Actualitate
Dacă o desemnează procuror-şef european pe Kovesi, s-ar putea ca ea să se înmormânteze mai mult decât în România
Jurnalistul a afirmat joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, că dacă Laura Codruţa Kovesi va fi desemnată procuror european, acest post va fi pentru ea unul de înmormântare deoarece la Bruxelles nu va mai putea pune în scenă spectacolele mediatice de la DNA.
În opinia sa, e greu de presupus că, la Bruxelles, Kovesi va mai putea face anchete de amploare. “E greu de presupus că va face Parchetul ăla anchetă în Franţa sau în Germania, probabil că o să facă tot pe la noi dar nu va avea aceeaşi amploare (…) pe partea de est, dar şi pe partea de est vor găsi fraude cu fonduri europene făcute tot cu sprijinul sau cu implicarea unor mari puteri europene”, a afirmat analistul politic.
Cum Curtea Constituţională (CCR) a amânat joi pentru a şaptea oară decizia privind Codurile penale, Ion Cristoiu a afirmat că este absolut nefiresc şi dezastruos pentru democraţie ca o instituţie precum CCR, formată din nouă oameni, să se substituie Parlamentului. Jurnalistul a susţinut că e nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca această instituţie să reintre pe făgaşul normal, iar deciziile luate să nu mai fie „de viaţă şi de moarte”. Totodată, Ion Cristoiu a susţinut modificarea legii astfel încât deciziile privind justiţia să fie scoase din prerogativele CCR.
De asemenea, analistul politic a afirmat că premierul Viorica Dăncilă va candida din partea PSD la alegerile prezidenţiale şi din această poziţie va reuşi să-i facă faţă lui Klaus Iohannis, jucând rolul rolul mămicii, al femeii de treabă.
“Eu ştiu că sondajele o dau acum prost în raport… Deci sondajele. Dar cred că ea va face faţă lui Klaus Iohannis, va juca rolul mămicii, mamei, bunicii, femeii de treabă în raport cu Klaus Iohannis care clar că va veni arogant în această campanie”, a afirmat Ion Cristoiu.
Jurnalistul a atras atenţia asupra insistenţei preşedintelui Iohannis de a organiza un nou referendum simultan cu scrutinul prezidenţial, arătând că în aceste condiţii softul de numărare a voturilor poate fi uşor manipulat, iar alegerile fraudate. “Insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa (…) după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude”, a susţinut Ion Cristoiu.
Despre şansele Crimeei de a reveni la Ucraina, subiect al unei întâlniri cerute de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, omologului său rus, Vladimir Putin, Ion Cristoiu a afirmat că situaţia din ţara vecină nu poate fi rezolvată decât printr-un al treilea război mondial deoarece ruşii nu vor renunţa la peninsula pe care au ocupat-o acum 5 ani.
Redăm interviul integral:
Monica Mihai: Bun găsit la o nouă ediţie Gândurile lui Cristoiu, alături de mine se află jurnalistul şi analistul politic Ion Cristoiu. Bine aţi venit.
Ion Cristoiu: Bine v-am găsit. Scriitor.
Monica Mihai: Şi scriitor. Am discutat ediţiile trecute că o să ajungem şi la faza aceasta în care o să vă prezint şi ca scriitorul Ion Cristoiu. Avem săptămâna aceasta câteva subiecte importante. În primul rând ar trebui să începem cu primul subiect şi cel mai important al zilei şi anume faptul că CCR a amânat din nou, a şaptea oară, decizia pe Codurile penale, trebuie să discutăm şi despre ancheta făcută de Comisia parlamentară pe alegerile din 26 mai, avem alegerile prezidenţiale, deja se conturează nişte candidaţi pentru alegerile din această iarnă, negocierile de la Bruxelles care au loc cumva sub tutela lui Emanuel Macron, întâlnirea care ar urma să aibă loc în partea de nord a ţării între Putin şi noul preşedinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, editorialul săptămânii şi top cinci politicienii săptămânii.
Poate cea mai recentă ştire, ştirea zilei de astăzi în care CCR a amânat pentru a şaptea oară decizia pe Codurile penale şi pe Codurile de procedură penală. Cum vedeţi faptul că avem amânare după amânare într-o problemă pe care o aşteaptă o ţară întreagă şi de importanţă majoră?
CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România
Ion Cristoiu: Amânarea, care nu e o noutate la CCR, exprimă o realitate asupra căreia atrag atenţia şi eu de mai mult timp şi anume că CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România şi este un lucru absolut nefiresc din punct de vedere democratic. Ei amână pentru că nu se mai raportează la Constituţie.
Monica Mihai: Dar de ce amână, care ar fi justificarea pentru amânare?
Ion Cristoiu: Amână pentru că decizia lor este o decizie dumnezeiască, deci e o decizie absolută. Dacă ar fi o instanţă ale căror decizii în cazul de faţă ar putea fi contrazisă de o altă instituţie. Deci în cazul de faţă noi avem…
Monica Mihai: Decizia CCR care este respectată şi supremă.
Ion Cristoiu: Nu. În cazul de faţă avem de-a face cu o lege. Până în 2003, ca să repet ce-am mai spus, până în 2003 deciziile CCR în legătură cu legile votate de Parlament, principala instituţie a unei democraţii, puteau fi decizii contracarate cu un vot de două treimi al Parlamentului. Dacă, să spunem, CCR ar fi dat o decizie în legătură cu o lege cum e acum care a fost contestată la CCR de opoziţie sau de Klaus Iohannis, atunci decizia până în 2003, până la revizuirea Constituţiei, putea fi contrazisă de Parlament cu două treimi, corect, adică aveam următoare situaţie de democraţie, o avem acum: Parlamentul care este principala instituţie a ţării deoarece este votat parlamentul de către alegători, pe baza unui program şi a unor făgăduieli electorale, face o lege. Aşa este peste tot în lume, această lege prin paranoia din 2003, n-am înţeles, nu mai poate fi… ea poate fi contestată la CCR iar deciziile CCR, nouă oameni, nouă oameni, încă o dată, ele pot contrazice un parlament întreg. Şi atunci de ce mai fac parlament o dată ce vine o instituţie care le contrazice.
Monica Mihai: Spuneţi că este greşit faptul că CCR are o asemenea putere?
Ion Cristoiu: Nu, este dezastruos pentru democraţie, este dezastruos pentru oamenii ăştia, să ne lămurim, nu există nicăieri într-o democraţie o instituţie alcătuită din nouă oameni, nouă…
Monica Mihai: Cum aţi scris şi în editorialul dumneavoastră.
Ion Cristoiu: Indiferent cine or fi oamenii ăia, că sunt apostolii, că sunt, nu ştiu, membrii unei hunte, ei sunt nouă oameni. Oricât de buni ar fi nouă oameni nu pot lua decizii în locul parlamentului, dar nu pot lua decizii infailibile.
Monica Mihai: Cum s-a ajuns la dezechilibrul acesta?
Ion Cristoiu: Şi atunci avem această situaţie în care ei tot amână pentru că îşi dau seama de importanţa deciziei lor. Dacă decizia lor ar putea fi contrazisă de parlament sau de o altă instituţie sau de ICCJ…
Monica Mihai: Atunci spuneţi că ar fi dat-o mai devreme.
Ion Cristoiu: Da, mai devreme pentru că… Dar în felul acesta tot ce fac ei, deciziile pe care le iau ei sunt de viaţă şi de moarte.
Monica Mihai: Cui convine ca CCR să aibă o asemenea putere?
Ion Cristoiu: CCR a devenit foarte puternică în 2003 pentru că Constituţia din 90 nu prevedea… adică dădea posibilitatea cel puţin în materie de legi. După 2016 s-a întâmplat un lucru, având o opoziţie foarte slabă în parlament şi un preşedinte fără puteri, în fiecare moment s-a apelat la acest arbitru, deci cea care a întărit a fost opoziţia. Şi atunci am avut situaţii în care, cum am scris eu, în care USR a contestat în 2018-2019 de 55 de ori. Deci opoziţia a fost cea care a întărit…
Monica Mihai: Care a folosit CCR.
Ion Cristoiu: Da, care a folosit CCR şi indiferent ce lege dă PSD, indiferent ce decizie i-a puterea…
Monica Mihai: Vine opoziţia sau preşedintele şi contestă.
Ion Cristoiu: Şi contestă. Şi atunci pe umerii acestor oameni, nu ştiu, cum vreţi, pot să fie şi geniali, se aşază o povară greu de suportat. De aici amânarea. După asta, deciziile CCR pot să schimbe istoria României. Amânarea deciziei în cazul lui Liviu Dragnea a schimbat istoria României. Dacă ei dădeau o decizie atunci, pe care au dat-o acum după ce Dragnea a fost încarcerat, condamnat, probabil că Dragnea rămânea preşedintele PSD şi cel de-al treilea om în România, ar fi candidat la preşedinţie şi ar fi demis-o pe Viorica Dăncilă. Nu este normal, este absolut, trebuie neapărat…
Monica Mihai: Care ar fi soluţia?
Soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei, introducerea a două momente, fond şi apel la CCR şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia
Ion Cristoiu: Păi soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei în care să se revină, în primul rând, la Constituţia din 90 în sensul că o lege contestată la CCR şi CCR dând o decizie să poată fi contracarată această decizie de două, două treimi, da, din parlament.
Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră…
Ion Cristoiu: A doua soluţie ar fi introducerea a două momente, fond şi apel la CCR, adică să avem o decizie luată cu un număr de judecători care să poată fi contestată de cei care au depus sesizarea şi să vină completul de nouă, exact pe formula de la ICCJ. Numai că în loc să fie…
Monica Mihai: Ar fi cinci probabil şi nouă ulterior.
Ion Cristoiu: Şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia. Este absolut nefiresc ca prin decizia de cinci, astea privind trei, o serie întreagă de decizii ale justiţiei, sentinţe, să fie reluate de la capăt şi în acest moment o decizie, cum a fost cea în cazul Elenei Udrea a fost luată de o instanţă de fond cu tot procesul, da, care s-a desfăşurat, un proces întreg, da, apoi a venit apelul de cinci la ICCJ care şi ea a venit cu martori cu toate. Tot acest proces care a durat vreo doi trei ani se reia de la capăt printr-o decizie a nouă oameni. Păi de ce? Nouă oameni ăia nu pot ţine locul unui mers al justiţiei, repet, poate că deciziile cele două poate că n-au fost corecte, dar… şi trebuie să scoatem posibilitatea ca CCR să se implice în mersul justiţiei.
Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră în momentul de faţă în spectrul politic s-ar dori aşa ceva? Ca CCR să nu mai aibă această putere dumnezeiască cum i-aţi spus dumneavoastră?
Ion Cristoiu: Păi nu s-ar dori, pentru că PSD aşteaptă să intre în opoziţie şi atunci va folosi el CCR pentru sesizările alea, da, iar cei din opoziţie de acum şi Klaus Iohannis deoarece ei folosesc contestarea la CCR, sigur, uneori ei nu sunt de acord, dar o folosesc ca un instrument de bătălie politică, aşa s-a ajuns, adică normal ar fi ca o acţiune intermediară ar fi ca opoziţia să anunţe că nu mai contestă nimic, că nu mai e recunoscută. Eu aşa face. Domnule, noi nu mai trimitem nimic, nu mai contestăm la CCR deoarece CCR este un arbitru…
Monica Mihai: Asta ar însemna ca opoziţia să cadă la un comun acord asupra unei probleme.
Ion Cristoiu: Da. Primul lucru pe care trebuie să-l facă, oricum au criticat unele decizii, având în vedere că în România a apărut un arbitru care este CCR, atunci, incorect din punct de vedere democratic, noi nu mai contestăm. Dacă nu mai contestă legi decizii la ordonanţe de urgenţă la CCR, atunci CCR nu va mai avea aceeaşi putere pentru că ea nu va mai fi obligată să arbitreze.
Monica Mihai: Cunoscând politicienii noştri credeţi că ar fi capabili să facă un asemenea consens?
Ion Cristoiu: Nu. Politicienii vor vrea să pună mâna pe Curte.. adică să modifice raportul de forţe şi atunci arbitrul să treacă de partea lor, din punctul ăsta de vedere. La ora actuală cel care decide este reprezentantul UDMR, vă imaginaţi ce putere are reprezentantul UDMR?
Monica Mihai: De negociere, ce putere de negociere partidul.
Ion Cristoiu: Repet, nu e corect indiferent… şi dacă oamenii aceştia ar da… repet, nu, în primul rând nu au cum să dea nouă oameni decizii de viaţă şi de moarte, nu au cum, nu e corect.
Monica Mihai: Lucru pe care îl fac în momentul de faţă.
Ion Cristoiu: Da, nu e corect. Şi avem rezultatul acestei puteri uriaşe şi amânarea pentru că normal, adică orice decizie dată de ei în legătură cu codurile, cu această lege, sunt de viaţă şi de moarte, sunt infailibile, se execută automat şi atunci…
Monica Mihai: Şi vor schimba faţa justiţiei din România.
Ion Cristoiu: Da, şi atunci este o presiune uriaşă asupra a nouă oameni care, mă rog, sunt şi ei nouă oameni care au şi ei interese, viaţă personală şi sunt presiuni. Să nu uităm de amânarea în cazul completelor de trei. Adică nu era normal, unii dintre membrii CCR n-au venit dinadins până când l-au condamnat, pentru ca ei să ia acum o decizie în care rezultă că dacă ar fi luat-o atunci Dragnea n-ar mai fi fost condamnat, nu e corect.
STS este o organizaţie militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă
Monica Mihai: Că vorbim de oameni care iau decizii importante, în momentul de faţă, în Parlamentul României există o comisie care anchetează posibile fraude de la alegerile europarlamentare din 26 mai. Această comisie este condusă de Lia Olguţa Vasilescu şi a audiat deja mai multe persoane printre care şi ministrul de Interne Carmen Dan, a fost audiat şi Teodor Meleşcanu, care fiecare dintre ei au spus că sistemul STS, acele tablete, nu au funcţionat corespunzător şi că nu consideră că STS ar trebui să mai aibă în subordine această parte de la alegeri. Cum vedeţi punctul lor de vedere în acest caz?
Ion Cristoiu: Şi în cazul administrării acelui soft de către STS iar avem o încălcare a democraţiei.
Monica Mihai: De ce?
Ion Cristoiu: Pentru că STS este o organizaţie militară, lasă la o parte faptul că nu văd de ce e militară, adică militarizată. Militarizată înseamnă cu ordine, acolo se ascultă, ordinele nu se discută pentru că este militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă, da? Secretul militar. Dacă acest soft ar trece în administrare la orice instituţie civilă, inclusiv la Autoritatea…
Monica Mihai: Exista discuţia să treacă în subordinea Autorităţii Electorale Permanente.
Ion Cristoiu: Da pentru că devine transparentă, încă o dată, când a trecut acolo orice ONG, un ONG de creşterea iepurilor poate să ceară informaţii.
Monica Mihai: Da, dar cei de la Autoritatea Electorală Permanentă în această comisie când au fost audiaţi au spus că ei nu au infrastructura potrivită pentru a putea prelua sistemul de la STS.
Ion Cristoiu: Aşa a spus şi DNA-ul când trebuia să preia de la de la SRI. Sigur că le convine pentru că cei de la Autoritatea Electorală Permanentă vor să ia nişte parale fără să facă nimic, din punctul ăsta de vedere. Eu spun din punct de vedere democratic. Din punct de vedere democratic, pe lângă suspiciunile, şi sunt în legătură cu acest soft, nu e corect din punct de vedere democratic pentru că STS-ul nu poate, nu e transparent. Deci faceţi dumneavoastră o adresă la STS să vă spună cum a funcţionat softul ăsta acum. Să vă spun, de exemplu, ca o informaţie pe care ei o ascund faptul că înainte de a introduce rezultatele, buletinele, ei au şters totul. Tot ce a fost peste zi a fost şters.
Monica Mihai: De ce? Cum adică a fost şters?
Ion Cristoiu: Pe motivul că e prea încărcată memoria, calculatorul.
Monica Mihai: Şi adică, să înţeleagă toată lumea, existau nişte date în tabletele respective? Cu câte persoane s-au prezentat…
Ion Cristoiu: Tot ce s-a întâmplat peste zi, tot ce softul a administrat peste zi prezenţă, în unele locuri chiar şi rezultate parţiale s-a şters.
Monica Mihai: Şi n-a existat nicăieri un backup pe datele care au fost livrate de ei?
Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii
Ion Cristoiu: Întrebaţi-i pe ei, să vă spună… deci în momentul în care ei au început să introducă rezultatele buletinelor, proceselor verbale, sub pretextul, foarte important, că memoria… nu mai încape în memorie ei n-au mai scos niciun backup şi au şters totul, noi nu putem ştii la ora actuală din punct de vedere al softului de la STS, la prânz…
Monica Mihai: De ce ar fi făcut asta?
Ion Cristoiu: Păi ca să poată să fraudeze.
Monica Mihai: Cine ar fi dorit să fraudeze?
Ion Cristoiu: Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii, cum vreţi, interne, externe, şi anume ca Dragnea… ca PSD-ul să obţină un scor foarte prost, pentru că dacă obţinea un scor cât de cât normal, domnul Dragnea, poate că si decizia judecătorilor era în sensul ăsta.
Monica Mihai: Credeţi că ar fi fost diferită decizia?
Ion Cristoiu: Da. Iar a doua suspiciune este în legătură cu ei… eu întreb aşa, dumneavoastră sunteţi jurnalist, faceţi o adresă… a făcut STS vreo conferinţă de presă în legătură cu softul ăsta? Nu pentru că ei sunt militari, ei sunt generali…
Monica Mihai: Există informaţii clasificate probabil pe care nu le pot face publice.
Ion Cristoiu: De exemplu informaţie clasificată care trebuie neapărat declasificată este aceasta: de ce are interes Klaus Iohannis să pună referendumul o dată cu prezidenţialele, cu primul tur sau al doilea tur pentru că în momentul în care apar două, am înţeles, două teme, e foarte uşor de manipulat acest soft. Aşa spun unii, să ne răspundă la această acuzaţie care lansează suspiciuni asupra…
Monica Mihai: Adică spuneţi că există loc de fraude în momentul în care există două tabele paralele…
Ion Cristoiu: Dacă sunt două. Dacă sunt două tabele paralele, nu ştiu, am înţeles că e o posibilitate, nu ştiu, nu pot să-mi dau seama din punct de vedere al softului. Nu se mai încheie…
Monica Mihai: Şi asta ar presupune ca STS să fie de partea lui Iohannis.
După datele pe care le am, Iohannis a insistat să fie pus referendumul cu prezidenţialele pentru că a dat posibilitatea unei fraude
Ion Cristoiu: Păi doar n-o fi de partea mea. Hai să vă spun următorul lucru, domnul Iohannis insistă ca referendumul să fie ori la primul ori la al doilea tur.
Monica Mihai: Dar asta am mai discut şi ediţiile trecute că este convenabil şi din punct de vedere financiar ca să fie organizate împreună cu una din alegerile care ar urma.
Ion Cristoiu: De ce din punct de vedere financiar?
Monica Mihai: Pentru a nu se cheltui, pentru a nu…
Ion Cristoiu: Am înţeles, păi dar de ce nu face înainte, din punct de vedere financiar sau să nu-l mai facă deloc. Dar de ce din punct de vedere financiar, adică e vorba de rentabilitatea financiară în momentul în care e vorba de un referendum fantezist pe care l-a făcut el. De ce trebuie să revizuieşti Constituţia să nu mai fie fără penali. Adică, staţi un pic, e o cheltuială impusă de el, da, el vrea referendum, da, şi atunci toţi trebuie să facem tot felul de manevre în aşa fel încât cheltuiala să fie mică, să fie, uite, o cheltuială de referendum să se reducă din bugetul preşedinţiei, dacă tot e vorba de cheltuială. Dar eu spun acest lucru, insistenţa lui ţine de soft, ţine de fraudă.
Monica Mihai: Şi dacă va trece softul în subordinea Autorităţii Electorale Permanente?
Ion Cristoiu: Dacă va trece atunci putem să-i luăm la întrebări pe ăia şi să îi supraveghem. O să vă puteţi duce şi dumneavoastră acolo în timp ce ei umblă la soft. Acum nu pot pentru că e STS-ul. Eu am spus însă, foarte important, din datele pe care le am, insistenţa, pentru că insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa pentru că oamenii vor veni la vot de dragul prezidenţialelor, nu de dragul referendumului. Cum au venit şi acum, acum n-au venit de dragul referendumului, au venit de dragul alegerilor.
Monica Mihai: Au venit de dragul alegerilor europarlamentare şi a mizei care a fost creată în jurul acestei…
Ion Cristoiu: Şi acum după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude. Eu am dreptul să fiu suspicios câtă vreme STS-ul este izolat în secretul militar. Când or veni cei de la STS, generalii, şi vor explica ei cu epoleţii lor pe umeri, ne vor…
Monica Mihai: Din punct de vedere tehnic.
Ion Cristoiu: Da. Încă o dată, principiul fundamental al democraţiei pentru care a avut loc o revoluţie în tot estul este faptul că totul trebuie să fie transparent, da, ori în cazul de faţă am un moment netransparent.
Monica Mihai: Nu există această transparenţă prin anchetarea care are loc la comisia parlamentară? Adică ei merg acolo şi dau socoteală.
Ion Cristoiu: Păi dar de ce să dea la o comisie parlamentară când dacă ar fi la Autoritatea Electorală Permanentă v-ar da şi dumneavoastră, că e obligat. Pe când acum dacă dumneavoastră, ca jurnalist, îi cereţi ei or să vină şi or să spună că e secret militar. Iar şi la asta or să se ducă ăia acolo de la STS şi or să facă cu uşile închise şi or să fie trei, patru inşi ca şi la comisia SRI de tristă amintire.
Monica Mihai: Care vor spune nişte lucruri.
Ion Cristoiu: Care vor spune nişte lucruri care nici acum nu le ştim. Ştiţi ce au zis ăia de la SRI la comisia lui Manda? Nu. Pentru că ni se spune că e secret, în sensul ăsta. Eu sunt un înverşunat susţinător, adept, luptător al tezei că în democraţie totul trebuie să fie transparent. Şi ce face preşedintele şi cât cheltuie cu deplasarea şi unde…
Ancheta parlamentară va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea
Monica Mihai: Şi ce face Parlamentul… Cum se va încheia ancheta parlamentară?
Ion Cristoiu: Se va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea. Mă întorc, susţin încă o dată că în lumea modernă democratică şi că în est s-a făcut o revoluţie tocmai pentru a ştii totul, totul. Nu există la ora actuală nimic secret. Nici viaţa preşedintelui, nici viaţa de cuplu a preşedintelui, nici viaţa de dormitor a preşedintelui pentru că de aia avem democraţie, da, adică nu mai avem momentul ăla în care dictatorul stă…
Monica Mihai: În turnul de fildeş…
Ion Cristoiu: Dumneavoastră sunteţi tânără. Dumneavoastră ştiţi că nu aveai voie să intri în Primăverii? Deci strada aia care în capăt era locuinţa lui Ceauşescu era blocată, n-aveai voie să treci prin faţa Comitetului Central pe marginea aia, că era Comitetul Central. Dar de ce? De ce să nu trec, puteam să trecem şi vedeam, adică normal este în democraţie viaţa, parlamentarilor, a politicienilor, a premierului, a preşedintelui se desfăşoară fără perdele. Noi ne uităm, vedem ce face ăla în casă, nu e nicio problemă pentru că asta este democraţia.
Monica Mihai: Că vorbim de preşedinte, am zis că de săptămâna aceasta vom avea o rubrică dedicată special alegerilor prezidenţiale în care vom discuta toate noutăţile şi tot ce se întâmplă în acest plan, care sunt candidaţii, care sunt strategiile pe care aceştia le-au adoptat. Avem până în momentul de faţă un singur candidat declarat şi asumat, vorbim de preşedintele Klaus Iohannis care şi-a manifestat dorinţa de a candida pentru un nou mandat. În schimb au început să se contureze nişte figuri în plan politic intern care ar putea fi viitori prezidenţiabili. Aici vorbim de Viorica Dăncilă care a făcut în aceste zile declaraţii, mai exact chiar astăzi, că dacă partidul o va propune şi va insista ca ea să fie un candidat la prezidenţiale, ea va accepta această propunere. Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că şi el este împins în spate de electoratul liberal să candideze pentru funcţia de preşedinte, în tabăra USR-Plus încă nu este foarte clar dintre Dacian Cioloş şi Dan Barna care v-a fi candidatul la prezidenţiale, urmează să facă şi ei acest anunţ, probabil după congresul care va avea loc pe data de 13 iulie. În momentul de faţă la cum arată scena politică şi candidaţii care sunt scenariile posibile? Iohannis mai iese preşedinte?
Ion Cristoiu: În acest moment avem, încă o dată, orice sondaj este fals deoarece avem un singur candidat anunţat. Nu putem vorbi… toate sondajele care îl dau pe Klaus Iohannis şi pe drept cuvânt ca marele învingător sunt false deoarece ceilalţi nu s-au înscris în cursă.
Monica Mihai: Dar au fost sondaţi…
Ion Cristoiu: Aşa mă poate sonda şi pe mine că sunt bun de astronaut, dar asta nu înseamnă că sunt. Şi probabil că se face acum un sondaj şi m-ar trece pe mine că…
Monica Mihai: Aţi lua şi dumneavoastră câteva procente.
La toate sondajele, Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.
Ion Cristoiu: Da, ba unii chiar ar fi de acord să plec în cosmos sau dacă ar fi un sondaj, nu ştiu, alergătorii la 100 de metri, probabil că unii din cetăţeni, da, domnule, ar fi bun să alergi. Deci din punctul acesta de vedere sondajele de gen ce-ar fi dacă ar candida Barna, ce-ar fi dacă ar candida cutare…
Monica Mihai: Nu sunt valabile spuneţi.
Ion Cristoiu: Nu, nu sunt valabile în comparaţie la concurenţă cu… deci la toate sondajele Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, deja el e aproape desemnat, e desemnat că e al PNL-ului, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.
Monica Mihai: Ştiţi ce este interesant că de îndată ce a apărut informaţia că Viorica Dăncilă ar putea fi un posibil candidat au apărut voci din PSD care spuneau că poate ar fi un candidat mai bun Gabriela Firea.
Ion Cristoiu: Nu. Să ne întoarcem la ce înseamnă campania prezidenţialelor. Campania prezidenţială înseamnă pentru orice partid un uriaş spor de vizibilitate. Să vedem PSD-ul. PSD-ul are o conducere, e Viorica Dăncilă. În momentul în care pui pe altcineva candidat automat preşedintele partidului trebuie…
Monica Mihai: Să facă un pas în spate şi să cedeze scena persoanei care va candida.
Ion Cristoiu: Din start aceasta duce la o bulversare în partid pentru că partidul în momentul în care eşti preşedintele partidului şi şi candidat şi te duci la Vrancea automat structurile de partid sunt pentru tine, altfel trebuie să sune Viorica Dăncilă la Vrancea lui Oprişan şi ”domnule, am o rugăminte, va fi candidatul nostru, ai grijă. Bun, doi: şi Gabriela Firea are o fire foarte mare… în primul rând are enormitatea aia cu bărbată-său. Deci eu nu pot să mai votez cu Gabriela Firea pentru câtă vreme ştiu că are un bărbat care candidează şi el. N-am înţeles.
Monica Mihai: Va rămâne şi domnul Pandele în schemă…
Ion Cristoiu: Nu, oricum totul s-a anunţat, totul este penibil.
Monica Mihai: De ce s-o fi anunţat, sprijinit de ce partid?
Ion Cristoiu: Nu, dar pentru ea, în momentul în care soţul ei a anunţat că va candida, s-a terminat cu candidatura ei, nu ştiu. Imaginează-ţi, nu ştiu, eu vreau să anunţ că voi candida… toată lumea zice că voi candida, nu ştiu, la o funcţie…
Monica Mihai: Director general la un post de televiziune, de exemplu, şi vine şi soţia dumneavoastră şi spune că vrea şi ea acelaşi lucru .
Ion Cristoiu: Şi în acel moment vine lumea şi spune e ceva neserios ori eşti tu ori e nevasta. Doi, Gabriela Firea administrează Bucureştiul. Administrarea Bucureştiului face o candidatură de o rară vulnerabilitate, de o uriaşă vulnerabilitate.
Monica Mihai: Pentru că se vede felul în care a administrat un oraş.
Citeşte continuarea în pagina 2
Mașina se oprește brusc, apare o cheltuială medicală neplanificată sau descoperi că trebuie să plătești urgent o factură restantă. În astfel de momente, întrebarea nu este dacă ai nevoie de bani, ci cât de repede îi poți obține și la ce cost.
În România, există mai multe variante prin care poți face rost de bani în aceeași zi sau în câteva zile. Diferențele apar la nivel de dobândă, comisioane, condiții de eligibilitate și riscuri. În rândurile de mai jos găsești 7 soluții concrete, cu timp estimativ, avantaje și aspecte la care trebuie să fii atent.
Scopul este să alegi informat, în funcție de suma necesară și de capacitatea ta reală de rambursare.
1. Credit online rapid (IFN) – bani în aceeași zi
Timp estimativ: 15 minute – câteva ore
Creditele online oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN) se numără printre cele mai rapide opțiuni. Completezi un formular online, trimiți actul de identitate și, în majoritatea cazurilor, dovada veniturilor. Răspunsul vine rapid, iar semnarea contractului se face electronic.
Acest tip de credit este potrivit pentru sume mici și medii, de regulă rambursabile în 30 de zile până la câteva luni. Dacă aplici în timpul programului bancar și ai documentele pregătite, banii pot intra în cont în aceeași zi.
Totuși, verifică atent DAE (dobânda anuală efectivă). Acesta arată costul total al creditului, incluzând dobânda și comisioanele. La creditele rapide, DAE poate fi ridicat, mai ales pentru perioade scurte.
Dacă ai nevoie, de exemplu, de o sumă fixă pentru o reparație urgentă, poți vedea ce opțiuni există pentru 1.500 lei și să compari costurile înainte să semnezi. Analizează oferta disponibilă și, dacă este ce ți se potrivește, verifică graficul de rambursare și condițiile, apoi accesează împrumutul de 1,500 lei.
Atenție la:
- penalitățile pentru întârziere;
- comisioanele de administrare;
- posibilitatea de prelungire a termenului și costul acesteia.
Folosește această variantă dacă știi clar că poți rambursa suma la termen.
2. Descoperit de cont (overdraft) – acces instant dacă îl ai deja
Timp estimativ: instant (dacă este activ) / 1–3 zile pentru aprobare
Overdraft-ul îți permite să cheltuiești peste soldul disponibil din cont, până la o limită stabilită de bancă. Dacă banca ți-a aprobat deja această facilitate, ai acces imediat la bani prin cardul de debit.
Plătești dobândă doar pentru suma utilizată și pentru perioada în care rămâi în descoperit. Pentru utilizare pe termen foarte scurt, poate fi mai convenabil decât un credit rapid.
De exemplu, dacă ai nevoie de 800 lei pentru o factură scadentă mâine și știi că în două săptămâni încasezi salariul, overdraft-ul poate acoperi rapid diferența.
Verifică:
- dobânda aplicată;
- comisionul de acordare sau reînnoire;
- ce se întâmplă dacă depășești limita aprobată.
Dacă nu ai încă overdraft, procesul de aprobare durează câteva zile și implică analiză de venit și verificare în Biroul de Credit.
3. Card de credit – soluție rapidă pentru plăți urgente
Timp estimativ: instant dacă îl ai deja / 3–7 zile pentru emitere
Cardul de credit îți oferă o linie de finanțare pe care o poți utiliza pentru plăți la comercianți sau online. Multe bănci oferă o perioadă de grație de până la 50–60 de zile, timp în care nu plătești dobândă dacă rambursezi integral suma utilizată.
Pentru o urgență precum plata unor analize medicale sau a unei piese auto, cardul de credit poate fi eficient, cu condiția să restitui integral suma până la scadență.
Retragerea de numerar de la bancomat implică, de obicei:
- comision fix sau procentual;
- dobândă aplicată din prima zi.
Dacă nu rambursezi integral suma la finalul perioadei de grație, dobânda se aplică conform contractului și poate crește costul total considerabil.
4. Amanet sau vânzarea rapidă a unor bunuri
Timp estimativ: 30 minute – câteva ore
Dacă deții bunuri de valoare (bijuterii din aur, telefoane, laptopuri), le poți amaneta sau vinde pentru a obține numerar rapid. Procesul este simplu: evaluatorul stabilește o sumă, semnezi un contract și primești banii pe loc.
La amanet, ai un termen în care poți răscumpăra bunul, plătind suma primită plus un comision. Dacă nu îl răscumperi la timp, pierzi obiectul.
De regulă, primești între 50% și 70% din valoarea de piață. Este o soluție potrivită pentru urgențe pe termen scurt, mai ales dacă știi că vei putea recupera bunul rapid.
Alternativ, poți vinde direct pe platforme online. Telefoanele și electronicele se tranzacționează cel mai repede.
5. Avans salarial sau „salary on demand”
Timp estimativ: 1–3 zile
Unele companii permit acordarea unui avans din salariul deja muncit. Această sumă se reține la următoarea plată. De regulă, nu implică dobândă.
În ultimii ani, au apărut platforme care oferă acces la salariul acumulat până în acel moment. În multe cazuri, percep un comision fix, transparent.
Această opțiune este potrivită dacă:
- ai contract de muncă stabil;
- urgența este temporară;
- preferi să eviți un credit.
Discută direct cu angajatorul sau verifică politica internă a companiei.
6. Împrumut de la familie sau prieteni
Timp estimativ: în aceeași zi
Pentru sume mici, sprijinul familiei sau al prietenilor poate fi cea mai rapidă variantă. Nu implică dobândă și nu necesită verificări.
Stabilește clar:
- suma împrumutată;
- termenul de rambursare;
- modalitatea de plată.
Chiar și un acord simplu, scris, reduce riscul de neînțelegeri. Respectă termenul stabilit și comunică din timp dacă apar dificultăți.
7. Platforme de comparație și brokeri de credite
Timp estimativ: câteva ore – 1 zi pentru identificarea opțiunilor
Dacă nu știi ce soluție ți se potrivește, o platformă de comparare a ofertelor te poate ajuta să economisești timp. Completezi un singur formular și primești acces la mai multe opțiuni adaptate profilului tău.
Un credit de la Credilink îți permite să analizezi ofertele disponibile în funcție de venit, sumă și perioadă de rambursare. Platforma funcționează ca intermediar între tine și instituțiile financiare partenere, iar tu vezi transparent costurile înainte să iei o decizie.
Această abordare te ajută să:
- compari DAE și ratele lunare;
- eviți aplicările multiple care îți pot afecta scorul de credit;
- alegi varianta potrivită fără să navighezi pe zeci de site-uri.
Pentru informații suplimentare despre cum funcționează diferite tipuri de credite, poți consulta articolele din zona educațională, precum cele dedicate diferențelor dintre IFN și bancă sau ghidurile despre gestionarea bugetului lunar, disponibile pe blogul Credilink.
Cum alegi varianta potrivită?
Înainte să iei o decizie, răspunde la câteva întrebări simple:
- De ce sumă ai nevoie exact? Evită să împrumuți mai mult decât este necesar.
- Cât poți rambursa lunar fără să îți afectezi cheltuielile de bază?
- Care este costul total al finanțării? Verifică DAE și valoarea totală de plată.
- Ce se întâmplă dacă întârzii? Citește clauzele privind penalitățile.
Pentru sume foarte mici și termen scurt, sprijinul personal sau vânzarea unor bunuri pot fi suficiente. Pentru sume medii, soluțiile digitale rapide sau cardul de credit pot acoperi nevoia, dacă gestionezi corect rambursarea.
Dacă situațiile urgente apar frecvent, analizează bugetul și creează un fond de rezervă. Specialiștii recomandă economii echivalente cu 3–6 luni de cheltuieli.
Greșeli frecvente în situații de urgență
Mulți oameni aleg prima ofertă găsită, fără să compare. Alții solicită mai multe credite simultan, ceea ce crește gradul de îndatorare și riscul de întârziere.
Evită:
- ofertele neautorizate sau neclare;
- semnarea unui contract fără să citești toate costurile;
- împrumuturile pe care nu le poți rambursa realist.
Verifică întotdeauna dacă instituția este autorizată și analizează impactul financiar total. Pentru decizii importante, discută cu un consilier financiar.
Dacă te confrunți cu o urgență financiară, oprește-te câteva minute și compară opțiunile disponibile. Analizează costurile, termenul și capacitatea ta de rambursare. Explorează ofertele disponibile prin Credilink, informează-te din articolele educaționale și alege soluția care îți oferă echilibru între viteză și responsabilitate.
Actualitate
Kim Jong Un transformă granița cu Coreea de Sud într-o „fortăreață de nepătruns”. Phenianul își întărește trupele la frontieră
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat consolidarea trupelor de la granița cu Coreea de Sud și întărirea altor unități-cheie ale armatei, într-o nouă demonstrație de forță a regimului de la Phenian.
Granița dintre cele două Coreii/FOTO:EPA/EFE
Potrivit agenției oficiale KCNA, citată de Reuters, Kim Jong Un a făcut aceste declarații în timpul unei reuniuni cu comandanți de divizii și brigăzi militare, desfășurată duminică. Liderul nord-coreean a cerut transformarea frontierei dintre cele două state într-o „fortăreață de nepătruns”, capabilă să descurajeze orice posibil conflict.
În același timp, liderul de la Phenian a solicitat schimbări în pregătirea militară și organizarea mai multor exerciții adaptate „realităților războiului modern”. Kim Jong Un a insistat asupra necesității modernizării tacticilor armatei și a cerut militarilor să rămână permanent vigilenți în raport cu Coreea de Sud, pe care regimul nord-coreean continuă să o considere „un dușman feroce”.
Tensiunile dintre cele două Corei rămân ridicate, în condițiile în care războiul din perioada 1950–1953 s-a încheiat doar printr-un armistițiu, fără semnarea unui tratat oficial de pace. Din punct de vedere tehnic, cele două state se află și astăzi în stare de război.
Între timp, Statul Major Întrunit al Coreei de Sud a anunțat că armata nord-coreeană și-a intensificat lucrările de fortificare de-a lungul frontierei terestre încă din luna martie. Potrivit militarilor sud-coreeni, Phenianul construiește ziduri și alte structuri defensive în apropierea graniței.
Expertul sud-coreean Hong Min, cercetător principal în cadrul Institutului Coreean pentru Unificare Națională din Seul, consideră că declarațiile lui Kim Jong Un indică intenția Phenianului de a-și întări prezența militară atât la frontiera terestră, cât și în apropierea limitei maritime disputate dintre cele două state.
Potrivit analistului, referirile liderului nord-coreean la „războiul modern” și la noile tactici militare sunt influențate de lecțiile învățate din războiul din Ucraina și din conflictele recente din Orientul Mijlociu.
„În special, este vorba despre utilizarea dronelor, atacurile de precizie și războiul electronic”, a explicat Hong Min.
Nu este pentru prima dată când Kim Jong Un adoptă un discurs agresiv la adresa Seulului. La începutul anului, liderul nord-coreean a declarat oficial că South Korea este „cel mai ostil stat” pentru Coreea de Nord și a avertizat că orice provocare va avea „consecințe severe”.
Tot atunci, Kim Jong Un a reafirmat că statutul nuclear al North Korea „nu va putea fi schimbat niciodată” și a promis că regimul de la Phenian va continua să se opună tuturor „forțelor ostile” care amenință țara.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat joi o vizită în Cuba, în cadrul căreia a cerut guvernului de la Havana schimbări majore în plan economic și de securitate. Vizita are loc într-un moment în care autoritățile cubaneze au recunoscut că rezervele lor de petrol s-au epuizat, dar și pe fondul unor demersuri ale procurorilor federali americani pentru obținerea unei inculpări împotriva lui Raúl Castro, vizând acuzații de trafic de droguri și implicarea în doborârea unor aeronave umanitare în 1996.
La începutul acestei luni, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care sancțiunile împotriva Cubei sunt extinse pentru a viza conglomeratul GAESA. Documentul susține că veniturile acestuia „sunt probabil de peste trei ori bugetul statului”.
Secretarul de stat Marco Rubio a intensificat presiunea diplomatică, descriind GAESA drept un instrument al elitei politice cubaneze folosit pentru reprimarea populației și îmbogățirea propriei rețele de putere.
„Această companie privată care are mai mulți bani decât guvernul însuși”, a declarat Rubio în timpul unei vizite la Vatican. „Nimic din acești bani nu ajunge să construiască drumuri, poduri sau să asigure alimente pentru populație, cu excepția celor din interiorul GAESA.”
El a adăugat că noile sancțiuni vizează „o companie care fură de la poporul cubanez în beneficiul câtorva”, precizând că vor urma și alte măsuri.
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ordinul executiv, calificându-l drept „coercitiv”.
Originea și ascensiunea GAESA
GAESA a apărut în contextul crizei profunde de după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, deși unele dintre rădăcinile sale datează din anii ’80. Raúl Castro, pe atunci ministru al apărării, l-ar fi convins pe fratele său, Fidel Castro, să permită armatei o implicare mai amplă în activități economice, potrivit unor foști oficiali americani.
Odată cu dispariția URSS, Cuba și-a pierdut principalul partener comercial și susținător financiar. Armata s-a confruntat cu dificultăți majore, inclusiv imposibilitatea de a-și plăti trupele. În acest context, statul a permis instituției militare să preia sectoare economice, inclusiv turismul, pentru a stabiliza economia.
La început, modelul a produs rezultate: armata a fost considerată un administrator mai eficient decât alte structuri ale statului, iar economia și-a revenit treptat până la finalul anilor ’90. Profiturile au fost reinvestite în servicii publice precum sănătatea, educația și sistemul de raționalizare a alimentelor, scrie The New York Times.
Extinderea influenței economice
După preluarea președinției de către Raúl Castro în 2008, influența GAESA a crescut semnificativ. Conglomeratul controlează astăzi sectoare extinse ale economiei cubaneze, de la proiecte mici până la investiții majore, inclusiv în străinătate, precum Angola, unde generează venituri importante din educație, sănătate și construcții.
Administrația Trump strânge lațul în jurul Cubei: Desfășurare masivă de forțe aeriene și navale americane la granițele insulei
Criticii susțin că GAESA a devenit un instrument de consolidare a puterii familiei Castro.
În prezent, conglomeratul este mai influent ca oricând, în timp ce nivelul sărăciei din Cuba continuă să se agraveze.
„Armata a fost partea mai pragmatică a revoluției, dar asta nu înseamnă că susține liberalizarea politică”, a explicat analistul Frank Mora. „Este o entitate atât economică, cât și militară, ceea ce reduce interesul pentru schimbări majore, cu excepția cazului în care acestea îi sunt favorabile.”
Finanțele GAESA nu sunt publice și nu apar în bugetul statului, ceea ce face imposibilă evaluarea exactă a contribuției sale la veniturile naționale. O fostă oficială de audit a declarat într-un interviu că nu avea acces la datele financiare ale conglomeratului, fiind ulterior concediată.
Rețele de putere și continuitate
Controlul asupra GAESA a rămas strâns legat de familia Castro. În 2011, Raúl Castro l-a numit pe ginerele său, generalul Alberto Rodríguez López-Calleja, la conducerea conglomeratului.
După moartea acestuia în 2022, conducerea a fost preluată de generalul de brigadă Ania Guillermina Lastres Morera, sancționată recent de Washington. Totuși, legăturile de familie continuă să joace un rol important, prin intermediul lui Raúl Guillermo Rodríguez Castro, nepot al lui Raúl Castro.
Potrivit unor investigații, acesta ar fi menținut contacte cu noua conducere și ar fi călătorit în 2024 cu un avion privat către Panama, unde GAESA ar avea companii înregistrate.
El este implicat și în dialoguri cu oficiali americani, alături de alți membri ai familiei Castro, inclusiv Óscar Pérez-Oliva Fraga, actual vicepremier și ministru al comerțului exterior.
Investiții, turism și dezechilibre economice
Autoritățile cubaneze susțin frecvent că sancțiunile americane sunt principala cauză a dificultăților economice. Totuși, analiștii indică și deciziile investiționale ale GAESA ca factor major al dezechilibrelor interne.
După reluarea relațiilor diplomatice cu SUA în 2015, conglomeratul a mizat puternic pe turism, anticipând un aflux de vizitatori americani. În acea perioadă, numărul hotelurilor a crescut semnificativ, ajungând la peste 120 până în 2025.
Însă schimbarea de politică din 2016, când SUA au reintrodus restricții de călătorie, urmată de pandemia din 2020, a afectat sever sectorul turistic.
În ciuda declinului, investițiile în hoteluri au continuat, în timp ce sectoare tradiționale precum industria zahărului au intrat în colaps, obligând Cuba să importe acest produs inclusiv din SUA.
Obsesia Washingtonului pentru „insula interzisă”. De ce nu poate Donald Trump să lase Cuba în pace?
Datele oficiale indică faptul că în 2024 aproape 40% din bugetul statului a fost direcționat către turism și ospitalitate, în timp ce rata de ocupare a hotelurilor a rămas redusă.
Cheltuielile pentru turism au depășit de peste zece ori bugetele combinate pentru educație și sănătate, în timp ce finanțarea educației a scăzut semnificativ față de anul anterior.
O economie fără transparență
Economiștii afirmă că lipsa de transparență în jurul GAESA subminează controlul public asupra economiei.
„Constituția cubaneză afirmă că poporul deține mijloacele de producție, dar nu există supraveghere reală asupra deciziilor economice ale acestui conglomerat”, a declarat economistul Ricardo Torres.
Între timp, investițiile continuă, inclusiv proiecte hoteliere de lux în Havana, contrastând puternic cu degradarea infrastructurii urbane.
Foști oficiali americani implicați în negocieri anterioare descriu situația actuală ca fiind paradoxală: în timp ce resursele sunt concentrate în structuri opace, populația resimte din ce în ce mai acut efectele crizei economice.
Cât de rapid poți obține bani în situații urgente? 7 soluții recomandate
Mașina se oprește brusc, apare o cheltuială medicală neplanificată sau descoperi că trebuie să plătești urgent o factură restantă. În...
Kim Jong Un transformă granița cu Coreea de Sud într-o „fortăreață de nepătruns”. Phenianul își întărește trupele la frontieră
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat consolidarea trupelor de la granița cu Coreea de Sud și întărirea altor unități-cheie...
GAESA, conglomeratul opac care controlează economia Cubei
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat joi o vizită în Cuba, în cadrul căreia a cerut guvernului de la Havana...
Planul cu care România poate da șah mat Rusiei. General NATO: „Am făcut mult mai multe pentru SUA ca alții”
SUA au anunțat că vor retrage 5.000 de militari din Germania, iar România și Polonia se înghesuie să-i primească. Generalul...
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
-
Breakingacum 3 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 3 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
-
Breakingacum 2 zileProiectil neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea. Autoritățile au securizat zona și au început o anchetă
-
Politicaacum o zi
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
-
Actualitateacum 2 zile
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
-
Actualitateacum 3 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor
-
Actualitateacum 2 zile
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale