În ciuda unui efort susţinut al unor terţi cu interese economice majore Narcis Copcă a reuşit să scrie istorie pentru medicina românească. Deşi i s-au pus piedici, inclusiv prin plângeri penale, a reuşit să realizeze primele două transplanturi pulmonare din România chiar în instituţia pe care o conduce.

„Acest sistem prezentat distorsionat salvează de la moarte zeci de mii de oameni în fiecare an. Prezentarea succeselor ca insuccese, a resurselor umane ca fiind fără valoare nu reprezintă altceva decât o politică de destatalizare. Astăzi sănătatea este un business la nivel global, în care interesele economice primează în faţa celor morale. La noi astăzi există un asigurat, un asigurator şi un pândar. Legea cererii şi ofertei din sănătate este diferită de cea a cererii şi ofertei din economia de zi cu zi. În sănătate oricâte servicii oferi, ele vor fi consumate. De exemplu, oricâte RMN-uri ai avea în Bucureşti, ele vor avea listă de aşteptare. Există o tendinţă de consum în exces, mai ales a serviciilor scumpe”, explică doctorul Narcis Copcă.

Cât au costat cele două transplanturi pulmonare în România

Cine poate fi oare pândarul la care se referă managerul Spitalului Sfânta Maria? Clinici private de la noi? Clinici private din străinătate? Furnizorii de medicamente? Furnizorii de aparatură medicală? Oameni cu putere care-şi doresc şi mai multă putere, adică mai mulţi bani? Sau toate odată.

„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat servicii medicale pentru pacienţi trataţi în străinătate în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro. Mare parte dintre transferuri s-au realizat prin intermediul unor organizaţii non-guvernamentale, chiar SRL-uri. Ar fi interesant de văzut ce adaosuri comerciale au adăugat pentru serviciile lor. În mod real! Ca să vă dau un exemplu comparativ. Cele două transplanturi pulmonare realizate la noi au costat împreună în jur de 50.000 de euro. În străinătate, câteva sute de mii de euro”, relatează renumitul chirurg.

Narcis Copcă a preluat conducerea Spitalului Sfânta Maria în anul 1999, când era doar  o clădire lăsată în paragină. Nu avea nici măcar laborator de analize, iar dotările erau cam de anii ’30.

Lege aberantă: orice muzicant poate deveni manager de spital

„Am depus zeci de memorii la primărie pentru a-mi fi aprobate proiectele pentru dezvoltarea spitalului. Astfel am ajuns să avem secţii performante de chirurgie, transplant şi toate celelalte, inclusiv oncologie unde sunt două doctoriţe tinere foarte bine pregătite.  Noi aparţinem de primărie şi asta a fost un lucru bun adus de legea 96/2006. Că am primit sprijin şi fonduri. Toţi primarii au fost deschişi, fie că au fost de la PSD sau PNL. Doar USR se opune la absolut orice propunere care ţine de sănătate. Ei spun «nu» din start. Nici nu ascultă. Dacă are legătură cu sistemul medical este NU. Au dat vot negativ inclusiv pentru transplant”, spune managerul.

Spitalul este astăzi unul modern şi curat, cu personal bine pregătit şi amabil, o combinaţie între medici tineri entuziaşti şi doctori cu multă experienţă, care au bifat deja performanţa în medicină. „Centrul de transplant de la Sfânta Maria depune astăzi eforturi alături de Ministerul Sănătăţii pentru a găsi soluţii şi pentru pacienţii care nu pot fi operaţi la noi. Și cred că le şi avem deja, mai trebuie doar să le şi punem în practică”, dezvăluie medicul.

Legea 95/2006 vine însă şi cu probleme, pentru că a lovit puternic în sistemul medical. „Ea permite ca oricine să poată deveni manager de spital. Adică şi un muzicant, un pictor, de exemplu. Statul a dorit să-şi pună la butoane oameni pe care să poată apăsa liderii politici locali pentru fel şi fel de interese. Eu consider că un manager de spital trebuie să fie doctor sau măcar să aibă o pregătire specială în medicină. Au fost situaţii aberante în care foşti şefi de cimitire au ajuns directori de spitale. Vă imaginaţi că performanţele nu au fost unele excepţionale”, adaugă Narcis Copcă.

Cum a vrut Guvernul Cioloş să înlăture medicii de renume

Aberaţiile nu s-au oprit aici. Guvernul Cioloş a adus pe masă o propunere legislativă prin care dorea să permită ca şefi de secţii să devină aproape chiar şi rezidenţii. Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătăţii care a încercat să impună astfel de idei. Acesta nu are studii medicale, dar s-a insistat mult pe ideea că a fost impus în sistem de unchiul său, Nic Voiculescu, care a absolvit într-adevăr Facultatea de Medicină. El a devenit practic milionar din business-ul cu medicamente şi, potrivit unor surse, ar construi un spital gigantic în SUA.

„Ideea era să fie îndepărtaţi profesioniştii din sistem pentru că ei sunt mai vocali, au multă experienţă, au capacitatea de a crea acea stare de revoltă când lucrurile nu funcţionează. Și se dorea linişte. Adică nişte marionete ca şefi de secţii. De exemplu, în Germania, acest lucru nici nu ar intra în discuţie vreodată. Niciodată nu ar permite ca în vreo funcţie de conducere să nu fie un profesor de exemplu”, povesteşte managerul de la Sfânta Maria.

O altă idee care ar îngropa complet sistemul medical ar fi privatizarea lui totală, este de părare Narcis Copcă.

Cum a căzut Guvernul Boc de la o dezbatere pe sănătate

„În Austria sunt doar două spitale mici private. Restul sunt ale statului. AKH e al statului, are buget de 1 miliard de euro anual. Dacă s-ar privatiza totul s-ar face liste de aşteptare interminabile şi deloc echilibrate în gestiune. Soluţia ar fi mai degrabă adoptarea unui model mixt, asigurarea suplimentară. Cum este în Germania sau Grecia. Dacă plăteşti mai mulţi bani pentru asigurările de sănătate beneficiezi de servicii suplimentare, mai puţini pentru cele de bază şi tot aşa. Poate s-a uitat, dar căderea Guvernului Boc de aici a început. De la ideea privatizării  sistemului medical,  de la o luptă de idei în acest sens. Privatizăm sau nu sistemul de sănătate? Apoi s-a ajuns la salvări, SMURD, Raed Arafat, care nu dorea privatizarea totală. Dezbaterea pe sănătate a fost practic nucleul. S-a pus problema privatizării Caselor de Asigurări. Oricum, în opinia mea privatizarea totală  în mod cert nu este o soluţie sustenabilă.  Factura plătită de statul român ar fi una gigantică şi ar destabiliza economic România. Nu cred că ne-am mai reveni”, explică acesta.

„Sănătatea trebuie văzută de societate cu toţi ochii, şi cu ochii sufletului, dar şi cu ochii minţii. Miza în sănătate este astăzi în primul rând una economică. Creşterea salariilor medicilor este o lovitură extrem de puternică pentru privatizarea deşănţată care s-a dorit în sistemul de sănătate. Această creştere conservă practic sistemul de sănătate românesc şi nu permite plecarea specialiştilor în ritmul în care se pleca până acum. Sistemul nu este perfect nicăieri. Nu mi-aş putea imagina un război hibrid mai ieftin decât cel de privatizare totală a sistemului medical. Ar duce imediat la destabilizarea ţării. Este bine ca oamenii să nu se lase amăgiţi de elementele private care vor veni şi vor da românului 100 de ani la viaţă. Nu vor da nimic, dar vor atrage disfuncţii economice ireparabile”, avertizează Narcis Copcă.

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)