Actualitate
Dacă o desemnează procuror-şef european pe Kovesi, s-ar putea ca ea să se înmormânteze mai mult decât în România
Jurnalistul a afirmat joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, că dacă Laura Codruţa Kovesi va fi desemnată procuror european, acest post va fi pentru ea unul de înmormântare deoarece la Bruxelles nu va mai putea pune în scenă spectacolele mediatice de la DNA.
În opinia sa, e greu de presupus că, la Bruxelles, Kovesi va mai putea face anchete de amploare. “E greu de presupus că va face Parchetul ăla anchetă în Franţa sau în Germania, probabil că o să facă tot pe la noi dar nu va avea aceeaşi amploare (…) pe partea de est, dar şi pe partea de est vor găsi fraude cu fonduri europene făcute tot cu sprijinul sau cu implicarea unor mari puteri europene”, a afirmat analistul politic.
Cum Curtea Constituţională (CCR) a amânat joi pentru a şaptea oară decizia privind Codurile penale, Ion Cristoiu a afirmat că este absolut nefiresc şi dezastruos pentru democraţie ca o instituţie precum CCR, formată din nouă oameni, să se substituie Parlamentului. Jurnalistul a susţinut că e nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca această instituţie să reintre pe făgaşul normal, iar deciziile luate să nu mai fie „de viaţă şi de moarte”. Totodată, Ion Cristoiu a susţinut modificarea legii astfel încât deciziile privind justiţia să fie scoase din prerogativele CCR.
De asemenea, analistul politic a afirmat că premierul Viorica Dăncilă va candida din partea PSD la alegerile prezidenţiale şi din această poziţie va reuşi să-i facă faţă lui Klaus Iohannis, jucând rolul rolul mămicii, al femeii de treabă.
“Eu ştiu că sondajele o dau acum prost în raport… Deci sondajele. Dar cred că ea va face faţă lui Klaus Iohannis, va juca rolul mămicii, mamei, bunicii, femeii de treabă în raport cu Klaus Iohannis care clar că va veni arogant în această campanie”, a afirmat Ion Cristoiu.
Jurnalistul a atras atenţia asupra insistenţei preşedintelui Iohannis de a organiza un nou referendum simultan cu scrutinul prezidenţial, arătând că în aceste condiţii softul de numărare a voturilor poate fi uşor manipulat, iar alegerile fraudate. “Insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa (…) după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude”, a susţinut Ion Cristoiu.
Despre şansele Crimeei de a reveni la Ucraina, subiect al unei întâlniri cerute de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, omologului său rus, Vladimir Putin, Ion Cristoiu a afirmat că situaţia din ţara vecină nu poate fi rezolvată decât printr-un al treilea război mondial deoarece ruşii nu vor renunţa la peninsula pe care au ocupat-o acum 5 ani.
Redăm interviul integral:
Monica Mihai: Bun găsit la o nouă ediţie Gândurile lui Cristoiu, alături de mine se află jurnalistul şi analistul politic Ion Cristoiu. Bine aţi venit.
Ion Cristoiu: Bine v-am găsit. Scriitor.
Monica Mihai: Şi scriitor. Am discutat ediţiile trecute că o să ajungem şi la faza aceasta în care o să vă prezint şi ca scriitorul Ion Cristoiu. Avem săptămâna aceasta câteva subiecte importante. În primul rând ar trebui să începem cu primul subiect şi cel mai important al zilei şi anume faptul că CCR a amânat din nou, a şaptea oară, decizia pe Codurile penale, trebuie să discutăm şi despre ancheta făcută de Comisia parlamentară pe alegerile din 26 mai, avem alegerile prezidenţiale, deja se conturează nişte candidaţi pentru alegerile din această iarnă, negocierile de la Bruxelles care au loc cumva sub tutela lui Emanuel Macron, întâlnirea care ar urma să aibă loc în partea de nord a ţării între Putin şi noul preşedinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, editorialul săptămânii şi top cinci politicienii săptămânii.
Poate cea mai recentă ştire, ştirea zilei de astăzi în care CCR a amânat pentru a şaptea oară decizia pe Codurile penale şi pe Codurile de procedură penală. Cum vedeţi faptul că avem amânare după amânare într-o problemă pe care o aşteaptă o ţară întreagă şi de importanţă majoră?
CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România
Ion Cristoiu: Amânarea, care nu e o noutate la CCR, exprimă o realitate asupra căreia atrag atenţia şi eu de mai mult timp şi anume că CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România şi este un lucru absolut nefiresc din punct de vedere democratic. Ei amână pentru că nu se mai raportează la Constituţie.
Monica Mihai: Dar de ce amână, care ar fi justificarea pentru amânare?
Ion Cristoiu: Amână pentru că decizia lor este o decizie dumnezeiască, deci e o decizie absolută. Dacă ar fi o instanţă ale căror decizii în cazul de faţă ar putea fi contrazisă de o altă instituţie. Deci în cazul de faţă noi avem…
Monica Mihai: Decizia CCR care este respectată şi supremă.
Ion Cristoiu: Nu. În cazul de faţă avem de-a face cu o lege. Până în 2003, ca să repet ce-am mai spus, până în 2003 deciziile CCR în legătură cu legile votate de Parlament, principala instituţie a unei democraţii, puteau fi decizii contracarate cu un vot de două treimi al Parlamentului. Dacă, să spunem, CCR ar fi dat o decizie în legătură cu o lege cum e acum care a fost contestată la CCR de opoziţie sau de Klaus Iohannis, atunci decizia până în 2003, până la revizuirea Constituţiei, putea fi contrazisă de Parlament cu două treimi, corect, adică aveam următoare situaţie de democraţie, o avem acum: Parlamentul care este principala instituţie a ţării deoarece este votat parlamentul de către alegători, pe baza unui program şi a unor făgăduieli electorale, face o lege. Aşa este peste tot în lume, această lege prin paranoia din 2003, n-am înţeles, nu mai poate fi… ea poate fi contestată la CCR iar deciziile CCR, nouă oameni, nouă oameni, încă o dată, ele pot contrazice un parlament întreg. Şi atunci de ce mai fac parlament o dată ce vine o instituţie care le contrazice.
Monica Mihai: Spuneţi că este greşit faptul că CCR are o asemenea putere?
Ion Cristoiu: Nu, este dezastruos pentru democraţie, este dezastruos pentru oamenii ăştia, să ne lămurim, nu există nicăieri într-o democraţie o instituţie alcătuită din nouă oameni, nouă…
Monica Mihai: Cum aţi scris şi în editorialul dumneavoastră.
Ion Cristoiu: Indiferent cine or fi oamenii ăia, că sunt apostolii, că sunt, nu ştiu, membrii unei hunte, ei sunt nouă oameni. Oricât de buni ar fi nouă oameni nu pot lua decizii în locul parlamentului, dar nu pot lua decizii infailibile.
Monica Mihai: Cum s-a ajuns la dezechilibrul acesta?
Ion Cristoiu: Şi atunci avem această situaţie în care ei tot amână pentru că îşi dau seama de importanţa deciziei lor. Dacă decizia lor ar putea fi contrazisă de parlament sau de o altă instituţie sau de ICCJ…
Monica Mihai: Atunci spuneţi că ar fi dat-o mai devreme.
Ion Cristoiu: Da, mai devreme pentru că… Dar în felul acesta tot ce fac ei, deciziile pe care le iau ei sunt de viaţă şi de moarte.
Monica Mihai: Cui convine ca CCR să aibă o asemenea putere?
Ion Cristoiu: CCR a devenit foarte puternică în 2003 pentru că Constituţia din 90 nu prevedea… adică dădea posibilitatea cel puţin în materie de legi. După 2016 s-a întâmplat un lucru, având o opoziţie foarte slabă în parlament şi un preşedinte fără puteri, în fiecare moment s-a apelat la acest arbitru, deci cea care a întărit a fost opoziţia. Şi atunci am avut situaţii în care, cum am scris eu, în care USR a contestat în 2018-2019 de 55 de ori. Deci opoziţia a fost cea care a întărit…
Monica Mihai: Care a folosit CCR.
Ion Cristoiu: Da, care a folosit CCR şi indiferent ce lege dă PSD, indiferent ce decizie i-a puterea…
Monica Mihai: Vine opoziţia sau preşedintele şi contestă.
Ion Cristoiu: Şi contestă. Şi atunci pe umerii acestor oameni, nu ştiu, cum vreţi, pot să fie şi geniali, se aşază o povară greu de suportat. De aici amânarea. După asta, deciziile CCR pot să schimbe istoria României. Amânarea deciziei în cazul lui Liviu Dragnea a schimbat istoria României. Dacă ei dădeau o decizie atunci, pe care au dat-o acum după ce Dragnea a fost încarcerat, condamnat, probabil că Dragnea rămânea preşedintele PSD şi cel de-al treilea om în România, ar fi candidat la preşedinţie şi ar fi demis-o pe Viorica Dăncilă. Nu este normal, este absolut, trebuie neapărat…
Monica Mihai: Care ar fi soluţia?
Soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei, introducerea a două momente, fond şi apel la CCR şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia
Ion Cristoiu: Păi soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei în care să se revină, în primul rând, la Constituţia din 90 în sensul că o lege contestată la CCR şi CCR dând o decizie să poată fi contracarată această decizie de două, două treimi, da, din parlament.
Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră…
Ion Cristoiu: A doua soluţie ar fi introducerea a două momente, fond şi apel la CCR, adică să avem o decizie luată cu un număr de judecători care să poată fi contestată de cei care au depus sesizarea şi să vină completul de nouă, exact pe formula de la ICCJ. Numai că în loc să fie…
Monica Mihai: Ar fi cinci probabil şi nouă ulterior.
Ion Cristoiu: Şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia. Este absolut nefiresc ca prin decizia de cinci, astea privind trei, o serie întreagă de decizii ale justiţiei, sentinţe, să fie reluate de la capăt şi în acest moment o decizie, cum a fost cea în cazul Elenei Udrea a fost luată de o instanţă de fond cu tot procesul, da, care s-a desfăşurat, un proces întreg, da, apoi a venit apelul de cinci la ICCJ care şi ea a venit cu martori cu toate. Tot acest proces care a durat vreo doi trei ani se reia de la capăt printr-o decizie a nouă oameni. Păi de ce? Nouă oameni ăia nu pot ţine locul unui mers al justiţiei, repet, poate că deciziile cele două poate că n-au fost corecte, dar… şi trebuie să scoatem posibilitatea ca CCR să se implice în mersul justiţiei.
Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră în momentul de faţă în spectrul politic s-ar dori aşa ceva? Ca CCR să nu mai aibă această putere dumnezeiască cum i-aţi spus dumneavoastră?
Ion Cristoiu: Păi nu s-ar dori, pentru că PSD aşteaptă să intre în opoziţie şi atunci va folosi el CCR pentru sesizările alea, da, iar cei din opoziţie de acum şi Klaus Iohannis deoarece ei folosesc contestarea la CCR, sigur, uneori ei nu sunt de acord, dar o folosesc ca un instrument de bătălie politică, aşa s-a ajuns, adică normal ar fi ca o acţiune intermediară ar fi ca opoziţia să anunţe că nu mai contestă nimic, că nu mai e recunoscută. Eu aşa face. Domnule, noi nu mai trimitem nimic, nu mai contestăm la CCR deoarece CCR este un arbitru…
Monica Mihai: Asta ar însemna ca opoziţia să cadă la un comun acord asupra unei probleme.
Ion Cristoiu: Da. Primul lucru pe care trebuie să-l facă, oricum au criticat unele decizii, având în vedere că în România a apărut un arbitru care este CCR, atunci, incorect din punct de vedere democratic, noi nu mai contestăm. Dacă nu mai contestă legi decizii la ordonanţe de urgenţă la CCR, atunci CCR nu va mai avea aceeaşi putere pentru că ea nu va mai fi obligată să arbitreze.
Monica Mihai: Cunoscând politicienii noştri credeţi că ar fi capabili să facă un asemenea consens?
Ion Cristoiu: Nu. Politicienii vor vrea să pună mâna pe Curte.. adică să modifice raportul de forţe şi atunci arbitrul să treacă de partea lor, din punctul ăsta de vedere. La ora actuală cel care decide este reprezentantul UDMR, vă imaginaţi ce putere are reprezentantul UDMR?
Monica Mihai: De negociere, ce putere de negociere partidul.
Ion Cristoiu: Repet, nu e corect indiferent… şi dacă oamenii aceştia ar da… repet, nu, în primul rând nu au cum să dea nouă oameni decizii de viaţă şi de moarte, nu au cum, nu e corect.
Monica Mihai: Lucru pe care îl fac în momentul de faţă.
Ion Cristoiu: Da, nu e corect. Şi avem rezultatul acestei puteri uriaşe şi amânarea pentru că normal, adică orice decizie dată de ei în legătură cu codurile, cu această lege, sunt de viaţă şi de moarte, sunt infailibile, se execută automat şi atunci…
Monica Mihai: Şi vor schimba faţa justiţiei din România.
Ion Cristoiu: Da, şi atunci este o presiune uriaşă asupra a nouă oameni care, mă rog, sunt şi ei nouă oameni care au şi ei interese, viaţă personală şi sunt presiuni. Să nu uităm de amânarea în cazul completelor de trei. Adică nu era normal, unii dintre membrii CCR n-au venit dinadins până când l-au condamnat, pentru ca ei să ia acum o decizie în care rezultă că dacă ar fi luat-o atunci Dragnea n-ar mai fi fost condamnat, nu e corect.
STS este o organizaţie militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă
Monica Mihai: Că vorbim de oameni care iau decizii importante, în momentul de faţă, în Parlamentul României există o comisie care anchetează posibile fraude de la alegerile europarlamentare din 26 mai. Această comisie este condusă de Lia Olguţa Vasilescu şi a audiat deja mai multe persoane printre care şi ministrul de Interne Carmen Dan, a fost audiat şi Teodor Meleşcanu, care fiecare dintre ei au spus că sistemul STS, acele tablete, nu au funcţionat corespunzător şi că nu consideră că STS ar trebui să mai aibă în subordine această parte de la alegeri. Cum vedeţi punctul lor de vedere în acest caz?
Ion Cristoiu: Şi în cazul administrării acelui soft de către STS iar avem o încălcare a democraţiei.
Monica Mihai: De ce?
Ion Cristoiu: Pentru că STS este o organizaţie militară, lasă la o parte faptul că nu văd de ce e militară, adică militarizată. Militarizată înseamnă cu ordine, acolo se ascultă, ordinele nu se discută pentru că este militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă, da? Secretul militar. Dacă acest soft ar trece în administrare la orice instituţie civilă, inclusiv la Autoritatea…
Monica Mihai: Exista discuţia să treacă în subordinea Autorităţii Electorale Permanente.
Ion Cristoiu: Da pentru că devine transparentă, încă o dată, când a trecut acolo orice ONG, un ONG de creşterea iepurilor poate să ceară informaţii.
Monica Mihai: Da, dar cei de la Autoritatea Electorală Permanentă în această comisie când au fost audiaţi au spus că ei nu au infrastructura potrivită pentru a putea prelua sistemul de la STS.
Ion Cristoiu: Aşa a spus şi DNA-ul când trebuia să preia de la de la SRI. Sigur că le convine pentru că cei de la Autoritatea Electorală Permanentă vor să ia nişte parale fără să facă nimic, din punctul ăsta de vedere. Eu spun din punct de vedere democratic. Din punct de vedere democratic, pe lângă suspiciunile, şi sunt în legătură cu acest soft, nu e corect din punct de vedere democratic pentru că STS-ul nu poate, nu e transparent. Deci faceţi dumneavoastră o adresă la STS să vă spună cum a funcţionat softul ăsta acum. Să vă spun, de exemplu, ca o informaţie pe care ei o ascund faptul că înainte de a introduce rezultatele, buletinele, ei au şters totul. Tot ce a fost peste zi a fost şters.
Monica Mihai: De ce? Cum adică a fost şters?
Ion Cristoiu: Pe motivul că e prea încărcată memoria, calculatorul.
Monica Mihai: Şi adică, să înţeleagă toată lumea, existau nişte date în tabletele respective? Cu câte persoane s-au prezentat…
Ion Cristoiu: Tot ce s-a întâmplat peste zi, tot ce softul a administrat peste zi prezenţă, în unele locuri chiar şi rezultate parţiale s-a şters.
Monica Mihai: Şi n-a existat nicăieri un backup pe datele care au fost livrate de ei?
Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii
Ion Cristoiu: Întrebaţi-i pe ei, să vă spună… deci în momentul în care ei au început să introducă rezultatele buletinelor, proceselor verbale, sub pretextul, foarte important, că memoria… nu mai încape în memorie ei n-au mai scos niciun backup şi au şters totul, noi nu putem ştii la ora actuală din punct de vedere al softului de la STS, la prânz…
Monica Mihai: De ce ar fi făcut asta?
Ion Cristoiu: Păi ca să poată să fraudeze.
Monica Mihai: Cine ar fi dorit să fraudeze?
Ion Cristoiu: Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii, cum vreţi, interne, externe, şi anume ca Dragnea… ca PSD-ul să obţină un scor foarte prost, pentru că dacă obţinea un scor cât de cât normal, domnul Dragnea, poate că si decizia judecătorilor era în sensul ăsta.
Monica Mihai: Credeţi că ar fi fost diferită decizia?
Ion Cristoiu: Da. Iar a doua suspiciune este în legătură cu ei… eu întreb aşa, dumneavoastră sunteţi jurnalist, faceţi o adresă… a făcut STS vreo conferinţă de presă în legătură cu softul ăsta? Nu pentru că ei sunt militari, ei sunt generali…
Monica Mihai: Există informaţii clasificate probabil pe care nu le pot face publice.
Ion Cristoiu: De exemplu informaţie clasificată care trebuie neapărat declasificată este aceasta: de ce are interes Klaus Iohannis să pună referendumul o dată cu prezidenţialele, cu primul tur sau al doilea tur pentru că în momentul în care apar două, am înţeles, două teme, e foarte uşor de manipulat acest soft. Aşa spun unii, să ne răspundă la această acuzaţie care lansează suspiciuni asupra…
Monica Mihai: Adică spuneţi că există loc de fraude în momentul în care există două tabele paralele…
Ion Cristoiu: Dacă sunt două. Dacă sunt două tabele paralele, nu ştiu, am înţeles că e o posibilitate, nu ştiu, nu pot să-mi dau seama din punct de vedere al softului. Nu se mai încheie…
Monica Mihai: Şi asta ar presupune ca STS să fie de partea lui Iohannis.
După datele pe care le am, Iohannis a insistat să fie pus referendumul cu prezidenţialele pentru că a dat posibilitatea unei fraude
Ion Cristoiu: Păi doar n-o fi de partea mea. Hai să vă spun următorul lucru, domnul Iohannis insistă ca referendumul să fie ori la primul ori la al doilea tur.
Monica Mihai: Dar asta am mai discut şi ediţiile trecute că este convenabil şi din punct de vedere financiar ca să fie organizate împreună cu una din alegerile care ar urma.
Ion Cristoiu: De ce din punct de vedere financiar?
Monica Mihai: Pentru a nu se cheltui, pentru a nu…
Ion Cristoiu: Am înţeles, păi dar de ce nu face înainte, din punct de vedere financiar sau să nu-l mai facă deloc. Dar de ce din punct de vedere financiar, adică e vorba de rentabilitatea financiară în momentul în care e vorba de un referendum fantezist pe care l-a făcut el. De ce trebuie să revizuieşti Constituţia să nu mai fie fără penali. Adică, staţi un pic, e o cheltuială impusă de el, da, el vrea referendum, da, şi atunci toţi trebuie să facem tot felul de manevre în aşa fel încât cheltuiala să fie mică, să fie, uite, o cheltuială de referendum să se reducă din bugetul preşedinţiei, dacă tot e vorba de cheltuială. Dar eu spun acest lucru, insistenţa lui ţine de soft, ţine de fraudă.
Monica Mihai: Şi dacă va trece softul în subordinea Autorităţii Electorale Permanente?
Ion Cristoiu: Dacă va trece atunci putem să-i luăm la întrebări pe ăia şi să îi supraveghem. O să vă puteţi duce şi dumneavoastră acolo în timp ce ei umblă la soft. Acum nu pot pentru că e STS-ul. Eu am spus însă, foarte important, din datele pe care le am, insistenţa, pentru că insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa pentru că oamenii vor veni la vot de dragul prezidenţialelor, nu de dragul referendumului. Cum au venit şi acum, acum n-au venit de dragul referendumului, au venit de dragul alegerilor.
Monica Mihai: Au venit de dragul alegerilor europarlamentare şi a mizei care a fost creată în jurul acestei…
Ion Cristoiu: Şi acum după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude. Eu am dreptul să fiu suspicios câtă vreme STS-ul este izolat în secretul militar. Când or veni cei de la STS, generalii, şi vor explica ei cu epoleţii lor pe umeri, ne vor…
Monica Mihai: Din punct de vedere tehnic.
Ion Cristoiu: Da. Încă o dată, principiul fundamental al democraţiei pentru care a avut loc o revoluţie în tot estul este faptul că totul trebuie să fie transparent, da, ori în cazul de faţă am un moment netransparent.
Monica Mihai: Nu există această transparenţă prin anchetarea care are loc la comisia parlamentară? Adică ei merg acolo şi dau socoteală.
Ion Cristoiu: Păi dar de ce să dea la o comisie parlamentară când dacă ar fi la Autoritatea Electorală Permanentă v-ar da şi dumneavoastră, că e obligat. Pe când acum dacă dumneavoastră, ca jurnalist, îi cereţi ei or să vină şi or să spună că e secret militar. Iar şi la asta or să se ducă ăia acolo de la STS şi or să facă cu uşile închise şi or să fie trei, patru inşi ca şi la comisia SRI de tristă amintire.
Monica Mihai: Care vor spune nişte lucruri.
Ion Cristoiu: Care vor spune nişte lucruri care nici acum nu le ştim. Ştiţi ce au zis ăia de la SRI la comisia lui Manda? Nu. Pentru că ni se spune că e secret, în sensul ăsta. Eu sunt un înverşunat susţinător, adept, luptător al tezei că în democraţie totul trebuie să fie transparent. Şi ce face preşedintele şi cât cheltuie cu deplasarea şi unde…
Ancheta parlamentară va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea
Monica Mihai: Şi ce face Parlamentul… Cum se va încheia ancheta parlamentară?
Ion Cristoiu: Se va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea. Mă întorc, susţin încă o dată că în lumea modernă democratică şi că în est s-a făcut o revoluţie tocmai pentru a ştii totul, totul. Nu există la ora actuală nimic secret. Nici viaţa preşedintelui, nici viaţa de cuplu a preşedintelui, nici viaţa de dormitor a preşedintelui pentru că de aia avem democraţie, da, adică nu mai avem momentul ăla în care dictatorul stă…
Monica Mihai: În turnul de fildeş…
Ion Cristoiu: Dumneavoastră sunteţi tânără. Dumneavoastră ştiţi că nu aveai voie să intri în Primăverii? Deci strada aia care în capăt era locuinţa lui Ceauşescu era blocată, n-aveai voie să treci prin faţa Comitetului Central pe marginea aia, că era Comitetul Central. Dar de ce? De ce să nu trec, puteam să trecem şi vedeam, adică normal este în democraţie viaţa, parlamentarilor, a politicienilor, a premierului, a preşedintelui se desfăşoară fără perdele. Noi ne uităm, vedem ce face ăla în casă, nu e nicio problemă pentru că asta este democraţia.
Monica Mihai: Că vorbim de preşedinte, am zis că de săptămâna aceasta vom avea o rubrică dedicată special alegerilor prezidenţiale în care vom discuta toate noutăţile şi tot ce se întâmplă în acest plan, care sunt candidaţii, care sunt strategiile pe care aceştia le-au adoptat. Avem până în momentul de faţă un singur candidat declarat şi asumat, vorbim de preşedintele Klaus Iohannis care şi-a manifestat dorinţa de a candida pentru un nou mandat. În schimb au început să se contureze nişte figuri în plan politic intern care ar putea fi viitori prezidenţiabili. Aici vorbim de Viorica Dăncilă care a făcut în aceste zile declaraţii, mai exact chiar astăzi, că dacă partidul o va propune şi va insista ca ea să fie un candidat la prezidenţiale, ea va accepta această propunere. Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că şi el este împins în spate de electoratul liberal să candideze pentru funcţia de preşedinte, în tabăra USR-Plus încă nu este foarte clar dintre Dacian Cioloş şi Dan Barna care v-a fi candidatul la prezidenţiale, urmează să facă şi ei acest anunţ, probabil după congresul care va avea loc pe data de 13 iulie. În momentul de faţă la cum arată scena politică şi candidaţii care sunt scenariile posibile? Iohannis mai iese preşedinte?
Ion Cristoiu: În acest moment avem, încă o dată, orice sondaj este fals deoarece avem un singur candidat anunţat. Nu putem vorbi… toate sondajele care îl dau pe Klaus Iohannis şi pe drept cuvânt ca marele învingător sunt false deoarece ceilalţi nu s-au înscris în cursă.
Monica Mihai: Dar au fost sondaţi…
Ion Cristoiu: Aşa mă poate sonda şi pe mine că sunt bun de astronaut, dar asta nu înseamnă că sunt. Şi probabil că se face acum un sondaj şi m-ar trece pe mine că…
Monica Mihai: Aţi lua şi dumneavoastră câteva procente.
La toate sondajele, Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.
Ion Cristoiu: Da, ba unii chiar ar fi de acord să plec în cosmos sau dacă ar fi un sondaj, nu ştiu, alergătorii la 100 de metri, probabil că unii din cetăţeni, da, domnule, ar fi bun să alergi. Deci din punctul acesta de vedere sondajele de gen ce-ar fi dacă ar candida Barna, ce-ar fi dacă ar candida cutare…
Monica Mihai: Nu sunt valabile spuneţi.
Ion Cristoiu: Nu, nu sunt valabile în comparaţie la concurenţă cu… deci la toate sondajele Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, deja el e aproape desemnat, e desemnat că e al PNL-ului, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.
Monica Mihai: Ştiţi ce este interesant că de îndată ce a apărut informaţia că Viorica Dăncilă ar putea fi un posibil candidat au apărut voci din PSD care spuneau că poate ar fi un candidat mai bun Gabriela Firea.
Ion Cristoiu: Nu. Să ne întoarcem la ce înseamnă campania prezidenţialelor. Campania prezidenţială înseamnă pentru orice partid un uriaş spor de vizibilitate. Să vedem PSD-ul. PSD-ul are o conducere, e Viorica Dăncilă. În momentul în care pui pe altcineva candidat automat preşedintele partidului trebuie…
Monica Mihai: Să facă un pas în spate şi să cedeze scena persoanei care va candida.
Ion Cristoiu: Din start aceasta duce la o bulversare în partid pentru că partidul în momentul în care eşti preşedintele partidului şi şi candidat şi te duci la Vrancea automat structurile de partid sunt pentru tine, altfel trebuie să sune Viorica Dăncilă la Vrancea lui Oprişan şi ”domnule, am o rugăminte, va fi candidatul nostru, ai grijă. Bun, doi: şi Gabriela Firea are o fire foarte mare… în primul rând are enormitatea aia cu bărbată-său. Deci eu nu pot să mai votez cu Gabriela Firea pentru câtă vreme ştiu că are un bărbat care candidează şi el. N-am înţeles.
Monica Mihai: Va rămâne şi domnul Pandele în schemă…
Ion Cristoiu: Nu, oricum totul s-a anunţat, totul este penibil.
Monica Mihai: De ce s-o fi anunţat, sprijinit de ce partid?
Ion Cristoiu: Nu, dar pentru ea, în momentul în care soţul ei a anunţat că va candida, s-a terminat cu candidatura ei, nu ştiu. Imaginează-ţi, nu ştiu, eu vreau să anunţ că voi candida… toată lumea zice că voi candida, nu ştiu, la o funcţie…
Monica Mihai: Director general la un post de televiziune, de exemplu, şi vine şi soţia dumneavoastră şi spune că vrea şi ea acelaşi lucru .
Ion Cristoiu: Şi în acel moment vine lumea şi spune e ceva neserios ori eşti tu ori e nevasta. Doi, Gabriela Firea administrează Bucureştiul. Administrarea Bucureştiului face o candidatură de o rară vulnerabilitate, de o uriaşă vulnerabilitate.
Monica Mihai: Pentru că se vede felul în care a administrat un oraş.
Citeşte continuarea în pagina 2
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 21 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 16 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”





