Atât Donald Trump, cât și secretarul de stat Marco Rubio au anunțat duminică faptul că Statele Unite sunt pe cale să semneze un prim acord pentru a pune capăt ostilităților cu Iranul. Potrivit părții americane, acest acord prevede o prelungire a armistițiului de 60 de zile, redeschiderea Strâmtorii Ormuz, Iranul ar putea vinde liber petrolul și ar urma să aibă loc negocieri privind limitarea programului nuclear, scrie Axios. Cu toate acestea, Teheranul contestă o parte din anunțul făcut de Washington.

Un prim acord de pace între Statele Unite și Iran ar evita escaladarea războiului și ar reduce presiunea asupra pieței petrolului, care este afectată încă de la sfârșitul lunii februarie de războiul din Golf. În ciuda anunțurilor americane, nu este deocamdată clar dacă se va ajunge la un acord de pace durabil care să răspundă cerințelor nucleare ale ambelor părți. Pe de o parte, Trump vrea ca Iranul să nu aibă stocuri de uraniu îmbogățit și, pe de altă parte, unele voci din Iran, inclusiv ayatollahul Mojtaba Khamenei, vor să păstreze stocurile de material radioactiv pentru siguranța țării.

Ce prevede acordul dintre Statele Unite și Iran

Ambele țări vor semna un memorandum de înțelegere care va dura 60 de zile și va putea fi prelungit prin acord reciproc:

• În toată această perioadă, Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă fără taxe de tranzit, iar Iranul va elimina minele marine amplasate în apele strâmtorii. Un oficial american a precizat că, cu cât iranienii vor curăța mai repede minele și vor permite reluarea transporturilor maritime, cu atât mai repede va fi ridicată blocada.
• Statele Unite vor ridica blocada asupra porturilor iraniene și vor emite derogări de la sancțiuni pentru a permite Teheranului să vândă liber petrol;
• Statele Unite vor face concesii asupra fondurilor înghețate doar după ce Iranul va face la rândul lui concesii tangibile.
• Proiectul de memorandum de înțelegere include angajamente din partea Iranului de a nu încerca niciodată să dețină arme nucleare și de a negocia suspendarea programului său de îmbogățire a uraniului și eliminarea stocului său de uraniu puternic îmbogățit.
• Forțele americane mobilizate în ultimele luni vor rămâne în regiune pe durata perioadei de 60 de zile și se vor retrage doar dacă se va ajunge la un acord final.
• Proiectul de memorandum de înțelegere precizează, de asemenea, că războiul dintre Israel și Hezbollah din Liban se va încheia. În ceea ce privește acest punct, premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această situație într-un apel telefonic cu Donald Trump.

În Iran, părerile sunt împărțite

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că țara sa este „gata să asigure lumea” că nu dorește să dețină arme nucleare, potrivit presei de stat. Potrivit agenției IRNA, președintele adaugă că Iranul „nu dorește instabilitate regională” și că „regimul israelian… este cel care încearcă să destabilizeze regiunea”. Dar el spune că negociatorii iranieni nu vor „face compromisuri în ceea ce privește demnitatea și onoarea țării”, scrie BBC.

Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat la televiziunea de stat că pozițiile americane și iraniene au avut consens în ultima săptămână, dar a acuzat și SUA de „declarații contradictorii”.

Semnele recente de optimism din partea oficialilor americani cu privire la progresele înregistrate în direcția unui acord care să pună capăt războiului din Iran vin după o altă săptămână de schimbări de retorică din partea administrației Trump, președintele american Donald Trump reînnoind amenințările cu acțiuni militare cu doar câteva zile înainte de a declara că negocierile au intrat într-o „fază finală”.

Atât Trump, cât și mediatorii au indicat că acordul ar putea fi anunțat duminică, deși acesta nu a fost finalizat și ar putea totuși să eșueze. În ciuda anunțurilor făcute, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, și Consiliul de Securitate Națională trebuie să aprobe memorandumul de pace.

Guvernul iranian pare să fie într-o dispoziție jubilantă și se pregătește să revendice o victorie masivă și istorică asupra celor doi mari dușmani ai săi, SUA și Israelul. Acordul ar fi oferit o ridicare a sancțiunilor împotriva Iranului și deblocarea a până la 20 de miliarde de dolari din activele blocate în schimbul redeschiderii strâmtorii Hormuz de către Iran și a acceptării de a negocia programul său nuclear în următoarele 60 de zile, începând cu 5 iunie, în Pakistan.

Recomandările autorului:

Meserii din trecut care azi au dispărut complet. Unele par desprinse din filmele SF, dar chiar au existat în realitate

Polonia vrea extrădarea fostului ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, care a fugit în SUA și s-a angajat în presă, deși încă este deputat

Cristian Mungiu câștigă al doilea Palme d’Or din carieră cu filmul Fjord

Emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache a abordat apariția Recorder și legăturile cu mișcarea #rezist. Istoricul Marius Oprea și gazda emisiunii, jurnalistul Ionuț Cristache, au dialogat despre oamenii din spatele fenomenului și latura mai puțin știută a acestuia, care duce direct către fostele cadre din Securitate,

Moderatorul emisiunii a invocat o înregistrare din 2023, tot cu istoricul Marius Oprea, referitor la tinerii din politică, copii ai securiștilor care au privatizat România, ,,și care vin astăzi să ne dea exemplu de practici capitaliste moderne”, a remarcat Ionuț Cristache.

Generalul securist Vasile Vîlcu a finanțat Recorder

Invitatul a menționat, în acest context, cazul lui Dragoș Vâlcu, cel care a înființat Recorder. Acest tânăr, la doar 20 de ani, a înființat un studio video la vremea în care o cameră video costa vreo 60.000 de dolari, la începutul anilor 90, a explicat Marius Oprea.

Tatăl lui este ambasadorul Gheorghe Vâlcu, iar bunicul lui a fost general în Securitatea Română, Vasile Vâlcu, creatorul Direcției de Informații Externe și probabil în același timp și cel puțin locotenent colonel sau colonel în KGB. Înființarea Direcției de Informații Externe în 1951 s-a făcut direct sub tutela KGB–ului. Din acest motiv, bunicul a și fost trecut pe linie moarte la începutul anilor 70 de Nicolae Ceaușescu, mai precis în 1973.

Pentru că Vasile Vâlcu, după ce n-a mai condus din 55 această Direcție de Informații Externe, în urma unui eșec răsunător… E vorba de faptul că un grup de legionari au ocupat sediul legației române de la Berna. A fost îndepărtat, a plecat și din Securitate, dar a fost numit prim-secretar pe regiunea Dobrogea, unde s-a ocupat de colectivizarea întregii Dobroge. Cu pistolul la tâmplă. Ei bine, acest bunic, care a trăit nederanjat până în 1999, poate fi socotit între fondatorii Recorder. Știu, cunosc această practică, nu o cunosc doar eu, în rețelele subterane. Se transmit în familia aceste strânse colaborări. 

„Este important pentru orice serviciu străin să șubrezească instituții fundamentale dintr-un stat inamic”

Dialogul a surprins apoi de ce sunt atât de importante acest tip de rețele în amplificarea unor narative de propagandă neomarxistă. Și, mai ales, cui folosesc.

Ionuț Cristache: Deci avem Hotnews, publicații care s-au pus în slujba acestui curent ONG-ist, care se traduce mai apoi într-un curent politic despre care vorbeați dumneavoastră, că nu are de-a face cu spiritul?

Marius Oprea: Mai e un lucru aici. Trebuie de remarcat că Recorder, de-a lungul timpului, am văzut și la Hotnews unele articole în sensul ăsta, atacă instituții în care românii au maximă încredere. Atacurile la adresa bisericii sunt extrem de frecvente în reportajele Recorder. Biserica e o țintă preferată. De fapt, ce fac prin asta? Este important pentru orice serviciu străin să șubrezească instituții fundamentale dintr-un stat inamic. Nu văd în aceste demersuri decât o strategie în acest sens, care este urmată. În momentul în care ataci, demolezi și semeni neîncredere într-o populație socotită ostilă, o faci extrem de șubredă și permeabilă la orice tip de atacuri.

Ionuț Cristache: Și narrativul ăsta de presă îți plățe cu biserica a fost preluat imediat de ONG-uri și de influenceri. Vrem biserici, nu catedrale. Știm foarte bine la ce refrene publice s-a ajuns. 

Vizionați integral emisiunea:

AUTORUL RECOMANDĂ

De ce plâng ONG-urile? Bușcu: În multe situații au devenit instrumente de presiune/Fac asta pentru că au putut primi bani din surse netransparente

Primul denunț penal împotriva „acaparării Justiției” a fost depus la Parchetul General. Ce a sesizat un celebru avocat în legătură cu Recorder și acuzațiile la adresa Ministrului Justiției