eficiente energetic devine din ce în ce mai vizibilă în cifre concrete. Datele din piață arată că o locuință eficientă poate reduce consumul de energie chiar și cu până la 90% față de una convențională, ceea ce înseamnă economii anuale de ordinul miilor de euro.
Cu toate acestea, bariera psihologică rămâne puternică. Peste 70% dintre români nu intenționează să investească în sisteme moderne de încălzire, principalul motiv fiind costul inițial ridicat. Cu alte cuvinte, piața înțelege beneficiile, dar ezită în fața investiției.
Aici apare ruptura reală dintre intenție și acțiune.
În acest peisaj, dezvoltatori, precum Ecovillas, vin cu un model care mută discuția din zona teoretică în cea practică. Activă pe piață din 2014, cu sute de locuințe construite și livrate deja, compania este prima din România care a construit comunități bazate pe eficiență energetică și mentenanță minimă, folosind tehnologii precum pompe de căldură geotermale, ventilație cu recuperare de căldură și materiale fără emisii toxice.
“În unele cazuri, diferența de costuri de operare poate depăși 2.000 de euro pe an, iar pe termen mediu investiția inițială, mai mare cu 10–20% , începe să se amortizeze rapid”, afirmă reprezentanții Ecovillas.
Conceptul promovat de Ecovillas – „effortless maintenance living” – mută accentul de pe ideea de „eco” ca sacrificiu sau cost suplimentar, către ideea de timp câștigat și predictibilitate. Rezultatul nu este doar unul de mediu, ci unul economic: costuri de întreținere reduse și o predictibilitate a cheltuielilor pe termen lung, într-un context în care prețurile la energie au devenit volatile.
Ecovillas anunță planuri de dezvoltare de peste 50.000 de metri pătrați de locuințe în următorii ani, într-un efort care nu vizează doar extinderea, ci și educarea pieței.
„După 10 ani, putem vorbi despre sustenabilitate în termeni concreți, nu teoretici. Pentru clienții noștri, acest concept s-a tradus în costuri predictibile, autonomie și o calitate a vieții care nu depinde de fluctuațiile pieței energetice”, declară reprezentanții Ecovillas.
Exemplele concrete arată că, într-o locuință eficientă, consumul este mai redus decât într-o casă standard, deci chiar și în condiții de creștere a prețurilor la energie, acest lucru reduce impactul scumpirilor asupra bugetului familiei.
De exemplu, la o casă eficientă după standarde nZEB, de 134 mp utili, consumul mediu anual calculat pentru o familie cu 4 membrii – în care e asigurată încălzirea, răcirea locuinței, sistem de ventilație cu recuperare și apa caldă menajeră – este în jur de 4.500 kWh/an, ceea ce înseamnă un cost mediu de 5600 lei/an. În cazul unei case încălzită cu centrală pe gaz, cu tâmplărie obișnuită și fără izolație eficientă, costul poate ajunge la circa 10.000 lei/an. La o casă mai veche, diferențele pot fi mai mari.
În esență, schimbarea este deja în curs: românii nu mai cumpără doar metri pătrați, ci încep să cumpere costuri viitoare mai mici. Iar în momentul în care educația economică va ajunge din urmă interesul, locuințele verzi nu vor mai fi o alternativă, ci noul standard.
În contextul unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, construcțiile sustenabile devin treptat o temă centrală pentru managementul riscurilor, reziliența teritorială și conservarea valorii economice și a activelor — depășind sfera performanței de mediu.
Ediția 2026 a Barometrului Construcțiilor Sustenabile, publicat de Observatorul pentru Construcții Sustenabile al Saint-Gobain, evidențiază totuși o discrepanță persistentă: deși actorii financiari recunosc importanța adaptării și a rezilienței mediului construit, integrarea acestora în deciziile de investiții, finanțare și asigurare rămâne limitată, din cauza beneficiilor insuficient demonstrate.
Băncile și asiguratorii: un nivel consistent, dar incomplet de conștientizare
Pentru prima dată de la lansarea sa în 2023, Barometrul Construcțiilor Sustenabile include un studiu calitativ internațional, axat pe adaptare și reziliență, realizat în rândul celor care activează în sectorul financiar – bănci comerciale, bănci de dezvoltare și asiguratori.
Această nouă componentă completează sondajul cantitativ internațional realizat anual (4.800 de actori implicați și 30.000 de cetățeni din 30 de țări).
Rezultatele arată că adaptarea la schimbările climatice și reziliența câștigă teren peste tot: atât în rândul actorilor financiari, cât și al celorlalți factori implicați (26% dintre mențiuni, în creștere cu 5 puncte față de 2025, după un avans deja semnificativ în anul precedent) și al cetățenilor intervievați.
Aceste dimensiuni se referă la capacitatea clădirilor și infrastructurii de a face față riscurilor climatice, de a absorbi șocurile și de a-și păstra valoarea în timp. Cu toate acestea, ele întâmpină încă dificultăți în a deveni criterii de structură în modelele economice și rămân greu de transpus operațional în deciziile privind creditarea sau alocarea capitalului.
Obstacolul principal: lipsa unei rentabilități demonstrate a investiției
Toți actorii consultați în cadrul Barometrului sugerează aceeași explicație: necesitatea de a demonstra clar rentabilitatea investițiilor în proiecte de adaptare și reziliență.
Spre deosebire de reducerea emisiilor de CO₂, care beneficiază de indicatori larg standardizați, reziliența se bazează pe beneficii pe termen lung, tratate probabilistic și adesea indirecte: reducerea pierderilor viitoare, continuitatea activității și conservarea valorii activelor.
Ca urmare, costurilor imediate și vizibile, uneori semnificative, le sunt contrapuse beneficii mai difuze, care sunt încă insuficient integrate în modelele financiare și de asigurare.
Transformarea rezilienței într-un atu economic
Pentru a accelera transformarea sectorului și tranziția către construcții sustenabile, este acum urgent ca reziliența să fie transformată într-un motor al performanței economice, al competitivității și al reducerii riscurilor.
Barometrul arată că 47% dintre actorii implicați consideră că domeniul construcțiilor sustenabile creează mai multă valoare decât construcțiile tradiționale — o evaluare care rămâne totuși prea fragilă, în special în Europa și regiunea Asia-Pacific.
În plus, trei pârghii cheie se conturează pentru a consolida sprijinul celor mai reticenți respondenți (6% dintre actorii implicați) în vederea continuării dinamicii în construcțiile sustenabile:
- concretizarea beneficiilor;
- garantarea performanței reale pentru utilizatori;
- demonstrarea competitivității economice a soluțiilor.
Instituțiile financiare joacă un rol esențial
În acest context, băncile și asiguratorii ocupă o poziție strategică: prin integrarea mai sistematică a aspectelor legate de adaptare și reziliență în procesele lor decizionale, pot juca un rol decisiv în trecerea de la o simplă ambiție comună la transformarea la scară largă a sectorului construcțiilor.
Acest lucru necesită progrese pe mai multe planuri:
- dezvoltarea unor repere și standarde mai operaționale;
- o mai bună transpunere financiară a riscurilor fizice;
- structurarea unor instrumente financiare adaptate;
- integrarea mai sistematică a rezilienței în evaluarea proiectelor și a portofoliilor.
Percepția domeniului construcțiilor sustenabile în România
Unul dintre rezultatele relevante pentru România evidențiază un nivel ridicat de familiaritate cu conceptul de construcții sustenabile printre actorii din sector. La nivel global, gradul de familiarizare cu acest concept s-a stabilizat în 2026: 67% dintre părțile interesate declară că înțeleg în mod clar ce presupune, iar 94% au auzit cel puțin o dată de construcțiile sustenabile. În acest context, România se remarcă printr-un nivel de informare semnificativ, 86% dintre respondenții din domeniu declarând că sunt familiarizați cu acest concept, comparativ cu media europeană de 69%.
Nivelul de familiarizare cu construcțiile sustenabile este ridicat în România și în rândul populației generale, unde 65% dintre respondenți declară că sunt familiarizați cu acest concept. Prin comparație, nivelul mediu global e de 39%, cel european e de 33%, în timp ce în alte piețe europene, precum Republica Cehă, acest procent scade la doar 14%, evidențiind un decalaj major de informare la nivel regional.
În ciuda unui nivel ridicat de familiarizare cu conceptul de construcții sustenabile, respondenții români care au o legătură cu domeniul au o înțelegere mai scăzută a elementelor concrete care definesc acest concept, comparativ cu media europeană. Doar 44% asociază construcțiile sustenabile cu reducerea amprentei de carbon a clădirilor, față de 69% la nivel european. Diferențe semnificative se observă și în cazul altor practici esențiale: utilizarea materialelor locale (31% vs. 56%), prioritizarea renovării clădirilor existente (31% vs. 59%), reutilizarea materialelor (39% vs. 69%) și reciclarea acestora (34% vs. 67%). Aceste decalaje indică o nevoie clară de aprofundare a înțelegerii operaționale a sustenabilității în sectorul construcțiilor din România.
Publicul din România manifestă un nivel ridicat de susținere pentru dezvoltarea construcțiilor sustenabile. Astfel, 72% dintre respondenți consideră că a construi mai sustenabil reprezintă o prioritate clară, comparativ cu 63% la nivel global. Acest rezultat indică un nivel puternic de așteptare din partea populației și poziționează România printre piețele în care presiunea publică poate accelera adoptarea practicilor sustenabile în sectorul construcțiilor.
În ansamblu, datele pentru România arată că piața locală beneficiază de un context favorabil: interesul public este puternic, iar gradul de familiarizare cu tema este ridicat. Următoarea etapă pentru accelerarea transformării sectorului este însă consolidarea înțelegerii concrete a ceea ce presupun, în practică, construcțiile sustenabile.
Cea de-a 4-a ediție completă a Barometrului Construcțiilor Sustenabile este disponibilă pe saint-gobain.com. De reținut că este necesară completarea unui formular scurt pentru a accesa versiunea integrală.
Breaking
Politico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
Consiliul European, format din liderii UE, este tot mai des acuzat, chiar și din din interior, că nu poate răspunde rapid la crize globale tot mai numeroase în ulțimii ani. Într-o lume instabilă, deciziile lente și blocajele interne macină tot mai mult viitorul mecanismelor europene de control.
Este Consiliul European inadecvat scopului său? Aceasta este întrebarea pe buzele tuturor în ultima vreme. Mulți dintre cei care s-au așezat la masa negocierilor consideră că noua ordine mondială impune schimbări în cadrul UE, în contextul în care summiturile Uniunii Europene devin tot mai frecvent scena unor blocaje și negocieri interminabile, se arată într-o analiză Politico.eu.
Când UE a fost înființată în umbra celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost concepută pentru integrare economică, nu pentru putere militară securitatea sa fiind externalizată către SUA, iar politica și instituțiile sale fiind create pentru a ajunge la consens. Dar lumea care a dat naștere blocului nu mai există. Și la Bruxelles, dar și dincolo de granițele sale, crește nemulțumirea față de viteza și urgența, sau lipsa acestora cu care cei 27 de lideri, cunoscuți colectiv sub numele de Consiliul European, fac față provocărilor și iau decizii, în special în materie de securitate și politică externă.
„Europa de astăzi se află într-o stare permanentă de criză, iar arhitectura sa decizională pur și simplu nu a fost concepută pentru asta. Nu poți aștepta ca Consiliul să ajungă la un acord asupra unei declarații în timp ce lumea arde”, a declarat Anders Fogh Rasmussen.
Decizii întârziate și crize nerezolvate
În ultimele luni, UE a eșuat în repetate rânduri să adopte poziții comune cu privire la chestiuni de importanță geopolitică majoră, de la deblocarea unei tranșe de fonduri de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, la impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și a coloniștilor violenți din Cisiordania, până la o reacție coerentă la războiul din Iran.
La cel mai recent summit al liderilor UE din martie, aceștia au petrecut ore întregi certându-se pe detaliile schemei de permise de carbon ETS a blocului, chiar în timp ce Teheranul lovea aprovizionarea cu energie a Europei din Orientul Mijlociu.
„A spune că ETS este cea mai importantă problemă atunci când marile zăcăminte de gaze ard este puțin ciudat”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.
O mare parte din agenda summiturilor din octombrie, decembrie și martie a fost dedicată problemelor nerezolvate de la întâlnirile anterioare, revenind asupra unor chestiuni care nu au fost niciodată soluționate: de la pregătirea apărării la finanțarea Kievului și planurile de redresare a economiei UE.
Ideea că Europa este prea lentă în luarea deciziilor a devenit aproape un clișeu. Prim-ministrul olandez Rob Jetten a profitat de prima sa vizită la Bruxelles în această funcție, luna trecută, pentru a îndemna UE să se grăbească.
„Nu putem explica alegătorilor noștri că Europa este uneori mult prea lentă în a reacționa la problemele majore care ne afectează pe toți”, a spus el.
Rob Jetten – Foto: Robin/ABACAPRESS.COM
Sistemul bazat pe consens, greu de adaptat noii realități
Problema principală este chiar mecanismul de funcționare al Uniunii Europene, construit pe ideea de consens între statele membre, într-o perioadă în care prioritățile erau economice, nu militare sau de securitate.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, din ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE „uneori este prea lentă, cu siguranță, și trebuie reformată, cu siguranță”.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat regula unanimității, despre care spune că generează „blocaje sistemice”.
În cadrul structurii sale greoaie, toți cei 27 de lideri europeni se reunesc periodic pentru a discuta prioritățile blocului, a stabili direcția politică și, după ore de negocieri, certuri și compromisuri, a conveni asupra unor declarații colective. O mare parte din ceea ce se decide este negociat în prealabil de diplomații naționali în cadrul unor foruri precum Coreper, comitetul ambasadorilor UE.
„Ar putea fi mai eficient?”, a întrebat retoric un oficial al UE pentru Politico.
„Probabil. Înțeleg criticile.Există unele probleme care pot fi puțin mai dificil de abordat la nivelul Consiliului European. În prezent, se pune un accent enorm pe modul în care aceste acorduri politice pot fi transformate în acțiuni concrete, deoarece Europa se află sub o presiune enormă în acest moment.”, a adăugat oficialul.
Rasmussen a susținut că UE trebuie să renunțe la discuțiile interminabile de noapte și să-și accelereze capacitatea de a răspunde amenințărilor la adresa securității „cu structuri agile, pe care această eră le impune”.
Organismul are cu siguranță apărători, printre care fostul prim-ministru belgian și șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Alexander De Croo.
„Construcția europeană are uneori nevoie de timp pentru a ajunge la decizii. Dar am fost martor la momente în care au fost foarte decisivi.”, a declarat el.
De Croo, care a făcut parte din Consiliul UE între 2020 și 2025, a subliniat, de asemenea, răspunsul UE la pandemia de Covid-19 din 2020, care a inclus un fond masiv de redresare și cooperarea în domeniul vaccinurilor.
„Viteza de luare a deciziilor și de execuție a fost, de fapt, destul de mare. Iar eficacitatea răspunsului la nivel european a fost ridicată. Așadar, nu cred că este o problemă structurală.”, a spus el.
Alexander De Croo – Foto: Profimedia images
De ce reforme are nevoie Europa
Chiar dacă UE este previzibilă, lumea este din ce în ce mai imprevizibilă. În ultimul deceniu, ordinea internațională s-a schimbat radical, vechile alianțe s-au destrămat și crizele s-au înmulțit. Vechile metode europene de luare a deciziilor pur și simplu nu mai sunt suficiente, a spus Rasmussen.
„Când am participat la Consiliul European între 2001 și 2009, lumea era un loc fundamental diferit. Rusia era încă partener al G8. America era un aliat fără echivoc. Am avut partea noastră de crize, dar și spațiul necesar pentru deliberare. Acea lume nu mai există”, a spus el.
Printre ideile care au fost avansate, pe lângă eliminarea dreptului de veto în chestiuni de politică externă, se numără crearea unui Consiliu European de Securitate, un organism de nivel înalt cu mandatul de a lua decizii de apărare pentru continent, și consolidarea puterilor Comisiei Europene.
„Desigur, dacă spui că trebuie să reformăm UE pentru a o face mai rapidă, atunci întrebarea este: bine, dar cum? Ai putea, de exemplu, să introduci votul cu majoritate calificată (QMV) în Consiliul European pentru aceste chestiuni de politică externă. Dar asta ridică o problemă democratică uriașă”, a spus Gilles Pittoors, lector de științe politice la KU Leuven.
„Crearea de noi organisme nu ar rezolva nimic. Cred că cea mai bună cale de urmat aici, dacă ești cu adevărat serios în privința reformării UE pentru a o face mai agilă, pentru a o face să răspundă mai rapid, este să consolidezi, practic, puterile Comisiei”, a susținut el.
Totuși, și acest lucru se confruntă cu scepticismul țărilor membre, care se tem să acorde executivului UE prea multă putere, a recunoscut el.
Când liderii se vor reuni pentru un summit în această săptămână, va exista o absență notabilă: premierul ungar Viktor Orbán, care, după ce a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile din această lună, a declarat că nu va participa. Fără cel care blochează cronic consensul în sală, a spus un oficial, Consiliul ar putea depăși diviziunile și ajunge la compromisuri mai repede.
Recomandarea autorului
UE ia în calcul măsuri extreme în criza kerosenului: statele ar putea fi obligate să împartă combustibilul destinat avioanelor, în caz de penurie
Spania cere UE să rupă acordul cu Israelul. Acuzații grave la adresa lui Netanyahu din cauza războiului din Orient
The List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
Piața rezidențială din România traversează un început de an marcat de o schimbare vizibilă de comportament din partea clienților, în care segmentul închirierilor câștigă teren, iar deciziile de achiziție sunt tot mai amânate.
În cadrul activității sale din primul trimestru al anului 2026, The List Estates observă o creștere semnificativă a interesului pentru închirieri. Volumul închirierilor a crescut cu aproximativ 40% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, confirmând o tendință clară: într-o piață în care achizițiile sunt puse pe hold, chiriile devin opțiunea preferată.
„Vedem o piață activă din punct de vedere al interesului, dar mult mai prudentă în ceea ce privește decizia de cumpărare. Clienții caută, fac vizionări, cer informații detaliate, însă amână decizia finală. Contextul economic și incertitudinile legate de costurile energetice îi determină să fie mai rezervați”, transmite Claudia Negru, owner The List Estates.
Agenția, specializată în proprietăți din zona de nord a Bucureștiului, remarcă faptul că cele mai căutate zone pentru închiriere rămân Pipera, Iancu Nicolae, Băneasa și Floreasca – locații preferate datorită proximității față de centrele de business și școlile internaționale.
În segmentul de vânzări se resimte o prudență în tranzacționare
The List Estates înregistrează o scădere de aproximativ 20% a volumului de tranzacții față de anul trecut, semnalând o tendință similară cu cea observată la nivel național.
Conform datelor oficiale ale ANCPI, în primele trei luni din 2026 au fost vândute puțin peste 30.000 de unități individuale, în scădere cu aproximativ 17% față de aceeași perioadă din 2025. Bucureștiul rămâne, totuși, cea mai activă piață rezidențială din țară, cu aproape 3.900 de proprietăți vândute în martie.
După Capitală, cele mai dinamice piețe au fost Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara, în timp ce orașe precum Alexandria, Călărași sau Giurgiu au înregistrat cele mai reduse volume de tranzacții.
Un aspect relevant este faptul că scăderea volumului de tranzacții nu este însoțită de o ajustare a prețurilor. Din contră, acestea continuă să crească. Conform datelor Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pe metrul pătrat a ajuns la 2250 euro în București, unde apartamentele s-au scumpit cu 14,6% față de martie 2025.
„Există în piață o așteptare ca prețurile să scadă, însă realitatea este diferită. Costurile de dezvoltare rămân ridicate, iar proiectele noi vin cu standarde tehnice tot mai avansate. Acest context limitează posibilitatea unor scăderi semnificative de preț, în special în zonele bine poziționate.
Deși există estimări care indică o ușoară creștere a numărului de locuințe livrate în 2026, aceasta vine după un an 2025 cu un nivel redus de finalizări. În realitate, oferta rămâne limitată în raport cu cererea, în special în zonele bine poziționate, pe fondul întârzierilor în dezvoltare și al costurilor ridicate din construcții.”, spune Claudia Negru – owner The List Estates
The List Estates estimează că această perioadă de prudență este una temporară, iar deciziile de achiziție vor reveni treptat pe măsură ce contextul economic devine mai predictibil. Până atunci, piața chiriilor rămâne principalul motor de activitate în segmentul rezidențial.
The List Estates este o agenție imobiliară boutique specializată în segmentul premium și luxury, cu focus pe zona de nord a Bucureștiului. Compania oferă servicii integrate care depășesc intermedierea clasică, incluzând consultanță strategică pentru investiții, marketing imobiliar, property management și studii de piață. Printr-o abordare orientată către transparență, validare tehnică a proprietăților și selecția atentă a portofoliului, The List Estates se adresează unui public exigent, format din antreprenori, profesioniști și investitori care caută nu doar o locuință, ci o decizie bine fundamentată.
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 3 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
-
Actualitateacum 2 zileCum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
-
Breakingacum 2 zileClotilde Armand: “PSD este o organizație teroristă”. Ce apel face către premierul Bolojan
-
Actualitateacum 2 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat




