Connect with us

Actualitate

Dacă o desemnează procuror-şef european pe Kovesi, s-ar putea ca ea să se înmormânteze mai mult decât în România

Publicat

pe

Jurnalistul a afirmat joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, că dacă Laura Codruţa Kovesi va fi desemnată procuror european, acest post va fi pentru ea unul de înmormântare deoarece la Bruxelles nu va mai putea pune în scenă spectacolele mediatice de la DNA.

În opinia sa, e greu de presupus că, la Bruxelles, Kovesi va mai putea face anchete de amploare. “E greu de presupus că va face Parchetul ăla anchetă în Franţa sau în Germania, probabil că o să facă tot pe la noi dar nu va avea aceeaşi amploare (…) pe partea de est, dar şi pe partea de est vor găsi fraude cu fonduri europene făcute tot cu sprijinul sau cu implicarea unor mari puteri europene”, a afirmat analistul politic.

Cum Curtea Constituţională (CCR) a amânat joi pentru a şaptea oară decizia privind Codurile penale, Ion Cristoiu a afirmat că este absolut nefiresc şi dezastruos pentru democraţie ca o instituţie precum CCR, formată din nouă oameni, să se substituie Parlamentului. Jurnalistul a susţinut că e nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca această instituţie să reintre pe făgaşul normal, iar deciziile luate să nu mai fie „de viaţă şi de moarte”. Totodată, Ion Cristoiu a susţinut modificarea legii astfel încât deciziile privind justiţia să fie scoase din prerogativele CCR.

De asemenea, analistul politic a afirmat că premierul Viorica Dăncilă va candida din partea PSD la alegerile prezidenţiale şi din această poziţie va reuşi să-i facă faţă lui Klaus Iohannis, jucând rolul rolul mămicii, al femeii de treabă.

“Eu ştiu că sondajele o dau acum prost în raport… Deci sondajele. Dar cred că ea va face faţă lui Klaus Iohannis, va juca rolul mămicii, mamei, bunicii, femeii de treabă în raport cu Klaus Iohannis care clar că va veni arogant în această campanie”, a afirmat Ion Cristoiu.

Jurnalistul a atras atenţia asupra insistenţei preşedintelui Iohannis de a organiza un nou referendum simultan cu scrutinul prezidenţial, arătând că în aceste condiţii softul de numărare a voturilor poate fi uşor manipulat, iar alegerile fraudate. “Insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa (…) după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude”, a susţinut Ion Cristoiu.

Despre şansele Crimeei de a reveni la Ucraina, subiect al unei întâlniri cerute de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, omologului său rus, Vladimir Putin, Ion Cristoiu a afirmat că situaţia din ţara vecină nu poate fi rezolvată decât printr-un al treilea război mondial deoarece ruşii nu vor renunţa la peninsula pe care au ocupat-o acum 5 ani.

 

Redăm interviul integral:

 

Monica Mihai: Bun găsit la o nouă ediţie Gândurile lui Cristoiu, alături de mine se află jurnalistul şi analistul politic Ion Cristoiu. Bine aţi venit.

Ion Cristoiu: Bine v-am găsit. Scriitor.

Monica Mihai: Şi scriitor. Am discutat ediţiile trecute că o să ajungem şi la faza aceasta în care o să vă prezint şi ca scriitorul Ion Cristoiu. Avem săptămâna aceasta câteva subiecte importante. În primul rând ar trebui să începem cu primul subiect şi cel mai important al zilei şi anume faptul că CCR a amânat din nou, a şaptea oară, decizia pe Codurile penale, trebuie să discutăm şi despre ancheta făcută de Comisia parlamentară pe alegerile din 26 mai, avem alegerile prezidenţiale, deja se conturează nişte candidaţi pentru alegerile din această iarnă, negocierile de la Bruxelles care au loc cumva sub tutela lui Emanuel Macron, întâlnirea care ar urma să aibă loc în partea de nord a ţării între Putin şi noul preşedinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, editorialul săptămânii şi top cinci politicienii săptămânii.

Poate cea mai recentă ştire, ştirea zilei de astăzi în care CCR a amânat pentru a şaptea oară decizia pe Codurile penale şi pe Codurile de procedură penală. Cum vedeţi faptul că avem amânare după amânare într-o problemă pe care o aşteaptă o ţară întreagă şi de importanţă majoră?

CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România

Ion Cristoiu: Amânarea, care nu e o noutate la CCR, exprimă o realitate asupra căreia atrag atenţia şi eu de mai mult timp şi anume că CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România şi este un lucru absolut nefiresc din punct de vedere democratic. Ei amână pentru că nu se mai raportează la Constituţie.

Monica Mihai: Dar de ce amână, care ar fi justificarea pentru amânare?

Ion Cristoiu: Amână pentru că decizia lor este o decizie dumnezeiască, deci e o decizie absolută. Dacă ar fi o instanţă ale căror decizii în cazul de faţă ar putea fi contrazisă de o altă instituţie. Deci în cazul de faţă noi avem…

Monica Mihai: Decizia CCR care este respectată şi supremă.

Ion Cristoiu: Nu. În cazul de faţă avem de-a face cu o lege. Până în 2003, ca să repet ce-am mai spus, până în 2003 deciziile CCR în legătură cu legile votate de Parlament, principala instituţie a unei democraţii, puteau fi decizii contracarate cu un vot de două treimi al Parlamentului. Dacă, să spunem, CCR ar fi dat o decizie în legătură cu o lege cum e acum care a fost contestată la CCR de opoziţie sau de Klaus Iohannis, atunci decizia până în 2003, până la revizuirea Constituţiei, putea fi contrazisă de Parlament cu două treimi, corect, adică aveam următoare situaţie de democraţie, o avem acum: Parlamentul care este principala instituţie a ţării deoarece este votat parlamentul de către alegători, pe baza unui program şi a unor făgăduieli electorale, face o lege. Aşa este peste tot în lume, această lege prin paranoia din 2003, n-am înţeles, nu mai poate fi… ea poate fi contestată la CCR iar deciziile CCR, nouă oameni, nouă oameni, încă o dată, ele pot contrazice un parlament întreg. Şi atunci de ce mai fac parlament o dată ce vine o instituţie care le contrazice.

Monica Mihai: Spuneţi că este greşit faptul că CCR are o asemenea putere?

Ion Cristoiu: Nu, este dezastruos pentru democraţie, este dezastruos pentru oamenii ăştia, să ne lămurim, nu există nicăieri într-o democraţie o instituţie alcătuită din nouă oameni, nouă…

Monica Mihai: Cum aţi scris şi în editorialul dumneavoastră.

Ion Cristoiu: Indiferent cine or fi oamenii ăia, că sunt apostolii, că sunt, nu ştiu, membrii unei hunte, ei sunt nouă oameni. Oricât de buni ar fi nouă oameni nu pot lua decizii în locul parlamentului, dar nu pot lua decizii infailibile.

Monica Mihai: Cum s-a ajuns la dezechilibrul acesta?

Ion Cristoiu: Şi atunci avem această situaţie în care ei tot amână pentru că îşi dau seama de importanţa deciziei lor. Dacă decizia lor ar putea fi contrazisă de parlament sau de o altă instituţie sau de ICCJ…

Monica Mihai: Atunci spuneţi că ar fi dat-o mai devreme.

Ion Cristoiu: Da, mai devreme pentru că… Dar în felul acesta tot ce fac ei, deciziile pe care le iau ei sunt de viaţă şi de moarte.

Monica Mihai: Cui convine ca CCR să aibă o asemenea putere?

Ion Cristoiu: CCR a devenit foarte puternică în 2003 pentru că Constituţia din 90 nu prevedea… adică dădea posibilitatea cel puţin în materie de legi. După 2016 s-a întâmplat un lucru, având o opoziţie foarte slabă în parlament şi un preşedinte fără puteri, în fiecare moment s-a apelat la acest arbitru, deci cea care a întărit a fost opoziţia. Şi atunci am avut situaţii în care, cum am scris eu, în care USR a contestat în 2018-2019 de 55 de ori. Deci opoziţia a fost cea care a întărit…

Monica Mihai: Care a folosit CCR.

Ion Cristoiu: Da, care a folosit CCR şi indiferent ce lege dă PSD, indiferent ce decizie i-a puterea…

Monica Mihai: Vine opoziţia sau preşedintele şi contestă.

Ion Cristoiu: Şi contestă. Şi atunci pe umerii acestor oameni, nu ştiu, cum vreţi, pot să fie şi geniali, se aşază o povară greu de suportat. De aici amânarea. După asta, deciziile CCR pot să schimbe istoria României. Amânarea deciziei în cazul lui Liviu Dragnea a schimbat istoria României. Dacă ei dădeau o decizie atunci, pe care au dat-o acum după ce Dragnea a fost încarcerat, condamnat, probabil că Dragnea rămânea preşedintele PSD şi cel de-al treilea om în România, ar fi candidat la preşedinţie şi ar fi demis-o pe Viorica Dăncilă. Nu este normal, este absolut, trebuie neapărat…

Monica Mihai: Care ar fi soluţia?

Soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei, introducerea a două momente, fond şi apel la CCR şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia

Ion Cristoiu: Păi soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei în care să se revină, în primul rând, la Constituţia din 90 în sensul că o lege contestată la CCR şi CCR dând o decizie să poată fi contracarată această decizie de două, două treimi, da, din parlament.

Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră…

Ion Cristoiu: A doua soluţie ar fi introducerea a două momente, fond şi apel la CCR, adică să avem o decizie luată cu un număr de judecători care să poată fi contestată de cei care au depus sesizarea şi să vină completul de nouă, exact pe formula de la ICCJ. Numai că în loc să fie…

Monica Mihai: Ar fi cinci probabil şi nouă ulterior.

Ion Cristoiu: Şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia. Este absolut nefiresc ca prin decizia de cinci, astea privind trei, o serie întreagă de decizii ale justiţiei, sentinţe, să fie reluate de la capăt şi în acest moment o decizie, cum a fost cea în cazul Elenei Udrea a fost luată de o instanţă de fond cu tot procesul, da, care s-a desfăşurat, un proces întreg, da, apoi a venit apelul de cinci la ICCJ care şi ea a venit cu martori cu toate. Tot acest proces care a durat vreo doi trei ani se reia de la capăt printr-o decizie a nouă oameni. Păi de ce? Nouă oameni ăia nu pot ţine locul unui mers al justiţiei, repet, poate că deciziile cele două poate că n-au fost corecte, dar… şi trebuie să scoatem posibilitatea ca CCR să se implice în mersul justiţiei.

Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră în momentul de faţă în spectrul politic s-ar dori aşa ceva? Ca CCR să nu mai aibă această putere dumnezeiască cum i-aţi spus dumneavoastră?

Ion Cristoiu: Păi nu s-ar dori, pentru că PSD aşteaptă să intre în opoziţie şi atunci va folosi el CCR pentru sesizările alea, da, iar cei din opoziţie de acum şi Klaus Iohannis deoarece ei folosesc contestarea la CCR, sigur, uneori ei nu sunt de acord, dar o folosesc ca un instrument de bătălie politică, aşa s-a ajuns, adică normal ar fi ca o acţiune intermediară ar fi ca opoziţia să anunţe că nu mai contestă nimic, că nu mai e recunoscută. Eu aşa face. Domnule, noi nu mai trimitem nimic, nu mai contestăm la CCR deoarece CCR este un arbitru…

Monica Mihai: Asta ar însemna ca opoziţia să cadă la un comun acord asupra unei probleme.

Ion Cristoiu: Da. Primul lucru pe care trebuie să-l facă, oricum au criticat unele decizii, având în vedere că în România a apărut un arbitru care este CCR, atunci, incorect din punct de vedere democratic, noi nu mai contestăm. Dacă nu mai contestă legi decizii la ordonanţe de urgenţă la CCR, atunci CCR nu va mai avea aceeaşi putere pentru că ea nu va mai fi obligată să arbitreze.

Monica Mihai: Cunoscând politicienii noştri credeţi că ar fi capabili să facă un asemenea consens?

Ion Cristoiu: Nu. Politicienii vor vrea să pună mâna pe Curte.. adică să modifice raportul de forţe şi atunci arbitrul să treacă de partea lor, din punctul ăsta de vedere. La ora actuală cel care decide este reprezentantul UDMR, vă imaginaţi ce putere are reprezentantul UDMR?

Monica Mihai: De negociere, ce putere de negociere partidul.

Ion Cristoiu: Repet, nu e corect indiferent… şi dacă oamenii aceştia ar da… repet, nu, în primul rând nu au cum să dea nouă oameni decizii de viaţă şi de moarte, nu au cum, nu e corect.

Monica Mihai: Lucru pe care îl fac în momentul de faţă.

Ion Cristoiu: Da, nu e corect. Şi avem rezultatul acestei puteri uriaşe şi amânarea pentru că normal, adică orice decizie dată de ei în legătură cu codurile, cu această lege, sunt de viaţă şi de moarte, sunt infailibile, se execută automat şi atunci…

Monica Mihai: Şi vor schimba faţa justiţiei din România.

Ion Cristoiu: Da, şi atunci este o presiune uriaşă asupra a nouă oameni care, mă rog, sunt şi ei nouă oameni care au şi ei interese, viaţă personală şi sunt presiuni. Să nu uităm de amânarea în cazul completelor de trei. Adică nu era normal, unii dintre membrii CCR n-au venit dinadins până când l-au condamnat, pentru ca ei să ia acum o decizie în care rezultă că dacă ar fi luat-o atunci Dragnea n-ar mai fi fost condamnat, nu e corect.

STS este o organizaţie militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă

Monica Mihai: Că vorbim de oameni care iau decizii importante, în momentul de faţă, în Parlamentul României există o comisie care anchetează posibile fraude de la alegerile europarlamentare din 26 mai. Această comisie este condusă de Lia Olguţa Vasilescu şi a audiat deja  mai multe persoane printre care şi ministrul de Interne Carmen Dan, a fost audiat şi Teodor Meleşcanu, care fiecare dintre ei au spus că sistemul STS, acele tablete, nu au funcţionat corespunzător şi că nu consideră că STS ar trebui să mai aibă în subordine această parte de la alegeri. Cum vedeţi punctul lor de vedere în acest caz?

Ion Cristoiu: Şi în cazul administrării acelui soft de către STS iar avem o încălcare a democraţiei.

Monica Mihai: De ce?

Ion Cristoiu: Pentru că STS este o organizaţie militară, lasă la o parte faptul că nu văd de ce e militară, adică militarizată. Militarizată înseamnă cu ordine, acolo se ascultă, ordinele nu se discută pentru că este militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă, da? Secretul militar. Dacă acest soft ar trece în administrare la orice instituţie civilă, inclusiv la Autoritatea…

Monica Mihai: Exista discuţia să treacă în subordinea Autorităţii Electorale Permanente.

Ion Cristoiu: Da pentru că devine transparentă, încă o dată, când a trecut acolo orice ONG, un ONG de creşterea iepurilor poate să ceară informaţii.

Monica Mihai: Da, dar cei de la Autoritatea Electorală Permanentă în această comisie când au fost audiaţi au spus că ei nu au infrastructura potrivită pentru a putea prelua sistemul de la STS.

Ion Cristoiu: Aşa a spus şi DNA-ul când trebuia să preia de la de la SRI. Sigur că le convine pentru că cei de la Autoritatea Electorală Permanentă vor să ia nişte parale fără să facă nimic, din punctul ăsta de vedere. Eu spun din punct de vedere democratic. Din punct de vedere democratic, pe lângă suspiciunile, şi sunt în legătură cu acest soft, nu e corect din punct de vedere democratic pentru că STS-ul nu poate, nu e transparent. Deci faceţi dumneavoastră o adresă la STS să vă spună cum a funcţionat softul ăsta acum. Să vă spun, de exemplu, ca o informaţie pe care ei o ascund faptul că înainte de a introduce rezultatele, buletinele, ei au şters totul. Tot ce a fost peste zi a fost şters.

Monica Mihai: De ce? Cum adică a fost şters?

Ion Cristoiu: Pe motivul că e prea încărcată memoria, calculatorul.

Monica Mihai: Şi adică, să înţeleagă toată lumea, existau nişte date în tabletele respective? Cu câte persoane s-au prezentat…

Ion Cristoiu: Tot ce s-a întâmplat peste zi, tot ce softul a administrat peste zi prezenţă, în unele locuri chiar şi rezultate parţiale s-a şters.

Monica Mihai: Şi n-a existat nicăieri un backup pe datele care au fost livrate de ei?

Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii

Ion Cristoiu: Întrebaţi-i pe ei, să vă spună… deci în momentul în care ei au început să introducă rezultatele buletinelor, proceselor verbale, sub pretextul, foarte important, că memoria… nu mai încape în memorie ei n-au mai scos niciun backup şi au şters totul, noi nu putem ştii la ora actuală din punct de vedere al softului de la STS, la prânz…

Monica Mihai: De ce ar fi făcut asta?

Ion Cristoiu: Păi ca să poată să fraudeze.

Monica Mihai: Cine ar fi dorit să fraudeze?

Ion Cristoiu: Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii, cum vreţi, interne, externe, şi anume ca Dragnea… ca PSD-ul să obţină un scor foarte prost, pentru că dacă obţinea un scor cât de cât normal, domnul Dragnea, poate că si decizia judecătorilor era în sensul ăsta.

Monica Mihai: Credeţi că ar fi fost diferită decizia?

Ion Cristoiu: Da. Iar a doua suspiciune este în legătură cu ei… eu întreb aşa, dumneavoastră sunteţi jurnalist, faceţi o adresă… a făcut STS vreo conferinţă de presă în legătură cu softul ăsta? Nu pentru că ei sunt militari, ei sunt generali…

Monica Mihai: Există informaţii clasificate probabil pe care nu le pot face publice.

Ion Cristoiu: De exemplu informaţie clasificată care trebuie neapărat declasificată este aceasta: de ce are interes Klaus Iohannis să pună referendumul o dată cu prezidenţialele, cu primul tur sau al doilea tur pentru că în momentul în care apar două, am înţeles, două teme, e foarte uşor de manipulat  acest soft. Aşa spun unii, să ne răspundă la această acuzaţie care lansează suspiciuni asupra…

Monica Mihai: Adică spuneţi că există loc de fraude în momentul în care există două tabele paralele…

Ion Cristoiu: Dacă sunt două. Dacă sunt două tabele paralele, nu ştiu, am înţeles că e o posibilitate, nu ştiu, nu pot să-mi dau seama din punct de vedere al softului. Nu se mai încheie…

Monica Mihai: Şi asta ar presupune ca STS să fie de partea lui Iohannis.

După datele pe care le am, Iohannis a insistat să fie pus referendumul cu prezidenţialele pentru că a dat posibilitatea unei fraude

Ion Cristoiu: Păi doar n-o fi de partea mea. Hai să vă spun următorul lucru, domnul Iohannis insistă ca referendumul să fie ori la primul ori la al doilea tur.

Monica Mihai: Dar asta am mai discut şi ediţiile trecute că este convenabil şi din punct de vedere financiar ca să fie organizate împreună cu una din alegerile care ar urma.

Ion Cristoiu: De ce din punct de vedere financiar?

Monica Mihai: Pentru a nu se cheltui, pentru a nu…

Ion Cristoiu: Am înţeles, păi dar de ce nu face înainte, din punct de vedere financiar sau să nu-l mai facă deloc. Dar de ce din punct de vedere financiar, adică e vorba de rentabilitatea financiară în momentul în care e vorba de un referendum fantezist pe care l-a făcut el. De ce trebuie să revizuieşti Constituţia să nu mai fie fără penali. Adică, staţi un pic, e o cheltuială impusă de el, da, el vrea referendum, da, şi atunci toţi trebuie să facem tot felul de manevre în aşa fel încât cheltuiala să fie mică, să fie, uite, o cheltuială de referendum să se reducă din bugetul preşedinţiei, dacă tot e vorba de cheltuială. Dar eu spun acest lucru, insistenţa lui ţine de soft, ţine de fraudă.

Monica Mihai: Şi dacă va trece softul în subordinea Autorităţii Electorale Permanente?

Ion Cristoiu: Dacă va trece atunci putem să-i luăm la întrebări pe ăia şi să îi supraveghem. O să vă puteţi duce şi dumneavoastră acolo în timp ce ei umblă la soft. Acum nu pot pentru că e STS-ul. Eu am spus însă, foarte important, din datele pe care le am, insistenţa, pentru că insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa pentru că oamenii vor veni la vot de dragul prezidenţialelor, nu de dragul referendumului. Cum au venit şi acum, acum n-au venit de dragul referendumului, au venit de dragul alegerilor.

Monica Mihai: Au venit de dragul alegerilor europarlamentare şi a mizei care a fost creată în jurul acestei…

Ion Cristoiu: Şi acum după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude. Eu am dreptul să fiu suspicios câtă vreme STS-ul este izolat în secretul militar. Când or veni cei de la STS, generalii, şi vor explica ei cu epoleţii lor pe umeri, ne vor…

Monica Mihai: Din punct de vedere tehnic.

Ion Cristoiu: Da. Încă o dată, principiul fundamental al democraţiei pentru care a avut loc o revoluţie în tot estul este faptul că totul trebuie să fie transparent, da, ori în cazul de faţă am un moment netransparent.

Monica Mihai: Nu există această transparenţă prin anchetarea care are loc la comisia parlamentară? Adică ei merg acolo şi dau socoteală.

Ion Cristoiu: Păi dar de ce să dea la o comisie parlamentară când dacă ar fi la Autoritatea Electorală Permanentă v-ar da şi dumneavoastră, că e obligat. Pe când acum dacă dumneavoastră, ca jurnalist, îi cereţi ei or să vină şi or să spună că e secret militar. Iar şi la asta or să se ducă ăia acolo de la STS şi or să facă cu uşile închise şi or să fie trei, patru inşi ca şi la comisia SRI de tristă amintire.

Monica Mihai: Care vor spune nişte lucruri.

Ion Cristoiu: Care vor spune nişte lucruri care nici acum nu le ştim. Ştiţi ce au zis ăia de la SRI la comisia lui Manda? Nu. Pentru că ni se spune că e secret, în sensul ăsta. Eu sunt un înverşunat susţinător, adept, luptător al tezei că în democraţie totul trebuie să fie transparent. Şi ce face preşedintele şi cât cheltuie cu deplasarea şi unde…

Ancheta parlamentară va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea

Monica Mihai: Şi ce face Parlamentul… Cum se va încheia ancheta parlamentară?

Ion Cristoiu: Se va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea. Mă întorc, susţin încă o dată că în lumea modernă democratică şi că în est s-a făcut o revoluţie tocmai pentru a ştii totul, totul. Nu există  la ora actuală nimic secret. Nici viaţa preşedintelui, nici viaţa de cuplu a preşedintelui, nici viaţa de dormitor a preşedintelui pentru că de aia avem democraţie, da, adică nu mai avem momentul ăla în care dictatorul stă…

Monica Mihai: În turnul de fildeş…

Ion Cristoiu: Dumneavoastră sunteţi tânără. Dumneavoastră ştiţi că nu aveai voie să intri în Primăverii? Deci strada aia care în capăt era locuinţa lui Ceauşescu era blocată, n-aveai voie să treci prin faţa Comitetului Central pe marginea aia, că era Comitetul Central. Dar de ce? De ce să nu trec, puteam să trecem şi vedeam, adică normal este în democraţie viaţa, parlamentarilor, a politicienilor, a premierului, a preşedintelui se desfăşoară fără perdele. Noi ne uităm, vedem ce face ăla în casă, nu e nicio problemă pentru că asta este democraţia.

Monica Mihai: Că vorbim de preşedinte, am zis că de săptămâna aceasta vom avea o rubrică dedicată special alegerilor prezidenţiale în care vom discuta toate noutăţile şi tot ce se întâmplă în acest plan, care sunt candidaţii, care sunt strategiile pe care aceştia le-au adoptat. Avem până în momentul de faţă un singur candidat declarat şi asumat, vorbim de preşedintele Klaus Iohannis care şi-a manifestat dorinţa de a candida pentru un nou mandat. În schimb au început să se contureze nişte figuri în plan politic intern care ar putea fi viitori prezidenţiabili. Aici vorbim de Viorica Dăncilă care a făcut în aceste zile declaraţii, mai exact chiar astăzi, că dacă partidul o va propune şi va insista ca ea să fie un candidat la prezidenţiale, ea va accepta această propunere. Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că şi el este împins în spate de electoratul liberal să candideze pentru funcţia de preşedinte, în tabăra USR-Plus încă nu este foarte clar dintre Dacian Cioloş şi Dan Barna care v-a fi candidatul la prezidenţiale, urmează să facă şi ei acest anunţ, probabil după congresul care va avea loc pe data de 13 iulie. În momentul de faţă la cum arată scena politică şi candidaţii care sunt scenariile posibile? Iohannis mai iese preşedinte?

Ion Cristoiu: În acest moment avem, încă o dată, orice sondaj este fals deoarece avem un singur candidat anunţat. Nu putem vorbi… toate sondajele care îl dau pe Klaus Iohannis şi pe drept cuvânt ca marele învingător sunt false deoarece ceilalţi nu s-au înscris în cursă.

Monica Mihai: Dar au fost sondaţi…

Ion Cristoiu: Aşa mă poate sonda şi pe mine că sunt bun de astronaut, dar asta nu înseamnă că sunt. Şi probabil că se face acum un sondaj şi m-ar trece pe mine că…

Monica Mihai: Aţi lua şi dumneavoastră câteva procente.

La toate sondajele, Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.

 

Ion Cristoiu: Da, ba unii chiar ar fi de acord să plec în cosmos sau dacă ar fi un sondaj, nu ştiu, alergătorii la 100 de metri, probabil că unii din cetăţeni, da, domnule, ar fi bun să alergi. Deci din punctul acesta de vedere sondajele de gen ce-ar fi dacă ar candida Barna, ce-ar fi dacă ar candida cutare…

Monica Mihai: Nu sunt valabile spuneţi.

Ion Cristoiu: Nu, nu sunt valabile în comparaţie la concurenţă cu… deci la toate sondajele Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, deja el e aproape desemnat, e desemnat că e al PNL-ului, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.

Monica Mihai: Ştiţi ce este interesant că de îndată ce a apărut informaţia că Viorica Dăncilă ar putea fi un posibil candidat au apărut voci din PSD care spuneau că poate ar fi un candidat mai bun Gabriela Firea.

Ion Cristoiu: Nu. Să ne întoarcem la ce înseamnă campania prezidenţialelor. Campania prezidenţială înseamnă pentru orice partid un uriaş spor de vizibilitate. Să vedem PSD-ul. PSD-ul are o conducere, e Viorica Dăncilă. În momentul în care pui pe altcineva candidat automat preşedintele partidului trebuie…

Monica Mihai: Să facă un pas în spate şi să cedeze scena persoanei care va candida.

Ion Cristoiu: Din start aceasta duce la o bulversare în partid pentru că partidul în momentul în care eşti preşedintele partidului şi şi candidat şi te duci la Vrancea automat structurile de partid sunt pentru tine, altfel trebuie să sune Viorica Dăncilă la Vrancea lui Oprişan şi ”domnule, am o rugăminte, va fi candidatul nostru, ai grijă. Bun, doi: şi Gabriela Firea are o fire foarte mare… în primul rând are enormitatea aia cu bărbată-său. Deci eu nu pot să mai votez cu Gabriela Firea pentru câtă vreme ştiu că are un bărbat care candidează şi el. N-am înţeles.

Monica Mihai: Va rămâne şi domnul Pandele în schemă…

Ion Cristoiu: Nu, oricum totul s-a anunţat, totul este penibil.

Monica Mihai: De ce s-o fi anunţat, sprijinit de ce partid?

Ion Cristoiu: Nu, dar pentru ea, în momentul în care soţul ei a anunţat că va candida, s-a terminat cu candidatura ei, nu ştiu. Imaginează-ţi, nu ştiu,  eu vreau să anunţ că voi candida… toată lumea zice că voi candida, nu ştiu, la o funcţie…

Monica Mihai: Director general la un post de televiziune, de exemplu, şi vine şi soţia dumneavoastră şi spune că vrea şi ea acelaşi lucru .

Ion Cristoiu: Şi în acel moment vine lumea şi spune e ceva neserios ori eşti tu ori e nevasta. Doi, Gabriela Firea administrează Bucureştiul. Administrarea Bucureştiului face o candidatură de o rară vulnerabilitate, de o uriaşă vulnerabilitate.

Monica Mihai: Pentru că se vede felul în care a administrat un oraş.

Citeşte continuarea în pagina 2

Comentarii Facebook

Actualitate

Bombardament în Sumî. Cel puțin doi oameni au murit într-un atac aerian rus

Publicat

pe

Un atac aerian rus a ucis două persoane şi a rănit mai multe în oraşul Sumî, în nord-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene duminică dimineaţă.

Doi oameni au murit într-un atac aerian la Sumî FOTO EPA

Doi oameni au murit într-un atac aerian la Sumî FOTO EPA

„În această noapte (…), inamicul a lansat un atac aerian asupra oraşului Sumî. Două persoane au murit, alte patru au fost rănite, printre care doi copii”, a indicat administraţia militară a regiunii Sumî pe reţeaua Telegram, precizând că mai multe case şi maşini au fost avariat, transmite Agerpres.

Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia, a fost supusă atacurilor frecvente ale forțelor ruse. Moscova neagă că ar viza civili, susținând că atacurile sale au ca scop distrugerea infrastructurii critice pentru eforturile de război ale Kievului.

Mii de civili au murit în acest război, pe care Rusia l-a declanșat printr-o invazie la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Milioane de ucraineni au fost, de asemenea, strămutați, în timp ce orașele și satele lor au fost transformate în ruine, potrivit Reuters.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Ce ar putea însemna pentru Ucraina rachetele balistice ale Iranului, în mâinile Rusiei

Publicat

pe

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru războiul pe scară largă al Moscovei împotriva Ucrainei.

Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X

Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X

Casa Albă a spus că este „ alarmată ” de rapoartele despre transfer.

Până în prezent, nu se știe ca vreo rachetă balistică iraniană să fi fost lansată de Rusia asupra Ucrainei, deși orașele sale au fost atacate de dronele kamikaze Shahed fabricate în Iran din octombrie 2022 .

Surse informate au menționat posibilitatea ca Iranul să livreze două tipuri de rachete cu rază scurtă, Ababil și Fath -360.

„Există încă o mulțime de întrebări fără răspuns”, a declarat pentru Kyiv Independent Fabian Hinz , cercetător pentru apărare și analiză militară la Institutul Internațional de Studii Strategice.

Mare întrebare: ce tip de racheta va primi Rusia

„Dar marea întrebare este ce tip de sistem (ar furniza Iranul) – va fi mai strategic sau mai tactic?” Răspunsul la această întrebare are implicații profunde pentru Ucraina. Sistemele tactice ar reprezenta o amenințare mai mare pentru forțele armate ale Ucrainei.

Ababil și Fath -360 au o rază de acțiune de 86 de kilometri, respectiv 120 de kilometri, ceea ce limitează țintele împotriva cărora Rusia le-ar putea folosi la cele relativ apropiate de granițele sale și de linia frontului.

„Este mai probabil ca acestea să fie folosite pe ținte legate de acțiunea din prima linie, ținte militare, centre logistice, posturi de comandă, cazărmi, depozite de combustibil – acestea sunt genul de ținte pe care le-ai lovi cu o rachetă tactică”, spune Hinz.

Rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Fateh-110 și Zolfaghar au o rază de acțiune de 300 km și, respectiv, 700 km și sunt clasificate drept strategice.

Dacă Iranul le furnizează Rusiei, „ar putea atinge practic zone îndepărtate din Ucraina”, a spus Hinz.

„Raza de acțiune a Zolfaghar este de fapt puțin mai mare decât a rachei rusești Iskander. Deci le-ar putea folosi pentru a viza infrastructura critică din toată țara ”, adaugă el.

Raza de acțiune și devastarea cauzată de rachetele balistice cu această rază de acțiune au fost ilustrate în mod sumbru chiar în această săptămână – se crede că rachete Iskander rusești au fost folosite în atacul de la Poltava din 3 septembrie, care a ucis cel puțin 55 de oameni .

Și merită remarcat faptul că chiar și racheta balistică iraniană cu cea mai scurtă rază de acțiune ar putea ajunge în orașe precum Harkov, situat la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia .

Indiferent de tipul care este furnizat, Finz subliniază că, datorită programului extins de rachete al Iranului , acestea sunt capabile să „livreze cantitate”.

„Și-au crescut semnificativ capacitățile în ultimii ani și pot oferi cifrele pe care le doresc rușii”, adaugă el.

Deși nu se așteaptă ca Rusia să rămână fără propriile rachete balistice în curând, într-un război care a durat mult mai mult decât a avut în vedere vreodată Kremlinul, Finz a spus că are sens ca Kremlinul să obțină cât mai multe de oriunde poate.

Mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră

Și mai multe rachete balistice nu vor face decât să pună mai mult stres asupra apărării antiaeriene deja întinse a Ucrainei, deoarece sunt mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră.

Rachetele balistice sunt propulsate de rachete și sunt lansate sus în atmosferă înainte de a se arcui înapoi spre ținta lor.

Sunt ghidate doar în fazele inițiale ale lansării, așa că pot fi mai puțin precise decât rachetele de croazieră, dar au avantajul că ating viteze incredibil de mari – uneori mai mult de 3.200 de kilometri pe oră – pe măsură ce se apropie de ținta lor.

Doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare

Datorită vitezei mari, doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare, sistemul Patriot fabricat în SUA fiind unul dintre ele.

Ucraina are cel puțin patru sisteme Patriot, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a spus că are nevoie de 25 pentru a proteja cerul întregii țări.

„Aceste arme mai strategice ar absorbi practic rachete interceptoare, iar când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, poți folosi doar anumite sisteme”, a spus Finz.

„Ucraina are sistemul de apărare antiaeriană Patriot, dar numărul de interceptori este limitat, astfel încât aceasta ar putea fi o provocare dacă are de doborât un număr mare de rachete iraniene”.

Aceasta este o provocare foarte costisitoare – o rachetă de interceptare Patriot poate costa de la 2 milioane de dolari până la 4 milioane de dolari , conform rapoartelor, aproximativ același preț ca unele dintre rachetele balistice pe care le doboară.

Există un alt factor despre rachetele Iranului care trebuie luat în considerare – precizia lor.

În încercarea sa de a obține arme din lista sa epuizată de aliați internaționali, Rusia a preluat deja și a folosit rachete balistice nord-coreene în Ucraina, deși probabil că rezultatele nu au fost cele la care spera Kremlinul.

Aproximativ jumătate au funcționat defectuos și au explodat în aer , a informat Reuters pe 7 mai, citând Procuratura Generală a Ucrainei.

Ar putea să nu fie atât de grozave

Și există dovezi care sugerează că ale Iranulului ar putea să nu fie cu mult mai bune, cu acuratețea și fiabilitatea lor recent puse sub semnul întrebării după atacul aerian masiv al țării asupra Israelului din aprilie.

O evaluare americană împărtășită Associated Press (AP) a concluzionat că 50% dintre rachetele lansate de Iran au eșuat la lansare sau s-au prăbușit înainte de a-și atinge ținta.

Și conform unui raport al Centrului James Martin pentru Studii privind Nonproliferarea, care a fost, de asemenea, împărtășit AP, cele care au aterizat și-au ratat ținta cu o medie de 1.200 de metri.

Dar o rachetă trasă spre o țintă din Ucraina care ratează cu 1.200 de metri, va lovi altceva în Ucraina.

„Aș presupune că, chiar dacă ratele de acuratețe nu sunt atât de mari în comparație cu standardele occidentale, ar fi totuși relativ eficiente”, a spus Finz.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Lucrările la Centura Sud – Timișoara, finalizate. Au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea circulației pe noua șosea

Publicat

pe

De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au fost finalizate, iar șoseaua de 26 de kilometri va fi deschisă traficului rutier, potrivit oficialilor CNAIR.

Centura Sud: Foto: CNAIR

Centura Sud: Foto: CNAIR

„Circulația pe Varianta Ocolitoare Timișoara Sud se deschide săptămâna viitoare. Am verificat astăzi lucrările pe cei aproximativ 26 de kilometri ai acestui drum nou, la care UMB face acum ultimele pregătiri pentru deschidere”, a anunțat Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.

Centura Sud, invesitiție începută în 2020 și reluată în 2023

Centura Timișoara Sud va avea 26 de kilometri și a fost proiectată să lege ieșirea din Timișoara pe Calea Lugojului cu cea spre Utvin, Sânmihaiu Român, prin Chișoda, Giroc, Moșnița și Ghiroda, prin două benzi. Lucrările au început în 2020, fiind conduse de compania Tirrena Scavi, care a obținut contractul de execuție al proiectului estimat la peste 60 de milioane de euro (video: DRDP Timișoara).

Investiția avea termen de finalizare 24 de luni, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reclamat ritmul slab în care s-a derulat, iar în decembrie 2022, contractul cu constructorii italieni a fost reziliat.

Lucrările la Centura Timișoara Sud au reînceput în septembrie 2023, după ce un nou contract de execuție a acestora a fost câștigat de UMB Spedition.

Constructorii au preluat șantierul la un progres fizic de aproape 60 la sută și aveau la dispoziție un an să termine lucrarea pentru a nu pierde finanțarea de circa 80 de milioane de euro din fonduri europene.

Centura Timișoara Sud va cuprinde cinci intersecţii, trei noduri rutiere, trei poduri, şapte pasaje şi două parcări. Investiția în Centura Timişoara Sud va avea însemna fluidizarea traficului intern şi internaţional care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe autostrada Arad – Timişoara – Lugoj.

Centura Timișoara Vest, în faza de contestații

Centura de ocolire Timișoara-Vest, care va închide practic inelul din jurul capitalei Banatului, în lungime de circa 14 kilometri, se află în procedură de achiziție.

„Pentru Varianta Ocolitoare Timișoara Vest așteptăm decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Dacă vor fi respinse contestațiile săptămâna viitoare, vom putea începe demersurile pentru semnarea contractului necesar construcției acestei noi Variante Ocolitoare”, a precizat directorul general al CNAIR.

Centura Vest va traversa unităţile administrativ teritoriale Timişoara, Săcălaz şi Utvin. Prin proiect se propune realizarea unei variante ocolitoare cu două benzi pe sens. Centura Timișoara-Vest va începe de la ieşirea spre Utvin (de pe centura Timișoara-Sud, aflată acum în construcție) și ține până la intrarea pe Calea Aradului, la Mahle România (unde începe centura Timișoara-Nord).

Valoarea estimată pentru construcția șoselei de centură Timișoara- Vest (finanțată prin fonduri europene nerambursabile) este de 2,28 miliarde de lei. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (șase luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor.

Licitație pentru primul lot din Autostrada Timișoara – Moravița

Potrivit managerului CNAIR, vineri, 6 septembrie 2024, instituția a transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația pentru lansarea în licitație a primului lot (Remetea Mare – Jebel) al Autostrăzii Timișoara – Moravița.

„Săptămâna viitoare vom transmite spre validare la ANAP și documentația pentru cel de al doilea lot (Jebel – Moravița) al acestei autostrăzi, care va avea aproape 73 de kilometri în total”, a precizat Cristian Pistol.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 57 de minute

Bombardament în Sumî. Cel puțin doi oameni au murit într-un atac aerian rus

Un atac aerian rus a ucis două persoane şi a rănit mai multe în oraşul Sumî, în nord-estul Ucrainei, au...

Actualitateacum 6 ore

Ce ar putea însemna pentru Ucraina rachetele balistice ale Iranului, în mâinile Rusiei

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare...

Actualitateacum 10 ore

Lucrările la Centura Sud – Timișoara, finalizate. Au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea circulației pe noua șosea

De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au...

Actualitateacum 15 ore

Orașul european unde oamenilor le este frică să iasă din casă din cauza găștilor sângeroase. O adevărată capitală a infracțiunilor

A vrut să scape de Afganistanul sfâșiat de război, însă a ajuns să urască și locul în care a decis...

Actualitateacum 17 ore

Ai ramas blocat? Cu ajutorul Beb Tractari Auto poti pleca inapoi la drum!

Când mașina ta se oprește brusc și rămâi blocat în mijlocul drumului, fie din cauza unei defecțiuni, fie din alte...

Actualitateacum 20 de ore

Noi detalii despre starea de sănătate a regelui Charles. Monarhul sărbătorește duminică doi ani de la urcarea pe tron

Sănătatea regelui Charles merge „într-o direcție foarte pozitivă” după diagnosticul său de cancer de la începutul acestui an, a declarat...

Actualitateacum o zi

Iranul a trimis Rusiei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune

Iranul a efectuat de curând un transfer de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către Rusia pentru a fi...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2024 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro